Într-un interviu pentru POLITICO, comisarul european pentru gestionarea crizelor, Hadja Lahbib, și-a exprimat „îndoielile”  în privința prim-ministrului israelian, a cerut menținerea presiunii asupra Israelului și a avertizat că suferința palestinienilor din Gaza nu este aproape de final.

„Auzim multe lucruri care sunt uneori inacceptabile din gura unei persoane responsabile care se află la conducerea țării sale. (…) Am unele îndoieli. Până acum a reușit să pună în aplicare încetarea focului, așa că să vedem ce se va întâmpla. Dar știm cu toții că el s-a opus soluției cu două state”, a spus Lahbib pentru POLITICO.

Comisarul european a fost întrebat dacă Israelul ar trebui să aleagă o nouă conducere care să fie dispusă să accepte soluția celor două state. Lahbib a răspuns că pentru început trebuie să fie un armistițiu, apoi ajutorul urgent necesar, „iar apoi un viitor, să oferim un orizont de speranță pentru acești oameni care trăiesc acum într-o mare de moloz”.

Israelul a comis sau nu genocid în Gaza? Răspunsul oficialului UE

În cadrul interviului, Lahbib a sugerat și că palestinienii ar putea avea nevoie de propria lor figură de tip Nelson Mandela, făcând referire la Marwan Barghouti, un lider al partidului Fatah care se află într-o închisoare israeliană din 2002. El a ocupat primul loc în sondaje în preferințele palestinienilor pentru un potențial președinte.

Totodată, Lahbib a evitat să dea un răspuns concret dacă Israelul a comis sau nu genocid în Gaza, motivând că „numai o instanță poate spune acest lucru”. Pe de altă parte, ea a menționat o anchetă independentă a ONU care a constatat că „există sau a existat un genocid”.

„Ceea ce s-a întâmplat acolo este inuman și trebuie să ne recăpătăm umanitatea”, a conchis ea.

Compania Municipală Termoenergetica București anunță că intervențiile vor afecta mai multe zone din sectoarele 2, 4, 5 și 6.

Cele mai multe imobile vor rămâne fără căldură și apă caldă pe Bulevardul Basarabia din Sectorul 2 (79 de blocuri), pe Șoseaua Ștefan cel Mare și Bulevardul Lacul Tei (102 blocuri), pe Șoseaua Pantelimon (98 de blocuri), pe Bulevardul Alexandru Obregia din Sectorul 4 (106 blocuri) și pe strada Sg. Nițu Vasile (95 de blocuri).

Lucrările au început luni, 27 octombrie, și se vor desfășura până pe 31 octombrie, în funcție de complexitatea fiecărei intervenții.

Conductele pe care se lucrează au între 38 și 62 de ani de funcționare, cea mai veche fiind pusă în funcțiune în 1963, pe Bulevardul Timișoara din Sectorul 6.

Termoenergetica precizează că termenele de repunere în funcțiune sunt estimate și că finalizarea lucrărilor depinde de starea de degradare a conductelor, care va fi evaluată după deschiderea șantierelor.

Fostul ministru de Finanțe, Adrian Câciu, a declarat la Antena 3 CNN, că premierul Ilie Bolojan nu prezintă corect situația bugetară a României și că reducerile de cheltuieli trebuie explicate „în ansamblu”. Acesta a subliniat că investițiile statului însumează aproximativ 8% din PIB, dintre care 5% revin Armatei.

„Trebuie reduse în continuare cheltuielile. Întrebarea este: care cheltuieli? Pentru că ceea ce trebuie să recunoaștem, și asta nu-i place domnului Bolojan, este că nu prezintă adevărul în ansamblul său. Investițiile statului sunt de 8% din PIB, din care Armata are 5%. Renunțăm la investițiile din Armată sau nu?”, a spus Câciu.

