Pe măsură ce se intensifică adoptarea pe scară largă a tehnologiilor de inteligenţă artificială, cei care sunt mai avansaţi au parte de mai multe beneficii. Aproape patru din cinci companii care au adoptat IA au declarat că au înregistrat îmbunătăţiri în inovaţie (81%) şi creşteri de eficienţă şi productivitate (79%), în timp ce aproximativ jumătate au raportat majorarea creşterilor de venituri (54%), a economiilor de costuri (48%) şi a satisfacţiei angajaţilor (56%).

Adoptarea responsabilă a inteligenţei artificiale începe cu definirea şi comunicarea principiilor de utilizare şi continuă cu implementarea şi guvernanţa. Tranziţia de la principii la practică are loc prin aplicarea măsurilor RAI – de utilizare responsabilă a IA – prin transferarea angajamentelor asumate în operaţiuni. În medie, organizaţiile au implementat deja şapte dintre cele 9 măsuri RAI1, iar, dintre cele care nu au acţionat încă în acest sens, majoritatea intenţionează să o facă. Mai puţin de 2% dintre respondenţi au declarat că nu au planuri de implementare a acestor principii. Acest fapt indică un angajament general faţă de practicile responsabile în materie de IA şi o intenţie fermă de a continua în această direcţie.

Concluziile studiului sugerează că, pe măsură ce organizaţiile avansează în procesul de implementare a măsurilor RAI, o respectare mai strictă a principiilor de utilizare responsabilă a IA este corelată cu rezultate economice mai bune. De exemplu, respondenţii care dispun de monitorizare în timp real prezintă o probabilitate cu 34% mai mare de îmbunătăţire a creşterii veniturilor şi o probabilitate cu 65% mai mare de majorare a economiilor de costuri.

Studiul este al doilea dintr-o serie şi continuă concluziile iniţiale, publicate în iunie. Seria evaluează modul în care companiile percep şi integrează practicile responsabile în materie de inteligenţă artificială în modelele de afaceri, în procesele decizionale şi în strategiile lor de inovare. Informaţiile au fost colectate în intervalul august – septembrie 2025, de la 975 de executivi, din 11 tipuri de funcţii şi 21 de ţări.

Alte concluzii importante

• Măsurile de control inadecvate pentru riscurile IA produc efecte negative

Aproape toate organizaţiile intervievate (99%) au raportat pierderi financiare cauzate de urmările riscurilor de inteligenţă artificială, iar aproape două treimi (64%) au suferit pierderi mai mari de 1 milion de USD. În medie, pierderea financiară pentru companiile care au avut consecinţe din riscuri IA este estimată pe mai departe la 4,4 milioane USD.

Cele mai frecvente riscuri legate de inteligenţa artificială sunt nerespectarea reglementărilor (57%), efectele negative asupra obiectivelor de sustenabilitate (55%) şi folosirea de date insuficient de relevante (53%).

• Executivii au lacune în identificarea măsurilor de control corespunzătoare

În medie, când li s-a cerut să identifice măsurile de control corespunzătoare pentru cinci riscuri legate de inteligenţa artificială, doar 12% dintre executivii sondaţi au răspuns corect. Directorii de risc, care poartă în ultimă instanţă responsabilitatea în privinţa riscurilor cu inteligenţa artificială, au înregistrat rezultate uşor sub medie (11%). În contextul în care inteligenţa artificială autonomă devine tot mai prezentă la locul de muncă, iar angajaţii explorează activităţile de dezvoltare independentă (citizen development), riscurile şi nevoia de măsuri de control adecvate nu pot decât crească.

Dezvoltatorii independenţi – citizen developers – scot în evidenţă lacunele de guvernanţă şi de pregătire a resurselor umane

Organizaţiile se confruntă cu o provocare tot mai mare în gestionarea „dezvoltatorilor independenţi”, angajaţi non-IT care dezvoltă din proprie iniţiativă aplicaţii sau programe de inteligenţă artificială. Două treimi dintre companiile intervievate permit această activitate într-o formă sau alta, însă doar 60% dispun de politici şi sisteme de reglementare stabilite, prin care să se asigure că aceste programe respectă toate principiile de utilizare responsabilă a inteligenţei artificiale. Jumătate dintre companiile respondente au spus că nu dispun de un nivel corespunzător de vizibilitate pentru folosirea aplicaţiilor de inteligenţă artificială dezvoltate de angajaţi.

