Peste 5.000 de militari și aproximativ 1.200 de mijloace tehnice din zece state NATO, Belgia, Bulgaria, Franța, Italia, Luxemburg, Macedonia de Nord, Polonia, Portugalia, România și Spania, participă, între 20 octombrie și 13 noiembrie 2025, la exercițiul multinațional „Dacian Fall 2025” (DAFA25).

Activitățile se desfășoară simultan în poligoanele Cincu, Smârdan, Capu Midia, Babadag, Bogata, Alba Iulia, Hanu Conachi, Giarmata, Cârțișoara (în România) și Novo Selo (în Bulgaria).

Exercițiul, planificat de Comandamentul Multinațional de Divizie Sud-Est (HQ MND- SE), are ca scop integrarea operațională a forțelor participante și testarea capacității de planificare, conducere și sincronizare a operațiilor sub comanda NATO.

Evenimentul marchează, totodată, ridicarea temporară la nivel brigadă a Grupurilor de Luptă NATO din România și Bulgaria.

Momentele deschise presei vor avea loc în Poligonul Cincu: 8 noiembrie – faza „Time in the Box”, dedicată instruirii multinaționale în teren; 12 noiembrie – Media Day, zi destinată reprezentanților mass-media; 13 noiembrie – Ziua Distinșilor Vizitatori (DV-Day), evenimentul principal al exercițiului, la care vor participa reprezentanți ai conducerii militare și civile din România și din statele aliate.

În această perioadă, autoritățile anunță deplasări de tehnică militară între principalele poligoane.

Vineri, 24 octombrie, forțele principale ale HQ MND-SE se vor deplasa spre zonele de instrucție.

Potrivit organizatorilor, Franța și România asigură cea mai mare parte a efectivelor participante.

Trupele franceze au sosit deja în România, încheind faza de deplasare strategică, iar unitățile române și aliate se află în proces de integrare în structurile de comandă comune.

Ministerul Apărării precizează că exercițiul are caracter strict defensiv, desfășurându-se cu respectarea tuturor obligațiilor internaționale asumate de România ca stat membru al NATO.

Potrivit unei noi analize în domeniul costului social al carbonului (SCC), pregătită pentru Greenpeace de către profesorul James Rising de la Universitatea Delaware și Dr. Lisa Rennels de la Universitatea Stanford, daunele economice cauzate de emisiile de dioxid de carbon asociate cu șase corporații de combustibili fosili, OMV, ExxonMobil, Chevron, Shell, BP și TotalEnergies, se ridică la uriașa sumă de aproape 5 trilioane de euro (€4.71 trilioane).

OMV e responsabilă pentru 102 miliarde de euro. Estimarea e o reprezentare a pagubelor economice de acum și din viitor, ca urmare a emisiilor de la doar 6 mari companii de petrol și gaze timp de 10 ani, de la semnarea Acordului de la Paris (2015).

„Nimeni nu e ferit de valurile de căldură mortale, de inundațiile tot mai frecvente, de aerul irespirabil sau de crizele sociale și economice pe care le provoacă combustibilii fosili. Marile corporații poluatoare continuă să câștige, în timp ce noi, restul, rămânem să acoperim nota de plată pentru distrugerea pe care o lasă în urmă. Iar cei care îndrăznesc să le critice, devin ținta unor acțiuni abuzive în justiție, menite să-i intimideze și să-i reducă la tăcere. Nu ne lăsăm intimidați. Vom continua să arătăm dezastrul pe care aceste companii îl produc. Și pentru care trebuie să plătească. Și vor plăti!” a declarat Vlad Cătună, coordonator de campanii la Greenpeace România.

Acțiunea Greenpeace România face parte dintr-o mișcare globală „Stop Drilling, Start Paying” prin care factura climatică este expusă în mai multe țări – din SUA, Austria și până în Filipine, și care va culmina în cadrul celei de-a treia sesiuni a Comitetului Interguvernamental de Negociere al ONU, între 10-21 noiembrie.

Topul companiilor lidere la emisii de carbon

Datele recente privind emisiile de carbon ale principalelor companii private de petrol și gaze arată tendințe diferite în perioada 2016–2025. Graficul analizat compară cantitatea totală de emisii (în milioane de tone echivalent CO2) pentru nouă mari jucători internaționali:

• BP,
• Chevron,
• Eni,
• Equinor,
• ExxonMobil,
• OMV,
• Repsol,
• Shell,
• TotalEnergies.

