Privind rolul insutțiilor în războiul hibrid, Ilie Bolojan a spus că acestea „trebuie să facă mai mult”.

Șeful Guvernului a adăugat că fenomenul dezinformării are efecte puternice în România din cauza condițiilor sociale: „Întotdeauna dezinformarea dă rezultate pe un teren fertil pentru asta. Și problema noastră de bază este că avem o încredere socială foarte scăzută”.

Printre cauze, acesta a enunțat: „O bună parte din această încredere scăzută fiind generată de noi, cei din lumea politică. Și dacă noi fiecare acolo unde suntem pe o funcție mai mare sau mai mică, nu luptăm pentru a recâștiga încrederea oamenilor, nu-i de mirare că cred tot ce li se spune”.

„Aceasta a fost și cauza principală pentru voturi care s-au dat anul trecut, nu trebuie să ne ascundem și anul acesta, care au fost niște voturi de furie, de voturi împotriva nedreptăților percepute, împotriva privilegilor, împotriva lipsei de performanță, acesta este adevărul. Cu asta trebuie să luptăm, asta e problema de bază”, a continuat Bolojan.

„Când o țară este economic stabilă, ca încredere, dezinformarea nu are efecte, e ca un organism sănătos, vitaminizat, de care răceala nu îi provoacă daune mari, îți mai curge nasul, dar nu te duce la pat. Asta trebuie să facem și noi, să luptăm pentru sănătate economică, pentru încredere, pentru responsabilitate”, a conchis prim-ministrul.

Premierul Ilie Bolojan a declarat joi seară că România nu va fi implicată în niciun conflict armat și a respins categoric zvonurile privind o posibilă implicare militară în contextul războiului din Ucraina.

„E exclus ca România să intre în război. România nu va genera situații care să ne atragă într-un conflict. Tot ceea ce face România în prezent și ceea ce a făcut în acești ani a fost să își apere frontierele, să participe la apărarea europeană și să respecte parteneriatele strategice cu partenerii noștri, Statele Unite, NATO și partenerii europeni”, a spus premierul la Antena 3 CNN.

Șeful Guvernului a subliniat că România acționează exclusiv defensiv, prin consolidarea capacității proprii de apărare și prin achiziția de echipamente militare moderne.

„România nu provoacă, nu creează niciun fel de probleme și nu are nicio intenție, indiferent de zvonurile răspândite, de a trimite trupe în război”, a afirmat Bolojan.

„Aceste dezinformări repetitive apar, din păcate, destul de frecvent și, fără niciun fel de echivoc, nu există niciun temei real într-o astfel de discuție”, a încheiat premierul.

Declarațiile premierului vin în contextul intensificării tensiunilor regionale și al speculațiilor privind extinderea conflictului din Ucraina spre flancul estic al NATO.

„Acum aproximativ două luni am făcut un sondaj de opinie. Au fost trei colegi testați, iar cel mai bine plasat a fost domnul Ciprian Ciucu, primar al Sectorului 6, care va fi, foarte probabil, săptămâna viitoare, desemnat candidatul PNL la Primăria Generală a Capitalei. Dânsul a fost cel mai bine poziționat dintre candidații noștri”, a declarat Ilie Bolojan, președintele PNL, la Antena 3 CNN.

„Sunt doi primari performanți în București, din punctul meu de vedere. Daniel Băluță la Sectorul 4 și Ciprian Ciucu la Sectorul 6, unul PSD, altul PNL. Ei s-au impus prin realizări, nu prin vorbe. Și atunci, cu siguranță, bătălia asta sper să fie una a proiectelor, a programelor și a readucerii Bucureștiului la statut de capitală europeană. În momentul de față nu este capitală europeană, este o capitală sub-europeană. O spun cu tristețe”, a adăugat liderul PNL.

Bolojan a subliniat faptul că speră într-o campanie civilizată. „Campaniile de multe ori degenerează. Eu sper într-o campanie civilizată, în așa fel încât lucrurile să se păstreze într-un climat normal”, a conchis Bolojan.

IPC a precizat, într-un comunicat oficial, că a primit confirmări de la toate federațiile internaționale de profil, care arată că, „în practică, niciun sportiv din cele două națiuni nu va putea obține calificarea pentru Jocurile din martie”.

Potrivit regulilor, fiecare federație internațională este responsabilă pentru stabilirea sistemului de calificare și a criteriilor de eligibilitate ale sportivilor.

Federațiile Internaționale de Schi și Snowboard (FIS), de Biatlon (IBU) și de Curling mențin în continuare interdicția pentru sportivii ruși și belaruși. Deși Rusia are permisiunea de a participa la competițiile de hochei pe gheață paralimpic, federația internațională de profil a confirmat că „nu este posibil, în practică, ca echipa Rusiei să mai obțină calificarea pentru Jocurile din martie”. Belarus nu deține oricum o echipă națională de hochei paralimpic.

