Rusia a lovit pentru prima dată Odesa cu bombe aeriene ghidate

Potrivit șefului Administrației Militare Regionale, Oleh Kiper, armata rusă a folosit pentru prima dată acest tip de armament în atacul de vineri asupra regiunii Odesa. Loviturile au afectat obiective civile și zone locuite, marcând o nouă etapă în ofensiva Moscovei din sudul Ucrainei.

Crește alarmant riscul pentru populație

„În timpul atacului aerian de astăzi, armata rusă a folosit pentru prima dată bombe aeriene ghidate asupra infrastructurii civile din regiunea noastră. Aceasta este o nouă amenințare gravă pentru regiunea Odesa”, a transmis Kiper, citat de Interfax-Ukraine. El a avertizat că astfel de lovituri „reprezintă un pericol uriaș pentru oameni și pot provoca distrugeri semnificative”.

Numite și bombe planante, bombele aeriene ghidate, sunt proiectile lansate din avioane, echipate cu sisteme de ghidare prin satelit sau laser. Ele pot lovi ținte la distanțe mari cu precizie ridicată, permițând avioanelor să rămână în afara razei apărării antiaeriene. Folosirea lor înseamnă o creștere alarmantă a riscului pentru zonele civile și complică considerabil apărarea antiaeriană a Ucrainei.

Sirenele salvează vieți, spun autoritățile

Guvernatorul militar din Odesa a făcut apel la locuitori să respecte avertismentele: „Îi îndemn pe toți să nu ignore semnalele de alarmă aeriană”. El a explicat că, la declanșarea sirenelor, oamenii trebuie să se adăpostească imediat în locuri sigure, deoarece noile bombe pot lovi rapid și cu mare precizie, chiar și ținte aflate la distanță de front.

Ulterior, Kiper a anunțat că forțele de apărare antiaeriană au doborât cu succes ținte inamice, prevenind distrugeri și victime: „Nu s-au înregistrat distrugeri sau victime. Este rezultatul muncii eficiente și coordonate a apărătorilor noștri”.

Comisar german: Războiul declarat de Trump cartelurilor de droguri ar putea duce la o invazie mai mare de narcotice ilegale în Europa

Comisarul german pentru droguri și dependență Hendrik Streeck a declarat pentru cotidianul Bild că „este puțin probabil ca represiunea mai dură a SUA împotriva cartelurilor de droguri din Columbia și Venezuela să ușureze situația din Europa sau Germania” și a subliniat că reacția este întocmai contrarie: rețelele criminale răspund cu ocoliri, noi țări de tranzit și, adesea, cu „substanțe substitutive și mai puternice”, notează POLITICO.

„Războiul împotriva drogurilor anunțat de administrația SUA ar putea intensifica și mai mult această situație”, a adăugat el, potrivit sursei citate.

Afirmațiile lui Streeck vin după ce în ultimele săptămâni, administrația Trump a lansat atacuri aeriene împotriva celor pe care îi consideră traficanți de droguri sud-americani din Caraibe și Oceanul Pacific.

Cocaina, din ce în ce mai disponibilă în Europa

Potrivit Agenției Europene pentru Droguri, cocaina continuă să fie disponibilă din ce în ce mai mult pe continentul european. În 2023, pentru al șaptelea an consecutiv, țările membre ale UE au raportat o cantitate record de cocaină confiscată.

În această săptămână, forțele americane au lansat un atac asupra unei nave suspectate de contrabandă în largul coastei de vest a Columbiei. În urma atacului, două persoane au fost ucise.

Totodată, președintele american Donald Trump a declarat, joi, că administrația sa intenționează să informeze Congresul SUA cu privire la operațiunile împotriva cartelurilor de droguri și că, deși nu este necesară declararea războiului, următorul pas va fi lansarea operațiunilor terestre împotriva cartelurilor.

„Ei bine, nu cred că vom cere neapărat o declarație de război. Cred că vom ucide pur și simplu oamenii care introduc droguri în țara noastră. Ok? Îi vom ucide”, a declarat Trump reporterilor la Casa Albă.

Doi bărbați au comandat colete de 100.000 lei, apoi unul s-a angajat curier să le fure din depozit

Polițiștii i-au prins în Ialomița și au recuperat o mare parte din produse – iPhone-uri, ceasuri smart, laptop-uri și console PlayStation.

Firma de curierat Sameday a sesizat poliția pe 8 octombrie după ce un angajat a dispărut cu colete în valoare de 100.000 lei, abandonând autoutilitara pe o stradă din Sectorul 6.

Ancheta polițiștilor de la Secția 25 a dezvăluit o schemă bine pusă la punct. Cei doi complici au creat conturi false și au plasat aproximativ 50 de comenzi cu plata ramburs: 10 telefoane iPhone, ceasuri smart, laptop-uri, parfumuri și jocuri PlayStation. Știau că la comenzi atât de mari, produsele vor fi blocate în depozit.