Acesta a criticat și ceea ce a numit „marketingul politic” al actualilor miniștri, care anunță concedieri, dar cer bani suplimentari la rectificare. „Am redus cheltuielile la Ministerul de Finanțe cu 30 de milioane și la Fonduri Europene cu 40 de milioane, pe vremea lui Ciolacu și Ciucă. Vreau să văd și miniștrii din Guvernul Bolojan că fac la fel”, a adăugat fostul ministru.

Câciu a mai spus că, deși coaliția guvernamentală stabilise o scădere a cheltuielilor de personal cu 5% până la finalul anului, acestea au crescut cu 700 de milioane de lei.

Reacția vine după declarațiile premierului Ilie Bolojan, care a afirmat duminică, la Digi24, că nu va majora TVA-ul sau alte taxe, dar că statul trebuie să continue reducerile de cheltuieli pentru a menține echilibrele bugetare. „Taxa pe valoare adăugată nu va crește și nici alte taxe, subliniez asta. Dar, pentru asta, trebuie să facem în continuare reduceri de cheltuieli”, a spus Bolojan.

Centrul furtunii se afla la aproximativ 210 km sud de Kingston, deplasându-se cu doar 5 km/h spre vest.

Centrul Național pentru Uragane a transmis că locuitorii trebuie să se adăpostească, anunțând: „Vânturile devastatoare și ploile abundente de astăzi și luni vor provoca inundații fulgerătoare catastrofale și care pun viața în pericol, precum și numeroase alunecări de teren”.

Ploile torențiale afectează deja părți din Haiti, iar în Jamaica se estimează condiții de furtună tropicală.

Duminică, guvernul de la Kingston a emis ordine de evacuare obligatorii pentru mai multe comunități vulnerabile de coastă, inclusiv părți din Kingston, pe măsură ce Melissa se apropie de insulă.

Pe lângă Jamaica, Cuba a emis avertizare pentru provinciile Granma, Santiago de Cuba, Guantánamo și Holguin, Haiti se află sub avertizare de furtună tropicală, iar Bahamas a emis, de asemenea, o avertizare.

Melissa reprezintă o amenințare triplă prin ploi extreme, inundații și alunecări de teren, vânturi devastatoare și valuri puternice de furtună.

România riscă să plătească despăgubiri uriașe după falimentul Euroins. Centrul Internațional pentru Soluționarea Litigiilor privind Investițiile (ICSID) de la Washington a respins cererea Guvernului român de a opri procesul de arbitraj inițiat de Eurohold Bulgaria și Euroins Insurance Group, în urma retragerii de funcționare a Euroins România de către ASF.

În mai 2024, Eurohold și EIG au depus la ICSID o cerere de arbitraj în valoare de peste 500 de milioane de euro împotriva statului român. Companiile acuză Guvernul de încălcarea Acordului bilateral de protecție a investițiilor dintre România și Bulgaria, semnat în 1994.

Euroins Insurance Group, parte a Eurohold Bulgaria, susține că a investit aproximativ 300 de milioane de euro pe piața românească, înainte ca Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) să revoce licența companiei și să ceară intrarea în insolvență, potrivit gandul.ro.

Guvernul a cerut tribunalului de la Washington încetarea procedurii, susținând că plângerea bulgarilor „nu are temei juridic”. ICSID a respins însă această solicitare, iar procesul merge mai departe.

Nemulțumite de modul în care statul român a gestionat cazul Euroins, Eurohold și EIG vor depune o a doua cerere de arbitraj la ICSID. Noua acțiunea se va baza pe încălcarea legislației române privind investițiile.

Decizii ilegale luate de autorități, acuză companiile

Companiile afirmă că autoritățile din România au luat decizii ilegale care au distrus activitatea Euroins și au afectat întreaga piață de asigurări, lăsând milioane de șoferi în incertitudine.

După respingerea cererii Guvernului, procesul de la ICSID intră într-o nouă etapă, în care ambele părți vor prezenta probe și argumente. Dacă România va pierde, despăgubirile ar putea depăși 500 de milioane de euro, echivalentul a aproape un sfert din bugetul anual al Ministerului Sănătății.