ExxonMobil conduce detașat topul, cu emisii în jurul a 650–670 milioane de tone de echivalent de CO2 , tendință menținută constantă de-a lungul perioadei, inclusiv în estimările extrapolate pentru 2025. Chevron urmează cu valori mai reduse, dar stabile, în jurul a 500–580 milioane tone de echivalent de CO2 (TCO2).

BP și Shell înregistrează scăderi semnificative după 2020: BP scade de la circa 450 milioane de TCO2 la aproximativ 340 milioane de TCO2 în 2025, iar Shell de la aproape 500 milioane de TCO2 la 430 milioane TCO2. TotalEnergies arată o scădere similară, dar mai moderată, situându-se în jur de 350 milioane TCO2 în 2025.

În contrast, companii precum Eni și Equinor au emisii relativ stabile, între 230 și 300 milioane de TCO2, fără variații dramatice în timp. OMV și Repsol rămân cei mai mici emițători din grup, cu valori sub 100 milioane TCO2 , menținând un profil constant.

Graficul evidențiază atât valorile raportate oficial, cât și estimările extrapolate pentru 2025, semnalând că marile companii americane rămân cei mai mari emițători, în timp ce firmele europene tind să reducă emisiile sau să le mențină stabile. Această tendință ar putea avea impact asupra strategiilor corporative și reglementărilor viitoare privind reducerea emisiilor de carbon.

Analiza folosește date din Carbon Majors Database și metodologia costului social al carbonului (SCC). SCC a fost utilizat de fostele administrații americane și de analiștii de politici publice pentru a atribui o valoare în dolari pagubelor viitoare generate de o tonă suplimentară de CO₂, începând cu anul emisiilor și până în anul 2100. Datele privind emisiile companiilor petroliere și de gaze au fost furnizate de Carbon Majors Database, care la rândul său utilizează informații din rapoarte publice ale companiilor.

De atunci, incidente similare au fost raportate în Germania, Danemarca, Norvegia și statele baltice, informează AP.

Incursiunile aeriene neautorizate în spațiul aerian al NATO au devenit o sursă majoră de îngrijorare pentru aliați, ridicând întrebări despre gradul de pregătire al alianței împotriva Rusiei și provocând discuții despre necesitatea unui „zid de drone” de-a lungul frontierelor europene.

Polonia, Germania, Estonia, Danemarca și Norvegia

Pe 10 septembrie, un roi de drone rusești a zburat în spațiul aerian al Poloniei, forțând avioanele NATO să se grăbească să le intercepteze și să doboare unele dintre dispozitive. A fost prima întâlnire directă între NATO și Moscova de când Rusia a lansat războiul total împotriva Ucrainei pe 24 februarie 2022.

Câteva zile mai târziu, avioanele NATO au escortat trei avioane de luptă rusești în afara spațiului aerian al Estoniei.

În Germania, Aeroportul din München a fost închis de două ori la începutul lunii octombrie din cauza observării unor drone.

În Danemarca, drone au survolat aeroportul din Copenhaga pe 22 septembrie, provocând perturbări majore ale traficului aerian în cel mai mare aeroport din Scandinavia. Prim-ministrul danez Mette Frederiksen a calificat incidentul drept „cel mai grav atac asupra infrastructurii critice daneze de până acum”, neexcluzând implicarea Rusiei.

În Norvegia, în aceeași seară, o dronă a fost semnalată la aeroportul Oslo, forțând toate zborurile să utilizeze o singură pistă. Autoritățile investighează posibile legături între cele două incidente.

Ce se știe din rapoarte

Dronele au survolat patru aeroporturi daneze mai mici între 24 și 25 septembrie, inclusiv două care servesc drept baze militare. Ministrul danez al Apărării, Troels Lund Poulsen, a declarat că în spatele „zborurilor sistematice” se află probabil un actor „profesionist”.

Presa daneză a raportat că drone au fost văzute în apropierea bazei aeriene Karup, cea mai mare bază militară din Danemarca, dar Ministerul Apărării a refuzat să confirme, invocând motive de securitate operațională.