Bărbatul de 26 de ani s-a angajat apoi la Sameday exact pe zona unde trebuiau livrate coletele. A așteptat să fie singur la muncă, a ridicat din depozit atât coletele normale, cât și pe cele blocate, fără a le scana. A livrat o parte din comenzile normale, apoi a venit complicele cu mașina personală, au mutat produsele furate și curiertul a abandonat vehiculul firmei.

Pe 23 octombrie, polițiștii au făcut percheziții în Ialomița, i-au prins pe cei doi și au recuperat o mare parte din produsele furate. Ambii au fost reținuți pentru 24 de ore și urmează să fie prezentați magistraților cu propunere de arestare preventivă pentru delapidare și complicitate la delapidare.

IMM România vrea ca în 2026 contingentul de lucrători străini să crească la 150.000

Potrivit unui comunicat al IMM România, acest lucru ar răspunde evoii acute de forță de muncă resimțite în numeroase domenii economice: construcții, HoReCa, transporturi, agricultură și servicii.

„În anul 2025 contingentul stabilit de Guvern a fost de 100.000 de lucrători, însă cererea reală a depășit semnificativ această limită: peste 230.000 de cereri de avize de angajare au fost depuse până în luna octombrie, potrivit Inspectoratului General pentru Imigrări”, se arată în comunicat.

Conform acestuia, un contingent mai mare de avize de muncă nu reprezintă doar o măsură necesară pentru acoperirea deficitului de forță de muncă, ci și o decizie strategică pentru menținerea investițiilor, competitivității economice și sustenabilității sistemului fiscal și de pensii.

De asemenea, IMM România anunță că sprijină simplificarea și digitalizarea procedurilor administrative pentru emiterea avizelor și vizelor de muncă, astfel încât să se reducă durata procesării și să se evite pierderea forței de muncă către alte state.

Guvernul Bulgariei preia controlul asupra tranzacțiilor Lukoil

Noua lege prevede că orice vânzare sau transfer al activelor Lukoil din Bulgaria va necesita aprobarea Consiliului de Miniștri și avizul Agenției de Securitate Națională (SANS). Autoritățile de la Sofia susțin că măsura este necesară pentru a proteja stabilitatea pieței interne a combustibililor, în contextul sancțiunilor americane impuse giganților energetici Rosneft și Lukoil.

Potrivit noilor reguli, citate de Novinite, aprobarea autorităților va fi obligatorie pentru tranzacțiile ce implică terenuri, echipamente, rafinării sau alte capacități legate de producția și distribuția de produse petroliere, precum instalațiile de procesare, depozitele de stocare și rețelele de distribuție. Orice vânzare realizată fără acordul guvernului va fi considerată nulă.

Dezbateri aprinse la Sofia pe tema legii Lukoil

Legea a fost adoptată după dezbateri tensionate în Parlamentul de la Sofia. Opoziția a acuzat că inițiativa este „o formă de lobby în favoarea lui Delyan Peevski”, liderul formațiunii liberal-centriste care reprezintă în principal minoritatea turcă din Bulgaria și face parte din actuala coaliție de guvernare. Peevski se află pe lista sancțiunilor americane Magnitsky, lege ce permite Statelor Unite să impună restricții și înghețarea activelor persoanelor acuzate de corupție sau abuz de putere.

Alți membri ai opoziției au susținut că modificările legislative vor duce indirect la creșterea prețurilor la carburanți. „Faceți asta doar ca să acoperiți deficitul bugetar. Paguba va fi pentru toți cetățenii bulgari”, a acuzat Krasimir Manov, deputat al formațiunii „Moralitate, Unitate, Onoare”, partid național-conservator aflat în opoziție.

Nu va fi criză de combustibil, spune guvernul

Majoritatea parlamentară a respins însă acuzațiile opoziției. „Nu există nicio problemă cu combustibilul și nu va exista”, a declarat deputatul Stanislav Anastasov, din coaliția de guvernare.

Premierul bulgar Rosen Zhelyazkov a convocat o ședință extraordinară a guvernului pentru a evalua impactul sancțiunilor americane. Ministrul Justiției, Georgi Georgiev, a precizat că structura de proprietate a filialelor Lukoil a fost analizată complet: „Registrul Comerțului este parte din infrastructura critică a statului și monitorizăm în timp real orice schimbare de proprietate”.

Fără scumpiri la pompă

Guvernul bulgar susține că măsurile nu vor afecta prețurile la pompă. Potrivit președintelui Comisiei de buget din Parlament, Delyan Dobrev, „sancțiunile nu vor duce la scumpiri, iar piața internă este protejată”.