Cazul Euroins este considerat unul dintre cele mai costisitoare litigii internaționale din istoria recentă a României, fiind comparat de unii experți cu procesul pierdut în cazul „Rompetrol” sau „Micula”.

Euroins România a fost al treilea cel mai mare asigurator RCA din țară înainte ca ASF să-i revoce licența, în martie 2023, acuzând probleme de capitalizare. Decizia a fost urmată de falimentul companiei, care a afectat peste 2,5 milioane de șoferi.

Duminică, 26 octombrie, s-au disputat partidele din cadrul primei etape din play-off-ul și play-out-ul Ligii de Tineret.

Timp de 14 etape, cele mai bune opt echipe la final de sezon regular din cele două serii vor lupta pentru titlul de campioană a competiției și șansa de a reprezenta România în UEFA Youth League.

Meciurile de debut în faza play-off-ului au reprezentat cel de-al 12-lea meci al sezonului în campionat și, în același timp, cea de-a 12-a victorie înregistrată pentru Farul și „U” Cluj. Constănțenii au învins pe teren propriu UTA Arad, scor 5-1, în timp ce clujenii au trecut, în deplasare, de FC Bacău, scor 5-0.

Astfel, cele două conduc în clasamentul play-off-ului, ambele cu câte 20 de puncte în cont.

În urma lor se află FCSB, actuala deținătoare a titlului în competițe, cu 15 puncte, care a remizat în meciul împotriva celor de la CFC Argeș, într-un spectaculos 3-3. De acest egal a profitat Rapid, care după victoria cu AFK Csikszereda, scor 3-0, s-a apropiat la un singur punct de ultima treaptă a podiumului.

Rezultate etapa 1

Duminică, 26 octombrie

PLAY-OFF

FC Bacău – Universitatea Cluj 0-5
FC Rapid 1923 – AFK Csikszereda 3-0
FCSB – CFC Argeș 3-3
Farul Constanța – UTA Arad 5-1

PLAY-OUT EST

CS Dinamo București – Concordia Chiajna 3-3
FC Voluntari – FC Botoșani 2-4
ACS Sport Team – Politehnica Iași 0-5
LPS Buzău – Steaua București 0-0

PLAY-OUT VEST

CFR Cluj – ACS Petrolul 52 0-0
Sepsi OSK – Kids Tâmpa 1-1
Viitorul Cluj – Universitatea Craiova 0-3
Daco-Getica București – Știința Poli Timișoara 1-6.

Etapa a 2-a din play-off aduce duminică un nou episod al duelului dintre Farul Constanța și FCSB. Cele două se vor întâlni pe terenul constănțenilor, la fel cum s-a întâmplat și în sezonul regular. Atunci, Farul s-a impus cu 3-0. Deși mai sunt multe etape până la final, pentru formația din București un succes în fața Farului ar însemna o reducere a diferenței dintre cele două echipe la doar 2 puncte, în timp ce un eșec ar face ca diferența să crească la 8 puncte.

Universitatea Cluj va evolua tot în deplasare în cea de-a doua etapă de play-off, la Arad, împotriva UTA-ei. În meciul direct din sezonul regular, clujenii s-au impus fără emoții, scor 5-1, însă, de la meciul direct disputat la finalul lunii august, arădenii au avut o creștere de formă impresionantă, care le-a permis în cele din urmă și accederea în play-off. UTA începuse sezonul cu o victorie și trei înfrângeri în primele patru runde, iar de atunci a reușit o serie foarte bună de rezultate: 5 victorii și 2 remize, 21 de goluri marcate și doar 7 primite.

Tot în cea de-a doua rundă a sezonului vom avea programate și partidele dintre CFC Argeș și Rapid, respectiv AFK Csikszereda și FC Bacău.