Autoritățile germane au investigat afirmațiile că drone neidentificate ar fi spionat infrastructura critică din statul nordic Schleswig-Holstein. Mai multe drone au fost observate pe 25 septembrie deasupra unei centrale electrice din Kiel, în apropierea unui spital universitar, lângă un șantier naval din orașul portuar, deasupra fabricii TKMS din Kiel, un furnizor de tehnologii de apărare maritimă și deasupra clădirilor guvernamentale și a rafinăriei de petrol Heide. Alte drone suspecte au fost observate deasupra unei baze militare din Sanitz, în statul Mecklenburg-Pomerania Occidentală.

Alte provocări majore

Estonia a convocat un diplomat rus pentru a protesta după ce trei avioane de vânătoare rusești au intrat fără permisiune în spațiul său aerian și au rămas acolo timp de 12 minute.

În Lituania, joi, în jurul orei 18:00, două avioane militare ruse – un SU-30 și un avion de realimentare IL-78 – au zburat în spațiul aerian pe o distanță de aproximativ 700 de metri. Avioanele au zburat mai departe după aproximativ 18 secunde. Președintele lituanian a calificat incidentul drept o încălcare flagrantă a integrității teritoriale.

Forțele armate lituaniene cred că avioanele ar fi putut efectua exerciții de realimentare în exclava rusă Kaliningrad. Două avioane de vânătoare spaniole care efectuau misiuni de poliție aeriană NATO au fost trimise în zonă.

Ministerul Apărării din Rusia a respins afirmația, susținând că avioanele Su-30 au efectuat zboruri de antrenament deasupra Kaliningradului, respectând strict regulile.

Rusia neaga intenția

Rusia a fost acuzată pentru unele dintre aceste incidente, dar neagă că ar fi făcut ceva intenționat. Autoritățile europene nu au divulgat multe detalii despre intruziunile dronelor, unele recunoscând public survolurile abia după câteva zile.

În alte cazuri, autoritățile nu au putut confirma sesizările. La un moment dat, autoritățile daneze au fost inundate cu 500 de sesizări în 24 de ore, dintre care unele s-au dovedit a fi doar stele pe cer.

Miniștrii europeni ai apărării au convenit să dezvolte un „zid de drone” de-a lungul frontierelor lor pentru a detecta, urmări și intercepta mai bine dronele care încalcă spațiul aerian european.

Țările se străduiesc să găsească soluții pentru a răspunde la această situație, inclusiv să decidă dacă să permită autorităților să doboare dronele. Unii oficiali europeni au descris incidentele ca fiind teste ale Moscovei pentru a vedea reacția NATO, ceea ce a ridicat întrebări cu privire la gradul de pregătire al alianței împotriva Rusiei.

Procurorii DNA au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și măsura controlului judiciar pentru 60 de zile față de Nistor Constantin, inspector antifraudă în cadrul ANAF – Direcția Regională Antifraudă Fiscală București, acuzat de luare de mită, și față de C.A.S., administrator al unei societăți comerciale, acuzată de dare de mită.

Potrivit anchetatorilor, în perioada septembrie – octombrie 2025, Nistor ar fi efectuat un control la firma administrată de C.A.S. și ar fi pretins acesteia suma de 3.000 de lei pentru a limita verificările doar la anumite aspecte, pentru a nu continua controlul și pentru a aplica doar o amendă contravențională.

La 23 octombrie, inspectorul a primit banii de la administratoare, moment în care procurorii DNA au intervenit și au constatat infracțiunea flagrantă.

Pe durata controlului judiciar, cei doi inculpați trebuie să se prezinte la chemările procurorilor și nu au voie să comunice între ei sau cu alte persoane implicate în dosar.

Nistor Constantin are interdicția de a-și exercita funcția de inspector antifraudă în cadrul ANAF.

Ancheta este derulată cu sprijinul Biroului de Operațiuni Speciale București. DNA reamintește că punerea în mișcare a acțiunii penale nu încalcă prezumția de nevinovăție.

După mai multe săptămâni de creștere constantă, francul elvețian a devenit tot mai căutat de investitorii care caută siguranță în fața tensiunilor economice și politice din întreaga lume. Moneda Elveției se îndreaptă spre a noua săptămână consecutivă de apreciere, cel mai lung șir de creșteri din ultimii doi ani.

Potrivit Bloomberg, tot mai mulți cumpărători de valută se orientează spre francul elvețian, renunțând la dolar, euro și yen, monede slăbite de politicile SUA și de problemele fiscale la nivel mondial.