Companiile care încurajează în mod activ dezvoltatorii independenţi de aplicaţii cu IA sunt preponderent cele care nu au încă un model bine definit pentru forţa de muncă hibridă, care combină resursa umană şi inteligenţa artificială. Aceste organizaţii au fost şi cele care au menţionat ca preocupare majoră penuria de talente pentru noile modele de inteligenţă artificială (31%, faţă de 21% dintre celelalte companii). Tot aceste companii sunt şi cele mai numeroase care au demarat abia recent elaborarea de strategii de gestionare a forţei de muncă hibride de resursă umană şi inteligenţă artificială (50%, faţă de 26% dintre celelalte companii), ceea ce evidenţiază un decalaj semnificativ a gradului de pregătire.

Sindicaliștii muzicienilor de pe Broadway amenință cu grevă dacă nu va reuși să ajungă la un acord asociația producătorilor de pe Broadway.

Muzicienii nu sunt dispuși să accepte cererile producătorilor, adică reducerile salariale, reducerea beneficiilor medicale și chiar, în unele cazuri, pierderea locului de muncă.

Ei speră, totuși, la o mediere și la încheierea unui nou contract până în dimineața zilei de joi, iar în caz contrar amenință cu grevă.

Pregătiți să intre în grevă

„Muzicienii de pe Broadway, reprezentați de sindicatul Local 802 AFM, intră miercuri, 22 octombrie, în mediere.

Dacă nu vom avea un nou contract până joi dimineață, suntem pregătiți să intrăm imediat în grevă.

Sperăm, totuși, că vom reuși să ajungem la un acord”, se arată în declarația sindicatului, semnată de președintele Local 802, Bob Suttman, și citat de digitalmusicnews.com.

Munca la negru se întâmplă și la case mai mari

De altfel, muzicienii au serioase motive de nemulțumire, de vreme ce, încă din 31 august, lucrează fără contract și au o acoperire medicală incertă.

Ei revendică, de asemenea, creșteri salariale și siguranța locului de muncă, potrivit sursei citate.

„După cel mai de succes sezon din istorie, Broadway League (asociația producătorilor de pe Broadway) le cere muzicienilor și artiștilor care au făcut posibil acest succes să accepte reduceri salariale, amenințări la adresa beneficiilor medicale și posibile pierderi de locuri de muncă”, a declarat Suttmann anterior.

O grevă ar însemna o lovitură cumplită pentru Broadway

O eventuală grevă a muzicienilor ar da peste cap producții importante de pe Broadway, cum ar fi: „Gatsby”, „Hamilton”, „Hell’s Kicthen”, „&Juliet”, „Beetlejuice”, „Aladdin”, „Book of Mormon”, „Chicago”, „Lion King”, „Mamma Mia” și multe altele.

În timp ce muzicienii se luptă să nu-și piardă drepturile, sindicatul actorilor de pe Brodway, reprezentat de Actor’s Equity, a ajuns sâmbătă la un acord preliminar cu Broadway League, pentru încheierea unui nou contract. Totuși, actorii ar putea manifesta solidaritate cu muzicienii, dacă aceștia vor decide să intre în grevă.

Planul de construcţie a unui restaurant McDonald’s pe un teren de 2.740 de metri pătraţi din Le Rouret a divizat localnicii.

Mulţi dintre ei consideră că noul fast-food ar pune în pericol siguranţa elevilor, ar afecta micile afaceri locale şi ar contrazice politica alimentară sănătoasă promovată de ani buni în şcoli.

O petiţie care se opune construirii restaurantului fast food a obţinut 3.000 de semnături, dintr-o populaţie de 4.000.

Primarul Gérald Lombardo recunoaşte că are o marjă de acţiune limitată, întrucât terenul este privat, dar a susţinut adoptarea moţiunii în consiliul local, invocând motive de sănătate publică.

În timp ce tinerii între 16 şi 24 de ani sunt mai deschişi ideii unui McDonald’s, locuitorii de vârstă mijlocie şi seniorii se declară împotriva, invocând impactul asupra sănătăţii şi identităţii satului.

Surse din interiorul MApN au declarat, în exclusivitate, pentru MEDIAFAX că favorita lui Ionuț Moșteanu pentru înlocuirea Florentinei Ioniță este generalul de brigadă și medic endocrinolog Mădălina Maxim.

Medic reputat, aceasta coordonează cu succes de mai mulți ani activitatea Centrului Medical de Diagnostic și Tratament Ambulatoriu „Academician Ștefan Milcu” din cadrul MApN.