Lukoil continuă să opereze activ în Belgia, Țările de Jos, România și Bulgaria, menținând o prezență puternică pe piața europeană a combustibililor, iar rafinăria din Burgas rămâne unul dintre principalele motive pentru care Uniunea Europeană nu a impus încă sancțiuni directe companiei ruse.

Rusia: Restanțe salariale crescute de 4 ori, concedieri în masă și criză economică

Creșterea de 18,6% față de august reflectă o criză economică agravată de cheltuielile militare, scăderea prețului petrolului și deficite bugetare masive în 53 de regiuni.

Conform datelor oficiale ale agenției federale ruse Rosstat, raportate de Dialog.UA, restanțele salariale au crescut dramatic în septembrie 2025, ajungând la 1,95 miliarde de ruble, o creștere de 18,6% față de august.

Volumul salariilor neplătite este de patru ori mai mare decât în aceeași lună din 2024.

Rosstat raportează că 75% din restanțe s-au acumulat în cursul anului 2025, în timp ce 20% datează din 2024.

Cauza principală este lipsa fondurilor din partea organizațiilor, care datorează angajaților lor aproape 1,93 miliarde de ruble.

Sectorul construcțiilor reprezintă cea mai mare pondere din datoriile salariale, cu 44% din total, urmat de sectorul minier și de extracție (17,5%) și de sectorul manufacturier (11,6%). Situația pare mai stabilă în organizațiile finanțate din bugetele federale și regionale.

Creșterea restanțelor face parte dintr-o criză economică și bugetară generală, legată de prioritățile de cheltuieli ale Kremlinului, care continuă să aloce resurse semnificative războiului din Ucraina.

Regiunile care se confruntă cu deficite structurale reduc sau blochează plățile, iar multe companii recurg la concedieri. Regiunea Arkhangelsk exemplifică criza: compania Onegaavtotrans a acumulat datorii de aproximativ 2 milioane de ruble în primăvara anului 2024, iar în ciuda promisiunilor autorităților locale, datoria nu a fost achitată, iar angajații au intrat în grevă. În ciuda unui buget anual de 156 de miliarde de ruble, regiunea dispune de doar 50 de milioane de ruble în rezerve.

Situația se va agrava

Serviciul de Informații Externe al Ucrainei (SVR) avertizează că situația se va agrava: Rusia și-a elaborat bugetul pe baza ipotezei că prețul țițeiului Urals va fi de 70 de dolari pe baril, dar acesta a fost revizuit la 58 de dolari.

Ministerul Finanțelor prevede 59 de dolari pentru 2026, dar chiar și în acest scenariu, veniturile din petrol și gaze ar putea scădea cu 20%, cu un deficit estimat de cel puțin 3,8 trilioane de ruble. Petrolul brut Urals a scăzut sub plafonul european de 47,6 dolari pe baril, iar creșterea producției globale de energie face improbabilă o recuperare a prețurilor.

În septembrie 2025, deficitul total al bugetelor regionale rusești se ridica la 724,8 miliarde de ruble. În 53 de regiuni, veniturile ajustate la inflație sunt în scădere. Administrațiile locale fac reduceri semnificative: regiunea Irkutsk a redus cheltuielile pentru educație și sănătate cu 4,9 miliarde de ruble. Pentru a compensa deficitele, multe administrații iau în considerare creșterea impozitelor pentru întreprinderile mici și a tarifelor de transport, exacerbând presiunea asupra economiilor locale.

Recuperarea fundașului Andrei Borza, de la Rapid, decurge foarte bine după operație

Potrivit comunicatului remis de clubul din București, jucătorul a efectuat vineri controlul medical postoperator, la trei săptămâni de la intervenție.

Conform staffului medical, Borza a început un program structurat de recuperare sub supravegherea specialiștilor în fiziokinetoterapie ai clubului și va crește treptat sprijinul pe piciorul afectat, până la reluarea completă a mobilității, fără cârje.

Antrenorul Costel Gâlcă spunea anterior că fundașul va fi pregătit să revină la antrenamente în aproximativ cinci-șase săptămâni.

Primul meci în care ar putea reveni în lot fundașul va fi cel cu CFR Cluj.

Germania: Mii de cocori morți de gripă aviară lângă Berlin. Virusul se răspândește în ferme

Institutul Friedrich Loeffler a ridicat nivelul de risc de la „scăzut” la „ridicat” pentru fermele de păsări, unde a început deja sacrificarea preventivă. Numai duminica trecută au fost găsite 839 de cocori morți, iar autoritățile continuă să recupereze cadavre din ape adânci.

Gripa aviară se răspândește într-un ritm alarmant în Germania, afectând în principal cocorii care se opresc în zona Linum Pond în timpul migrației lor de iarnă spre sud. Virusul identificat de Institutul Friedrich Loeffler este o variantă H5N deosebit de contagioasă, care s-a răspândit deja din zona Berlinului în alte părți ale țării și în ferme intensive.