Francul, noua monedă-refugiu

Francul este acum cea mai performantă monedă dintre economiile dezvoltate, chiar dacă rata dobânzii din Elveția este zero. Mulți investitori îl consideră singura alternativă sigură la dolar și yen: „Când elimini acești doi jucători principali, rămâne francul elvețian”.

În ultimele zile, s-a apropiat de pragul de 0,92 față de euro, nivel care, potrivit traderilor, ar putea determina Banca Națională a Elveției să intervină.

„E posibil ca Banca Elveției să fi intervenit pentru a frâna creșterea francului”, a declarat Jane Foley, de la Rabobank, una dintre cele mai mari bănci olandeze specializate în servicii financiare internaționale.

Banca centrală elvețiană nu comentează niciodată public intervențiile sale, iar datele care ar putea confirma o astfel de mișcare vor fi disponibile cu întârziere. Totuși, experții UBS, cea mai mare bancă din Elveția, și ai grupului financiar francez Société Générale, spun că probabilitatea unei intervenții este ridicată.

Ce riscă Elveția dacă nu intervine

Ca să „intervină” pe piața valutară, băncile naționale cumpără sau vând monedă pentru a influența cursul. În acest caz, banca vinde franci și cumpără euro sau dolari. Astfel, pune mai mulți franci în circulație, iar moneda slăbește treptat. Scopul este să mențină francul la un nivel care nu afectează exporturile și economia Elveției, fără să provoace dezechilibre majore pe piață.

Dacă nu ar interveni, francul ar putea continua să se aprecieze, devenind tot mai scump față de alte monede. Asta ar face exporturile elvețiene mai puțin competitive, deoarece produsele vândute în străinătate s-ar scumpi, iar turismul și economia internă ar putea fi afectate.

În schimb, pentru elvețieni ar deveni mai ieftine importurile și călătoriile în străinătate, dar impactul general ar fi negativ pentru companiile locale.

UPDATE 2:

La rândul său, Patriarhul Ecumenic al Constantinopolului, Bartolomeu I, s-a adresat românilor:

Iubiţi fraţi şi fii întru Domnul,

Toată slava, cinstea şi închinăciunea se cuvin lui Dumnezeu Tatăl luminilor, Fiului – Cuvântul şi Înţelepciunea, şi Sfântului Duh – Cel Preasfânt, Bun şi de viaţă Făcător, Care ne-a învrednicit să ajungem cu bine şi în pace pe tărâmul evlavios şi liniştit al României.

Venim cu inima plină de bucurie şi cu dragostea Bisericii-Mame din Constantinopol, pentru a participa la sărbătoarea a 140 de ani de la acordarea Tomosului de Autocefalie Bisericii Ortodoxe Române şi a 100 de ani de la ridicarea acesteia la rangul de Patriarhie de către Patriarhia Ecumenică”.

Patriarhul Ecumenic Bartolomeu i-a mulţumit pentru invitaţie Preafericitul Părinte Patriarh Daniel:

„Această invitaţie frăţească din partea iubitului nostru Frate în Hristos, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, un important ierarh, teolog, cărturar şi o figură duhovnicească marcantă a vremurilor noastre, este, într-adevăr, pe deplin binevenită”.

Precedenta vizită în România a fost evocată şi de Patriarhul Ecumenic Bartolomeu, care a precizat că a fost deosebit de onorat să fie alături de Preafericitul Daniel în urmă cu şapte ani, la sfinţirea şi târnosirea Sfântului Altar al Catedralei Naţionale din Bucureşti – Catedrala Mântuirii Neamului.

„Iar acum, trebuie să fim din nou împreună cu Preafericirea Sa, în dragoste frăţească şi solidaritate, pentru a săvârşi slujba de sfinţire a picturii în mozaic a acestei măreţe Case a lui Dumnezeu, închinate nobilului Poporului Român şi profundelor sale tradiţii spirituale şi culturale”, a spus Patriarhul Ecumenic Bartolomeu.

Dimensiunile impresionante şi copleşitoare ale acestei Catedrale, a spus înaltul oaspete, dau mărturie despre importanţa şi amploarea acestor celebrări legate de autodeterminarea şi demnitatea Patriarhiei Române. Pentru că statutul de Patriarhie al Bisericii Ortodoxe Române este pe deplin în concordanţă cu Autocefalia sa. Ambele reflectă năzuinţele înalte ale poporului român şi dăruirea sa faţă de sfânta credinţa creştin ortodoxă, care – chiar şi în ceasurile cele mai întunecate – nu a fost părăsită niciodată de oamenii buni ai acestui pământ atât de bogat şi rodnic din punct de vedere spiritual.