Jocurile Paralimpice de iarnă de la Milano-Cortina vor avea loc în perioada 6–15 martie 2026.

„Deciziile FIS, IBU și World Curling înseamnă că sportivii și echipele din Belarus și Rusia nu pot participa la competițiile de calificare, ceea ce face imposibilă prezența lor la Jocurile Paralimpice de la Milano-Cortina 2026”, a declarat președintele IPC, Andrew Parsons.

El a adăugat că, deși Rusia și Belarus pot concura teoretic la hochei paralimpic, etapele de calificare s-au încheiat deja, iar cele șase echipe participante la turneul final sunt stabilite.

Rusia și Belarus au fost interzise din majoritatea competițiilor internaționale după invazia Rusiei în Ucraina, începută în 2022.

Comitetul Olimpic Rus este suspendat din 2023 de către Comitetul Internațional Olimpic (CIO) pentru încălcarea Cartei Olimpice, după ce a anexat structurile sportive din regiunile ucrainene ocupate.

Totuși, rușii vor putea concura la Jocurile Olimpice de iarnă Milano-Cortina 2026 (6–22 februarie), dar sub statut neutru, ca „Atleți Individuali Neutri” (AIN), același sistem aplicat la Jocurile Olimpice de vară de la Paris 2024.

Ilie Bolojan a explicat, joi seara, la Antena 3 CNN, impozitul pe indemnizația de creștere a copilului, afirmând că partidele din coaliție au fost de acord că trebuie reduse scutirile la plata CASS.

„Deci noi am căzut cu toții de acord în coaliție să reducem scutirile la plata CASS-ului. Gândiți-vă că aveam 6,3 milioane de oameni care plăteau și 16,5 milioane de oameni care așteptau beneficii de la sistemul de sănătate, să funcționeze toate spitalele. Nu plăteau, prin tot felul de excepții. Și una din excepții erau mamele, care erau în perioada de proceduri de maternitate;” spune premierul.

Bolojan a spus că poate părea că este „nepopular”, dar „trebuie să spun niște adevăruri”: „Să știți că România are unul dintre cele mai lungi concedii de maternitate din Europa. Nu are nicio țară mai lung decât România. Nu e o problemă, e foarte bine. Trebuie să luăm niște măsuri să încurajăm rata natalității. Trebuie să facem asta. Dar atâta cât ne putem permite. Ne uităm ce fac alții”, a spus Bolojan.

Concediul de maternitate în Europa este între 3 și 6 luni., iar în România de doi ani de zile.

„Aveam o indemnizație reprezentând 85% din salariu. Acum e 75%. În celelalte țări din Europa, este sub 65%. Trebuie să te uiți din salariul care îl poate permite țara să-l plătească. Noi gândiți-vă că ne împrumutăm toți banii aceștia. Și atunci, eu ce am spus? Nu avem banii. Că dacă am avea banii într-un cont special, eu cu inima deschisă aș da toate scutirile posibile. Dar nu mi se dau soluții, dom’le, totuși cum adunăm bani? Cum facem economii? Ne împrumutăm. Păi, dar nu mai putem. Pentru că vom ajunge într-un blocaj. Gândiți-vă că anul viitor, 3% din PIB-ul României înseamnă, practic, dobânzile pe care le plătim”, a mai spus premierul.

Reședința de vară a fostului dictator fascist Benito Mussolini, cunoscută cu numele de Vila Mussolini, va fi scoasă la licitație, scrie agenția italiană de presă ANSA.

Proprietarul imobilului, Fundația Carim, a decis să deschidă procedura de vânzare către cel mai bun ofertant. Începând cu data de 30 octombrie, părțile interesate vor putea solicita documentele unui notar și le vor putea consulta. Ofertele vor putea fi depuse până în data de 22 decembrie, potrivit DPA.

Consiliul municipal din Riccione și-a exprimat deja interesul de a achiziționa reședința fostului dictator și de a o renova, după ce a folosit vila pe bază de împrumut gratuit de la fostul proprietar.

În prezent, vila servește ca loc de desfășurare a evenimentelor culturale și expozițiilor, fiind construită în jurul anului 1890.

Soția fostului dictator fascist a cumpărat vila în 1934 și, din acel moment, a fost folosită drept reședință de vară a familiei. Odată cu execuția lui Mussolini în 1945 și cu sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, vila a devenit proprietate a statului.

Premierul Ilie Bolojan a afirmat că reforma pensiilor speciale ale magistraților va fi reluată imediat ce Curtea Constituțională își va motiva decizia de respingere pe motive de formă.