Centrul asigură controlul medical anual al cadrelor militare şi personalului civil contractual din unităţile şi formaţiunile subordonate Ministerului Apărării Naţionale. De asemenea, aici sunt tratați pensionarii militari și veteranii de război.

Mădălina Maxim a absolvit Facultatea de Medicină în anul 1986. Ei i s-a acordat gradul de general de brigadă de o stea în 28 noiembrie 2024 de către președintele de atunci Klaus Iohannis.

Potrivit sursele noastre, într-o primă fază, Mădălina Maxim ar asigura interimarul pentru o perioadă de trei luni, timp în care se va ocupa și de organizarea concursului pentru funcția de comandant al Spitalului Militar Central.

Șeful guvernului de la Budapesta a anunțat că ministrul de externe Szijjarto, se află la Washington pentru a continua discuțiile privind organizarea summitului de pace, relatează Reuters.

„Data este încă incertă. Când va veni momentul, o vom organiza”, a notat Orban, pe Facebook despre întâlnire.

Întâlnirea a fost amânată după ce Moscova a respins ideea unui armistițiu imediat în Ucraina, complicând eforturile diplomatice. Donald Trump anunțase săptămâna trecută că intenționează să se întâlnească „în curând” cu Vladimir Putin la Budapesta, pentru a discuta posibilitățile de încheiere a conflictului.

Marți, liderul de la Casa Albă a spus că nu vrea să organizeze o întâlnire degeaba, lăsând totuși de înțeles că intenționează să se întâlnească cu Vladimir Putin.

Volumul total al cifrei de afaceri din comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, întreţinerea şi repararea autovehiculelor şi a motocicletelor, serie brută, în luna august 2025, comparativ cu luna precedentă, a înregistrat o scădere cu 26,4%, ca urmare a scăderilor înregistrate la comerţul cu autovehicule (-30,1%), activităţile de întreţinere şi reparare a autovehiculelor (-27,9%), comerţul cu motociclete, piese şi accesorii aferente; întreţinerea şi repararea motocicletelor (-22,1%) și la comerţul cu piese şi accesorii pentru autovehicule (-17,4%).

Ca serie ajustată, volumul cifrei de afaceri a scăzut cu 7,7%.

Comparativ cu august 2024, în luna august a acestui an, volumul total al cifrei de afaceri din comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, întreţinerea şi repararea autovehiculelor şi a motocicletelor, serie brută, a înregistrat o scădere cu 1,5%, ca urmare a scăderilor înregistrate la comerţul cu piese şi accesorii pentru autovehicule (-4,2%), comerţul cu autovehicule (-1,2%) și la comerţul cu motociclete, piese şi accesorii aferente; întreţinerea şi repararea motocicletelor (-1,1%).

Activitățile de întreţinere şi reparare a autovehiculelor au crescut cu 5,0%. Ca seria ajustată, s-a înregistrat o creștere cu 4,5% faţă de luna august 2024.

În perioada 1 ianuarie- 31 august 2025 comparativ cu perioada similară din 2024, volumul cifrei de afaceri din comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, întreţinerea şi repararea autovehiculelor şi a motocicletelor, serie brută, a înregistrat o cifră de afaceri mai mare cu 4,8%, datorită creşterilor înregistrate la: activitățile de întreţinere şi reparare a autovehiculelor (+20,4%), comerţul cu motociclete, piese şi accesorii aferente; întreţinerea şi repararea motocicletelor (+13,0%), comerţul cu autovehicule (+3,6%) și comerţul cu piese şi accesorii pentru autovehicule (+1,8%). Ca seria ajustată, s-a înregistrat o creștere cu 4,3%.

Procurorii DIICOT și polițiștii din cadrul Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate Alba Iulia au făcut miercuri șapte percheziții domiciliare pe raza județelor Arad, Timiș, Bihor și Hunedoara, într-o cauză privind săvârșirea infracțiunilor de desfăşurarea, fără autorizare, a activităţilor specifice culegerii de informaţii supuse autorizării, uzurpare de calități oficiale, fals material în înscrisuri oficiale și uz de fals.

Un bărbat care s-a dat drept angajat al Serviciului Român de Informații, într-o structură secretă cu atribuții în culegerea de informații și transportul corespondenței clasificate, a recrutat mai multe persoane deținătoare de armament de autoapărare și pază, unii foști combatanți în teatrele de operații care, din diferite motive, s-au retras din forțele speciale ale Ministerului Apărării Naționale, alții pasionați de arme de foc care efectuează trageri în cadrul poligoanelor autorizate deschise circuitului civil.