„România este plină de sfinţi şi de tradiţii ascetice evlavioase, unice în lumea ortodoxă. Biserica Ortodoxă Română are o istorie profundă, care se întinde până în secolul al III-lea, şi este un izvor de Mucenici, Asceţi şi diferite tipuri de sfinţi (bărbaţi şi femei) ai lui Dumnezeu, aşa cum mărturiseşte şi recenta canonizare, de către Biserica-Mamă din Constantinopol, a patru sfinţi români athoniţi. Bogăţiile teologice ale acestei Biserici sunt recunoscute în întreaga lume, iar lupta ei pentru păstrarea credinţei în timpul regimului comunist a devenit binecunoscută.

Aşadar, cu mare nerăbdare pentru zilele de bucurie ce ne stau înainte, şi ca recunoaştere a legăturilor solide dintre Constantinopol şi Bucureşti, îmbrăţişăm cu bucurie şi respect Biserica, pe distinsul său Patriarh, şi pe Nobilul Popor Român, recunoscând lucrările lor minunate care Îl preamăresc pe Dumnezeul nostru Treimic. Şi, lăudând fidelitatea, stăruinţa şi onestitatea acestora, aducem mulţumire lui Dumnezeu Cel Atotputernic pentru zilele extraordinare ale Vizitei noastre în mijlocul vostru. Vă mulţumesc şi Dumnezeu să binecuvânteze România!”, a spus în încheiere Patriarhul Ecumenic Bartolomeu I.

UPDATE:

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Preafericitul Părinte Daniel, i-a urat bun-venit Patriarhului Ecumenic al Constaninopolului, Bartolomeu, într-o scurtă declaraţie la Aeroportul „Henri Coandă”.

„Bine aţi venit în România! Prezenţa Sanctităţii Voastre, în mijlocul nostru, este un prilej de mare binecuvântare, de bucurie spirituală şi de întărire a comuniunii dintre Patriarhia Ecumenică şi Patriarhia Română. Această prezenţă binecuvântată marchează cea de-a 11-a vizită a Sanctităţi Voastre în România, fiind un semn al legăturilor frăţeşti statornice între bisericile noastre”.

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române a amintit vizita precedentă în România a Patriarhului Bartolomeu I, care a avut loc cu prilejul sfinţirii Altarului Catedralei Naţionale, numită şi Catedrala Mântuirii Neamului, în anul 2018, anul centenar al Marii Uniri a tuturor provinciilor româneşti într-un singur sat, Regatul României Mari.

În anul 2025, Biserica Ortodoxă Română aniversează 100 de ani de la ridicarea acesteia la rangul de patriarhie şi 140 de ani de autocefalie, a mai spus Patriarhul Daniel.

„Şirul de manifestări solemne, organizate la Bucureşti în anul centenar al Patriarhiei Române, culminează în mod providenţial cu slujba sfinţirii picturii în mozaic bizantin a Catedralei Naţionale, în ziua de duminică, 26 octombrie 2025, în prezenţa Sanctităţii Voastre”, a precizat Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române.

Anul centenar al Patriarhiei Române este astfel încununat a spus Patriarhul Daniel, printr-un eveniment de o profundă însemnătate spirituală pentru viaţa Bisericii Ortodoxe Române şi a poporului român credincios.

„Dorim să mulţumim Sanctităţii Voastre pentru că aţi acceptat invitaţia noastră de a participa la această slujbă solemnă a Sfinţirii Picturii în mozaică a Catedralei Naţionale”, a încheiat Preafericitul Părinte Daniel.

Ştirea iniţială:

Sanctitatea Sa Bartolomeu I, Patriarhul Ecumenic al Constantinopolului, a aterizat vineri, în jurul orei 12:00, pe Aeroportul „Henri Coandă” din Bucureşti.

În jurul orei 12:30, acesta a fost întâmpinat de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul României, la Catedrala Patriarhală, unde va fi oficiată o slujbă de Te Deum.

Patriarhul Bartolomeu I vine în ţara noastră la invitaţia Patriarhului Daniel, pentru a participa la sfinţirea picturii Catedralei Naţionale, programată duminică, de la ora 10:15, precum şi la Sfânta Liturghie de luni, 27 octombrie, dedicată sărbătorii Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, ocrotitorul Bucureştilor.