Ilie Bolojan a explicat că hotărârea CCR a vizat un aspect de procedură, și anume perioada de așteptare a avizului consultativ al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). „În ceea ce privește aspectul de formă, pentru care, din cât înțeleg din presă, cinci din nouă judecători u considerat că Guvernul nu a respectat, să spunem, procedura prealabilă”, a spus premierul Bolojan.

Acesta a subliniat că avizul indiferent dacă este pozitiv sau negativ, nu afectează caracterul constituțional al legii: „În practica de până acum, niciodată Curtea Constituțională nu a avut o decizie în care să impună un anumit termen la care CSM-ul ar trebui să, adică Guvernul care cere avizul, ar trebui să aștepte până CSM-ul dă sau nu un aviz. Subliniez că este un aviz consultativ. Indiferent cum le dă, asta nu înseamnă că acea propunere este neconstituțională, ci pur și simplu e o procedură de consultare”.

Bolojan a subliniat că, odată cu această decizie, Curtea a stabilit un termen clar de 30 de zile, pe care Guvernul îl va respecta în reluarea procedurii.

Privind fondul reformei, șeful Guvernului a spus: „Trebuie să ne gândim că în toată Europa, magistrații ies în toate țările europene la vârsta standard de pensionare la 65 de ani, unii peste 65 de ani. Este anormal ca la noi să iasă la 48-50 de ani. Este o aberație asta, atât din punct de vedere al calității actului de justiție”, joi, la Antena 3 CNN.

Bolojan a adăugat: „Trebuie să ne gândim că în toată Europa, magistrații ies în toate țările europene la vârsta standard de pensionare la 65 de ani, unii peste 65 de ani. Este nesustenabil financiar pentru țara noastră, pentru că gândiți-vă că un om care iese la 48-50 de ani primește pensie până la 75-77 de ani, cât este durata medie de viață. Deci gândiți-vă că 25 de ani, mai mult decât lucrează, primea o pensie care câțiva ani de zile a fost mai mare decât salariul”.

„Ca țara asta să meargă bine, ca să avem mai mulți bani la bugetul țării, pentru a rezolva problemele din educație, din sănătate și din infrastructură, noi nu putem colecta mai mulți bani decât cât îi produc oamenii care lucrează în România. Dar noi suntem în Europa penultima țară ca număr de populație activă, angajată în economie”, a mai spus prim-ministrul.

„Imediat ce Curtea Constituțională își va motiva această decizie, trebuie reluată imediat procedura, respectat acel termen, în așa fel încât să fim în situația în care facem o lege”, a conchis Ilie Bolojan.

Ilie Bolojan a fost întrebat, joi seara, la Antena 3 CNN despre neînțelegerile pe care le are cu președintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, pentru că el vrea să meargă cu același tip de proiect privind pensiile magistraților, care ar putea să pice la Curtea Constituțională și că a refuzat un grup de lucru între partidele politice din coaliție.

„În ceea ce privește dialogul și compromisurile, când am inițiat acest proiect, gândiți-vă că am avut o întâlnire cu reprezentanții CSM. Când le-am prezentat care sunt problemele, și anume că ne propunem să creștem vârsta de pensionare și să reducem pensia la o limită maximă de tip european, oricum e la nivelul maxim, nu la nivelul minim, ca să ne înțelegem, au spus că „vreți să ne scoateți pe cei care am îndeplinit vârsta de pensionare din sistem”. Păi cum să facem asta? „Păi dacă o să ne tăiați pensia, dacă o să știm că pensia e mai mică, noi o să plecăm”. Uite, o să facem o excepție și cei care aveți astăzi vârsta de pensionare și veți să lucrați peste 50 de ani, cred că este un lucru bun, și se va face o derogare în noua lege în așa fel încât să vă păstrați vechile drepturi. Și pe baza acestei discuții am făcut prima variantă a proiectului”, a spus Bolojan.

Premierul a spus că a avut, ulterior, o nouă întâlnire.

„Inițial proiectul propunea ca trecerea de la sistemul actual, în care se pensionează la 48 de ani, 49 de ani, la 65 de ani, să se facă de pe o zi pe altă. Și atunci am avut a doua întâlnire, am avut întâlnirea de la Palatul Cotroceni la invitația domnului președinte, cu mai mulți reprezentanți ai Justiției și unul din subiectele discutate, în afară de cele contondente privind nivelul pensiei și vârsta de pensioare, a fost și trecerea bruscă, care ar crea o oarecare tensiune pe bună dreptate în sistem, între cei care împlinesc o zi înainte vârsta de pensionare, care pleacă la 50 de ani, și cei care împlinesc vârsta de pensioare după aplicarea legii la o zi, după care pleacă la 65 de ani. (…) Bun, atunci am venit din nou cu îmbunătățiri, din nou proiectului, și am spus, hai să punem o perioadă, cât? Și au fost puși 11 ani, în așa fel încât în fiecare an să crească cu aproximativ un an și jumătate vârsta de pensie, ca în 2036 să intre, practic, să te pensionezi la 65 de ani. Deci cine împlinește acum 48 de ani, să spunem, mai face un an și jumătate, cine împlinește peste un an mai face încă 3 ani în plus și așa mai departe. Deci a fost a doua îmbunătățire. Dar nu e normal să te duci cum era acum, în care ieșirea la pensie la 65 de ani se face în 2063. Vă puteți da seama că este nesustenabil”, a mai spus Bolojan.