Norbert Schneeweiß, directorul Centrului de Protecție a Speciilor Rhinluch, a declarat pentru DPA că „încă suntem înconjurați de animale pe moarte” și căutările continuă pentru a recupera toate animalele infectate.

Mii de cocori se opresc în această zonă în timpul migrației, iar ciorile și păsările de pradă care se hrănesc cu hoituri ar putea fi, de asemenea, infectate.

Virusul a început să se răspândească exponențial de duminică, ajungând și în ferme germane, inclusiv una din Baden-Wuerttemberg, unde 15.000 de păsări au fost sacrificate preventiv. Operatorii trimiși să recupereze cadavrele sunt „echipați complet de la cap până în picioare” și respectă proceduri stricte de dezinfecție.

Activiștii pentru drepturile animalelor, care recuperează hoiturile, denunță condițiile de sănătate și cer sprijin federal. „Acesta este acum un caz real de mortalitate în masă. Avem nevoie de sprijinul profesioniștilor”, a declarat Schneeweiß pentru Radio Eins.

Pentru vineri seara este organizată o reuniune de urgență a miniștrilor agriculturii.

Cea mai mare confiscare de medicamente ilegale pentru slăbit: Fabrică clandestină desființată în UK

Au fost confiscate 2.000 de fiole cu substanțe neaprobate, zeci de mii de recipiente goale și substanțe chimice brute, cu o valoare de peste 250.000 lire sterline.

Agenția de Reglementare a Medicamentelor și Produselor Medicale (MHRA) a confirmat vineri desființarea primei fabrici ilegale de medicamente pentru slăbit descoperite în Marea Britanie, situată într-o zonă industrială la periferia orașului Nottingham, anunță The Independent.

Percheziția, care a durat două zile și a fost sprijinită de poliția din Northamptonshire, a descoperit 2.000 de fiole etichetate fals ca tirzepatidă și retatrutidă (medicamente neaprobate pentru slăbit în Marea Britanie), zeci de mii de fiole goale, pregătite să fie umplute, ingrediente chimice brute, rchipamente sofisticate de ambalare și producție și aproximativ 20.000 de lire sterline în numerar, bănuite a fi legate de traficul de medicamente.

Valoarea de piață a produselor finite pentru slăbit este estimată la peste un sfert de milion de lire sterline.

Secretarul de stat pentru sănătate, Wes Streeting, a declarat: „Este o victorie în lupta împotriva criminalilor fără scrupule care pun vieți în pericol prin vânzarea de produse periculoase și ilegale pentru slăbit. Mesajul meu este clar: nu cumpărați medicamente pentru slăbit din surse nereglementate. Discutați cu medicul dumneavoastră de familie”.

Andy Morling, șeful Unității de aplicare a legii penale a MHRA, a avertizat: „Consumul de medicamente eliberate pe bază de rețetă obținute din orice altă sursă prezintă riscuri grave pentru sănătatea dumneavoastră – nu există garanții cu privire la conținutul acestora, iar unele pot fi chiar contaminate cu substanțe toxice”.

Fabrica era folosită pentru fabricarea, ambalarea și distribuirea la scară largă către clienți a unor produse pentru slăbit fără licență și potențial letale. Operațiunea face parte din acțiunile MHRA de combatere a comerțului ilegal cu medicamente pentru slăbit.

Germania sprijină cu 60 de milioane de euro sectorul energetic din Ucraina

Vineri, Yulia Svîrîdenko a avut o întâlnire alături de ministra Energiei din Germania, Katherina Reiche. Cele două oficiale au discutat despre pregătirile Ucrainei pentru iarnă și eforturile de consolidare a rezilienței energetice a țării.

Anunțul a fost dat pe pagina de X a premierului ucrainean Yulia Svîrîdenko. Aceasta a precizat  că fondurile vor contribui la accelerarea livrărilor de generatoare, echipamente energetice și centrale termice mobile.

„I-am mulțumit ministrului german al Energiei, Katherina Reiche, pentru această decizie”, a scris Svîrîdenko.

Oficialele au discutat și despre stabilirea unui grup comun de lucru în domeniul Energiei, dar și despre formarea unui grup interguvernamental pentru sprijinirea investitorilor.

„Am convenit să înființăm un grup de lucru comun în domeniul energiei și să extindem cooperarea industrială. În decembrie, Berlinul va găzdui Forumul de afaceri ucraineano-german, o platformă pentru construirea de noi parteneriate între companiile noastre.

De asemenea, am propus ca Germania să semneze un acord interguvernamental pentru sprijinirea investitorilor, urmând modelul adoptat deja de Danemarca, Țările de Jos, Franța și Elveția”, a precizat premierul ucrainean.