Liturghia va fi oficiată la altarul exterior al Catedralei Patriarhale, de la ora 9:30, potrivit Basilica.ro

Vizita Patriarhului Ecumenic Bartolomeu I este a 11-a în România, prima având loc în 1993, şi are o semnificaţie specială, marcând Centenarul Patriarhiei Române (1925-2025).

Întrebat, la Antena 3 CNN, dacă va candida la Primăria Capitalei, Vlad Gheorghe a răspuns: „Puteţi să mă treceţi acolo cu candidat la Primăria Capitalei şi voi candida, tocmai ca să desfiinţez sectoarele şi Ilfovul”.

„Referendumul pe care l-am cerut eu nu se desfăşoară şi, în calitate de primar, primul lucru pe care îl fac o să fac acest referendum de a desfiinţa sectoarele. Trebuie să unim Bucureştiul, nu putem să stăm cu şapte primării şi şapte primari, un singur Bucureşti, un singur primar”, a spus acesta.

Întrebat dacă dă asigurări că va rămâne pe buletinul de vot pe data de 7 decembrie, Gheorghe a spus că are o provocare majoră: „Am un hop foarte mare de trecut, respectiv strângerea de semnături, pentru că eu strâng semnături pe bune şi este foarte greu să le strângi într-un termen atât de scurt cum au făcut cei de la partide”.

„Lor le e foarte uşor să le facă într-un sol undeva la sediu, dar nouă, candidaţilor independenţi, ne e foarte greu. Deci am nevoie de ajutorul tuturor cetăţenilor din Bucureşti care vor să avem această temă şi care vor să desfinţeze sectoarele”, a spus fostul europarlamentar.

Referitor la o eventuală cerere de retragere din partea liderului USR, Cătălin Drulă, jurnalista l-a întrebat dacă va lua în calcul această variantă.
Gheorghe a răspuns: „Văd că domnul Cătălin Drulă mi-a preluat ideea cu sectoarele, deşi foarte diluată, deci eu cred că nu vrea să mă retrag din moment ce avem aceleaşi idei, numai că ale mele sunt mai bune”.

Întrebat cine este preferatul preşedintelui Nicuşor Dan – Drulă sau el, Vlad Gheorghe a încercat să nu-l implice pe şeful statului în dispută: „Domnul Nicuşor Dan este preşedinte şi nu vreau să-l trag în această discuţie”.

Întrebat insistent dacă se va retrage în cazul în care preşedintele României îi va cere acest lucru, Vlad Gheorghe a rămas evaziv: „Eu am avut de-a lungul timpului foarte multe discuţii cu domnul Nicuşor Dan, ne ştim de foarte multă vreme şi foarte bine şi voi discuta oricând cu dânsul”.

Rezultatele arată că între 3 şi 130 de milioane de clădiri ar putea fi inundate până la sfârşitul secolului, în funcţie de viteza încălzirii globale şi a topirea gheţii.

Prima evaluare la scară largă care cartografiază clădirile individuale şi vulnerabilitatea lor la creşterea nivelului mării relevă un pericol major pentru infrastructura de coastă din Africa, Asia de Sud-Est şi America Centrală şi de Sud.

Studiul, publicat în revista npj Urban Sustainability, a analizat trei scenarii de creştere a nivelului oceanelor: 0,5 metri, 5 metri şi 20 de metri, utilizând date satelitare, hărţi detaliate ale altitudinii şi tehnologii de învăţare automată.

Scenariul optimist (creştere de 0,5 m): Chiar şi cu reduceri ambiţioase ale emisiilor de CO₂, nivelul mării se preconizează că va creşte cu cel puţin jumătate de metru înainte de 2100. În acest caz, aproximativ 3 milioane de clădiri ar fi inundate de inundaţiile de coastă.

Scenariul moderat (creştere de 5 m): Aproximativ 45 de milioane de clădiri ar fi afectate, distrugând peste 80% din fondul imobiliar în unele ţări.

Scenariul sever (creştere de 20 m): Peste 130 de milioane de clădiri ar fi probabil inundate, conform Science Alert.

Cercetătorii subliniază că aceste cifre sunt minime, deoarece studiul nu a luat în considerare eroziunea, furtunile şi intensificarea mareelor.