Premierul a explicat că trebuie ca guvernanții să se gândească ce se va întâmpla când peste 10 ani de zile vor ieși la pensie generațiile de 500 de mii de oameni care s-au născut în anii 1968-1969.

„Și din spate nu vin decât generații de 200 de mii în economie. Va fi insuportabil din punct de vedere bugetar. Bun, noi să trăim bine acum, dar eu nu vreau să amanetez și să nu văd ce se întâmplă acum. Pentru că lucrurile pe care le pățim astăzi și costurile pe care trebuie să le plătim sunt generate de decizii de acum un an, de acum 2 ani, de acum 5 ani, de acum 10 ani de zile. Lucrurile proaste care le face în guvernarea de astăzi se văd peste un an, peste 2, peste 3. Deci a fost a doua cedare. Ne-am întâlnit. Am avut întâlniri cu procurorul general. Au venit cu niște propuneri, le-am îmbunătățit. A venit cu asociația magistraților, ne-am întâlnit, le-am îmbunătățit. Pot negocia. Dar niciodată nu voi fi de acord să negociem lucrurile care sunt elementare și de bun simț”, mai spune premierul.

Întrebat de ce spune liderul PSD că nu a ținut cont de opiniile instituțiilor din domeniul justiției, Bolojan a spus că „au fost discuții, dar nu poți să ții cont de opinia ca pensia să fie cât salariul”.

„Adică sunt lucruri inacceptabile. Și gândiți-vă că am avut două ședințe de guvern în care s-au discutat acest proiect. Inițial când l-am depus la Parlament și apoi când am analizat propunerile venite din Parlament și la fiecare proiect de hotărâre eu întreb. Sunt observații, mai sunt intervenții? Nimeni, nimic. Și atunci proiectul a fost validat. Cu toți miniștrii la masă, cu toată lumea, există procese verbale, n-au fost niciun fel de probleme. (…) Credeți-mă că pot să discut orice fel de lucru, dar sunt niște probleme pe care nu le putem nega”, a explicat Ilie Bolojan.

Două avioane militare rusești au intrat, joi, în spațiul aerian al Lituaniei, membră NATO, pentru aproximativ 18 secunde, relatează Reuters și Sky News.

Un avion de vânătoare Su-30 și un avion cisternă Il-78 au încălcat granița la ora 15:00 GMT, intrând în Lituania din regiunea Kaliningrad.

Potrivit armatei lituaniene, avioane spaniole Eurofighter Typhoon ale Poliției Aeriene Baltice a NATO au fost mobilizate și patrulează zona după incursiunea aeronavelor rusești.

Informația a fost anunțată și de președintele lituanian Gitanas Nausėda, într-o postare pe platforma X.

This evening, Russian military planes violated Lithuanian air space. This is a blatant breach of international law and territorial integrity of Lithuania. Once again, it confirms the importance of strengthening European air defence readiness.@LithuaniaMFA will summon Russian… pic.twitter.com/0GS6OrKaRx

— Gitanas Nausėda (@GitanasNauseda) October 23, 2025

„În această seară, avioanele militare ruse au încălcat spațiul aerian lituanian. Aceasta este o încălcare flagrantă a dreptului internațional și a integrității teritoriale a Lituaniei. Încă o dată, acest lucru confirmă importanța consolidării apărării aeriene europene. Ministerul Afacerilor Externe va convoca reprezentanții ambasadei ruse pentru a protesta împotriva acestor comportamente imprudente și periculoase”, a scris președintele lituanian.

Incidentul din Lituania are loc la o lună după ce o incursiune similară a avut loc în Estonia luna trecută, când trei avioane de vânătoare rusești MiG-31 au intrat în spațiul său aerian în apropierea insulei Vaindloo timp de aproximativ 12 minute.

Cu o viziune clară de a livra un ansamblu rezidențial la standarde moderne, dezvoltatorul Ananda Group anunță noi tehnologii de sustenabilitate și un ritm susținut al lucrărilor la acest moment. Proiectul a obținut autorizația de construire în luna iulie 2025 și are un regim mediu de înălțime: 2S+P+4+5Er. Pentru două dintre imobilele ansamblului, echipa de management are ambiția de a devansa termenele planificate, cu obiectiv de finalizare în 2026.

Citeşte comunicatul integral AICI