Cum se prezenta falsul „căpitan”

Acesta s-ar fi prezentat drept căpitan SRI, ce are sarcina de serviciu de a organiza o structură capabilă să execute misiuni de culegere de informații și alte misiuni cu caracter secret.

Persoanele recrutate au fost supuse unor teste de operativitate și rezistență la stres, pe tot parcursul acestora fiind utilizate diferite metode care le-au întărit convingerea că suspectul este ofițer al structurii de informații.

Ulterior, persoanelor acceptate li s-au înmânat legitimații cu însemne specifice SRI, cu fotografie, serie și număr. De asemenea, pe timpul desfășurării pretinselor misiuni li s-a solicitat să poarte armele personale, în cazul în care dețin permis de port armă, și li s-au pus la dispoziție stații de emisie recepție similare celor folosite de angajații Ministerului de Interne sau Ministerul Apărării Naționale, dar cu logo-ul Serviciului Român de Informații, pentru comunicare folosindu-se nume de cod.

De asemenea, pentru deplasarea în diferite locații, suspectul a închiriat mijloace de transport, pe care a montat dispozitive care permit circulația în regim prioritar.

Au efectuat multiple „misiuni”

Astfel, în perioada cuprinsă între finele lunii aprilie 2025 și luna iulie 2025, inclusiv, împreună sau sub coordonarea directă a suspectului, șase dintre persoanele recrutate, cercetate în prezenta cauză în calitate de suspecți, au participat în mai multe pretinse misiuni pe raza județelor Arad, Timiș, Constanța, Satu Mare, Bihor, Mureș și a municipiului București, care au presupus urmărirea și identificarea unor persoane „suspecte”, recoltarea de probe de apă din diverse zone, depistarea unor persoane urmărite și realizarea de fotografii în interiorul unor obiective. În acest context, au interacționat și au relaționat cu angajați ai poliției, poliției locale, dar și ai altor structuri, prezentându-se și legitimându-se drept angajați ai SRI, aflați în misiune.

Procurorii și polițiștii vor pune în aplicare și mandate de aducere, audierile urmând să se desfășoare la sediul DIICOT Alba Iulia.

„Aud astăzi că un om trimis în judecată pentru complicitate la tentativă de acțiuni contra ordinii constituționale, pentru propagandă fascistă în spațiul public, îmi cere demisia. Mie și comandanților militari”, a scris Moșteanu, făcând referire la dosarele penale în care este implicat Călin Georgescu.

Liderul USR a amintit o serie de declarații anterioare ale lui Georgescu, printre care afirmația potrivit căreia „șansa României este înțelepciunea rusească”, dar și critica adusă scutului antirachetă de la Deveselu, pe care acesta îl considera „o rușine a diplomației românești”.

„Un individ care se crede mare lider, dar folosește replici din Stăpânul Inelelor, spuse pe un ton grav”, a ironizat Moșteanu, adăugând că același om care laudă un dictator responsabil pentru zeci de mii de morți „cere acum onoare de la Armata României”.

Moșteanu: „România are nevoie de o armată puternică, nu de demagogi”

În continuarea mesajului, Ionuț Moșteanu a subliniat că România are nevoie de o armată modernă și respectată, capabilă să descurajeze orice amenințare, nu de discursuri care subminează instituțiile statului.

„România nu are nevoie de lecții de patriotism de la cei aflați în subordinea Kremlinului. România are nevoie de o armată puternică, bine pregătită, capabilă să descurajeze orice agresiune. De militari respectați. De adevăr. Și în această direcție lucrăm zilnic, eu și colegii mei de la Ministerul Apărării”, a precizat liderul USR.

Moșteanu a reafirmat orientarea clară a României către partenerii occidentali, în special NATO și Uniunea Europeană, criticând vehement încercările de propagandă care promovează izolarea țării.

„Patriotismul nu înseamnă să ridici ode unui om care conduce un război crud și nedrept, ci să vrei o Românie puternică, sigură, respectată în NATO și în Uniunea Europeană. Oricât și-ar dori unii să fim izolați și singuri, noi alegem să fim parte dintr-o lume liberă”, a conchis Moșteanu.

Washingtonul și Doha au declarat că Directiva UE privind diligența necesară a întreprinderilor în materie de durabilitate (CSDDD) reprezintă o „amenințare existențială” la adresa creșterii, competitivității și rezilienței economiei europene și că va pune în pericol securitatea energetică a acesteia.