Aproximativ o zecime din umanitate – aproape 750 de milioane de oameni – trăiesc la mai puţin de 5 kilometri de ţărm, ceea ce înseamnă că chiar şi o creştere modestă a nivelului mării poate cauza probleme grave.

„Fiecare dintre noi va fi afectat de schimbările climatice şi de creşterea nivelului mării, indiferent dacă locuim lângă ocean sau nu”, spune Eric Galbraith, geolog la Universitatea McGill şi coautor al studiului. „Cu toţii depindem de bunuri, alimente şi combustibili care trec prin porturi şi infrastructuri de coastă expuse creşterii nivelului mării”.

Deoarece clădirile vulnerabile sunt concentrate în zone joase cu densitate mare a populaţiei, întregi cartiere sunt expuse riscului, pe lângă porturi importante şi zone industriale.

Nivelul global al mării creşte în prezent cu aproximativ 4,5 milimetri pe an, un ritm care se preconizează că va accelera în următoarele decenii. Atmosfera Pământului conţine astăzi mai mult dioxid de carbon decât în ultimii cel puţin 4 milioane de ani, cu mult înainte de apariţia omului modern.

Cercetătorii au creat o hartă interactivă care identifică zonele cu cel mai mare risc, instrument care ar putea ghida elaborarea de noi strategii de utilizare a terenurilor, proiecte adaptative sau decizii privind relocarea comunităţilor departe de coastă.

Cercetătorii au analizat 30 de antidepresive frecvent utilizate și au descoperit că unele determină creșteri în greutate de până la 2 kg sau variații ale ritmului cardiac de până la 21 de bătăi pe minut în primele opt săptămâni de tratament.

Studiul fără precedent publicat în revista medicală Lancet arată că efectele secundare fizice ale antidepresivelor variază de la un medicament la altul, sugerând că tratamentul ar trebui personalizat în funcție de nevoile fiecărui pacient.

Cercetătorii au analizat 151 de studii privind 30 de medicamente utilizate frecvent în tratarea depresiei, care au implicat peste 58.500 de pacienți.

Este prima dată când aceste efecte sunt clasificate sistematic, permițând comparații directe între medicamente.

Studiul a evidențiat variații spectaculoase în primele opt săptămâni de tratament:

Greutatea corporală: Agomelatina a fost asociată cu o scădere medie de 2,4 kg, în timp ce maprotilina a dus la o creștere de aproape 2 kg – o diferență de peste 4 kg între cele două medicamente.

Ritmul cardiac: Fluvoxamina l-a încetinit, iar nortriptilina l-a accelerat, diferența ajungând la 21 de bătăi pe minut.

Tensiunea arterială: Diferență de 11 mmHg între nortriptilină și doxepină.

„Este clar că nu există două antidepresive identice”, a declarat dr. Atheeshaan Arumuham de la King’s College London.

În general, cea mai prescrisă clasă de antidepresive – SSRI-urile (inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei), precum paroxetina, citalopramul, escitalopramul și sertralina – au avut mai puține efecte secundare fizice.

Totuși, fluoxetina (cunoscută și sub numele de Prozac), tot un SSRI, a fost asociată cu scăderea în greutate și creșterea tensiunii arteriale.

Cercetătorii susțin că aceste diferențe ar trebui să determine medicii să personalizeze tratamentul în funcție de starea de sănătate a fiecărui pacient.

De exemplu, un pacient cu hipertensiune ar trebui să evite medicamente precum venlafaxina sau nortriptilina, care cresc tensiunea arterială, optând în schimb pentru citalopram sau escitalopram.

Cineva preocupat de creșterea în greutate ar trebui să evite amitriptilina sau mirtazapina și să ia în considerare agomelatina sau sertralina.

Cercetătorii dezvoltă un instrument online gratuit pentru a ajuta medicii și pacienții să aleagă medicamentul potrivit, însă aceasta va necesita o schimbare culturală semnificativă.

Pacienții nu trebuie să întrerupă tratamentul fără consultarea medicului

Cercetătorii insistă că nimeni nu ar trebui să întrerupă tratamentul fără consultarea medicului.

„Ultimul lucru pe care mi-l doresc este ca această poveste să sperie oamenii”, a spus dr. Toby Pillinger. „Vreau să văd acest lucru ca pe o încurajare a persoanelor să ia inițiativa și să se implice în luarea deciziilor împreună cu medicul lor”.

Studiul a analizat doar efectele din primele opt săptămâni de tratament. Dr. Pillinger a menționat că se așteaptă ca schimbările pe termen scurt să persiste, dar acest lucru trebuie încă testat corespunzător.

Până la unul din șase adulți din Europa și America de Nord iau antidepresive, ceea ce înseamnă că până și schimbări modeste ar putea avea un impact major asupra sănătății publice.

Statul vrea să schimbe modul în care sunt plătiți beneficiarii fondurilor europene, într-un sistem mai rapid și mai puțin birocratic. Propunerea legislativă, depusă la Senat la finalul lunii septembrie, modifică Ordonanța de Urgență nr. 40/2015, care stabilește regulile pentru gestionarea fondurilor europene, pentru a o adapta la actuala perioadă de finanțare 2021-2027, ce include noi tipuri de fonduri și mecanisme de plată față de exercițiul anterior, 2014-2020.

Plăți pe baza rezultatelor

În prezent, beneficiarii trebuie să justifice fiecare cheltuială cu documente contabile și facturi, un proces care poate dura luni întregi și duce frecvent la blocaje. Noua lege ar permite, în premieră, ca rambursarea să se facă pe baza rezultatelor obținute, nu doar pe hârtii.

„Decontarea cheltuielilor eligibile se poate realiza și pe bază de rezultat”, prevede textul proiectului. Cu alte cuvinte, autoritățile de management vor putea aproba plata către beneficiar în funcție de indicatorii realizați și validați ai proiectului – precum finalizarea unei lucrări sau atingerea unei ținte măsurabile – fără să ceară justificarea fiecărui bon sau facturi, separat.

„Simplificând procedurile și orientând managementul financiar către performanță și rezultate”  aceste schimbări „vor crește viteza de absorbție a fondurilor europene”, potrivit forului legislativ consultativ.

Statul va plăti pentru fiecare zi de întârziere

Sunt introduse și reguli mai clare pentru prefinanțări: se menține posibilitatea acordării unui avans de până la 30% din valoarea eligibilă a proiectului, însă tranșele următoare vor depinde de progresul real al lucrărilor. Dacă beneficiarul nu utilizează cel puțin jumătate din suma primită în 180 de zile, următoarele tranșe se pot suspenda sau se pot solicita rambursări.

Proiectul adaugă și o procedură de aprobare tacită, prin care autoritățile de management sunt obligate să verifice cererile de rambursare în maximum 30 de zile. Dacă nu răspund în acest termen, cererea se consideră automat aprobată, iar statul trebuie să plătească sumele solicitate, inclusiv penalități de întârziere pentru fiecare zi peste termen.

Avansurile nejustificate vor fi impozitate

Totodată, se stabilește un tratament fiscal mai clar pentru sumele primite ca prefinanțare: acestea nu sunt impozabile pe durata implementării proiectului, dar devin venit impozabil dacă rămân nejustificate la final. Pentru ultima cerere de rambursare, termenul de verificare poate fi prelungit până la 180 de zile, pentru a acoperi toate procedurile necesare plății finale.

Aceleași reguli și pentru proiectele sociale

Inițiativa extinde regulile de prefinanțare și către Fondul de ajutor european destinat persoanelor celor mai defavorizate, care finanțează programe sociale pentru persoane vulnerabile, copii din medii sărace sau familii aflate în dificultate. În acest fel, și organizațiile sau autoritățile care derulează asemenea proiecte vor putea primi prefinanțări de până la 30% din valoarea eligibilă a proiectului, cu reguli mai clare de justificare și termene mai flexibile pentru folosirea banilor. Măsura pune aceste programe pe picior de egalitate cu marile fonduri europene, precum FEDR, FSE și Fondul de Coeziune, pentru ca toate tipurile de finanțări să urmeze aceleași reguli.

Modificările, în regim de urgență

Inițiativa urmează procedura de urgență, pentru ca modificările propuse să poată fi aplicate cât mai repede în actualul exercițiu de finanțare europeană. Proiectul a primit avize favorabile de la Consiliul Legislativ și Consiliul Economic și Social și urmează analiza în comisiile de specialitate ale Senatului, apoi votul în plen.

Dacă legea va fi adoptată, Guvernul va avea 60 de zile pentru a adapta normele metodologice și alte 90 pentru actualizarea ghidurilor de finanțare.