Cele două țări au afirmat că regulile, care urmează să fie dezbătute de legislatorii europeni, ar afecta exporturile lor de gaz natural lichefiat (GNL), o sursă vitală pentru blocul comunitar după invazia Ucrainei de către Rusia, în 2022.

„Aceasta survine într-un moment critic, în care țările și companiile noastre se străduiesc nu doar să mențină, ci să crească semnificativ furnizarea fiabilă de GNL către UE”, se arată într-o scrisoare comună adresată liderilor europeni, semnată de miniștrii energiei din SUA și Qatar, obținută de Financial Times.

Scrisoarea sugerează, de asemenea, că regulile europene ar putea afecta acordul comercial încheiat în iulie între Ursula von der Leyen și Donald Trump, care obligă statele membre UE să cumpere energie americană în valoare de 750 de miliarde de dolari până la sfârșitul lui 2028.

„Dincolo de riscurile directe asupra securității energetice, CSDDD amenință să perturbe comerțul și investițiile în aproape toate economiile partenere ale UE. Implementarea sa ar putea periclita investițiile existente și viitoare, locurile de muncă și conformitatea cu acordurile comerciale recente”.

SUA și Qatar cer revizuirea urgentă a directivei

Această intervenție marchează o ruptură semnificativă între două dintre cele mai mari economii producătoare de combustibili fosili și Uniunea Europeană, care încearcă să accelereze tranziția către energie verde.

UE își asigură aproximativ 16% din gaz din SUA și 4% din Qatar. Luni, miniștrii energiei din Europa au convenit să elimine restul de 19% din gazul cumpărat din Rusia până la sfârșitul anului 2027, ceea ce va obliga blocul să caute surse alternative.

Directiva UE urmează să fie aplicată treptat din 2027 și va permite statelor membre să amendeze companiile ale căror lanțuri de aprovizionare dăunează mediului sau drepturilor omului cu până la 5% din cifra de afaceri globală.

Statele membre UE și Parlamentul European urmează să înceapă negocierile asupra modificărilor directivei mai târziu în această săptămână. În forma sa actuală, legea s-ar aplica companiilor non-UE cu o cifră de afaceri netă de peste 450 milioane de euro în interiorul blocului.

Scrisoarea comună semnată de Chris Wright și Saad al-Kaabi afirmă că UE și statele membre trebuie să acționeze rapid pentru a răspunde „îngrijorărilor legitime” legate de directivă.

În noaptea de marți spre miercuri, populația din nordul județului Tulcea a primit, în jurul orei 1.00, mesaj RO-Alert din cauza atacului cu drone executat de Federația Rusă asupra infrastructurii portuare ucrainene de la Dunăre.

Sistemele de supraveghere ale Ministerului Apărării Naționale au detectat din timp un grup de ținte aeriene care se deplasau spre zona brațului Chilia și a Deltei Dunării. Conform procedurilor, două aeronave F-16 din Baza 86 Aeriană Borcea au decolat, în jurul orei 00.50, pentru cercetarea situației. Au fost raportate aproximativ 10 explozii pe malul ucrainean, în zona localităților Ismail și Chilia, dar nu a fost detectată nicio pătrundere de vehicule aeriene fără pilot în spațiul aerian al României, potrivit reprezentanților ministerului.

„Comandantul misiunii a avut aprobarea prealabilă pentru angajarea țintelor aeriene, dacă acestea pătrundeau în spațiul aerian național și puneau în pericol securitatea cetățenilor României. În jurul orei 2.35, au decolat din Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu două aeronave de luptă germane Eurofighter Typhoon, pentru a executa misiuni de Poliție Aeriană Întărită”, arată MApN într-un comunicat.

Cercetările vor continua

Mesajul de încetare a alertei aeriene pentru populația din nordul județului Tulcea a fost transmis în jurul orei 3.00, iar aeronavele au revenit, în siguranță, în bazele aeriene, în jurul orelor 3.00, respectiv 3.50.

O echipă de specialiști ai MApN, MAI, și SRI va cerceta miercuri zona de pe malul românesc al Dunării, din proximitatea localităților ucrainene atacate noaptea trecută, pentru evaluarea situației.

Ministerul Apărării Naționale condamnă ferm acțiunile iresponsabile ale Federației Ruse și subliniază că acestea reprezintă o nouă provocare la adresa securității regionale și a stabilității în zona Mării Negre: „Astfel de incidente demonstrează lipsa de respect a Federației Ruse față de normele de drept internațional și pun în pericol nu doar siguranța cetățenilor români, ci și securitatea colectivă a NATO”.