Cum cea de-a doua parte a sezonului a debutat cu înjumătățirea punctelor, cursa pentru titlul de campioană este una tot mai disputată, diferențele din clasament fiind mai mici în acest moment.

Programul etapei a 2-a

Duminică, 2 noiembrie – ora 12:00

PLAY-OFF

Farul Constanța – FCSB
CFC Argeș – FC Rapid 1923
AFK Csikszereda – FC Bacău
UTA Arad – Universitatea Cluj

PLAY-OUT EST

LPS Buzău – ACS Sport Team
Politehnica Iași – FC Voluntari
FC Botoșani – CS Dinamo București
Steaua București – Concordia Chiajna

PLAY-OUT VEST

Daco-Getica București – Viitorul Cluj
Universitatea Craiova – Sepsi OSK
Kids Tâmpa Brașov – CFR Cluj
Știința Poli Timișoara – ACS Petrolul 52.

„Pentru naivii care credeau că finanțele statului român au fost grav alterate de incompetenții Orban, Cîțu, Ciucă și Ciolacu, iată, mai jos, care este evoluția împrumuturilor (obligațiunile emise) făcute de Comisia von der Leyen, modelul guvernanților noștri. Dacă în 2019 împrumuturile UE ajunseseră la 52 de miliarde de euro, la finalul anului 2024 acestea ajungeau la un total de 578 de miliarde de euro, iar în 2027 totalul împrumuturilor UE va atinge 900 de miliarde de euro (cam 5-6 bugete anuale ale Uniunii)! O creștere de 18 ori în doar 8 ani”, afirmă Petrișor Peiu.

El afirmă că aceasta este, de fapt, „bomba de sub scaunul europenilor: din 2020 încoace, bugetul UE s-a dublat printr-o inginerie numită NextGen EU, un buget paralel inventat de comisia von der Leyen, fără nicio legătură cu tratatele europene”.

„Dar dublarea aceasta s-a obținut prin împrumutarea colosalei cifre de 900 de miliarde de euro, datorie comună a statelor UE, datorie care apasă și sugrumă bunăstarea fiecărui european și a fiecărei companii europene. Mai pe românește, fondurile europene pe care le cheltuim sau le pierdem cu entuziasm au devenit și ele o scamatorie fiscală, provenind din împrumuturi. Ceea ce ne îngrozește astăzi, aici, la crima bugetară comisă de coaliția PSD-PNL-USR-UDMR, va îngrozi mâine întreaga Europă față de crima bugetară comisă de coaliția din spatele Ursulei von der Leyen”, încheie Peiu.

Legea privind plata pensiilor private a fost adoptată recent de Parlamentul României.

Printre argumentele din memoriul APAPR se numără dreptul de proprietate asupra activelor din fondurile de pensii private, care deși aparține indiscutabil participanților la fonduri, este un drept reglementat și nu unul absolut, indisponibil, unicul său scop fiind obținerea unei pensii private, nu a unei plăți unice la finalul perioadei de contribuții.

Alte argumente: „Legea este un act normativ necesar, prevăzut și anticipat chiar de legislația-cadru care guvernează sistemul de pensii private. Încă de la instituirea acestui sistem, legislația specifică a impus, ca regulă esențială, plata sumelor acumulate pe o perioadă cât mai îndelungată, în tranșe succesive, în scopul suplimentării pensiei din sistemul public, precum și utilizarea exclusivă a acestor sume pentru obținerea unei prestații de tip „pensie”, fără posibilitatea unei dispoziții neîngrădite asupra acestor fonduri în alte scopuri. De aceea, noua Lege nu este nicidecum „o schimbare a regulilor în timpul jocului”, ci o evoluție legislativă și instituțională coerentă cu cadrul de reglementare pe baza căruia a fost instituit sistemul de pensii private. De asemenea, plata integrală sau eșalonată pe o durată de cel mult 5 ani au fost încă de la început (legile 411/2004 și 204/2006 în forma lor inițială) reglementate ca mecanisme tranzitorii, cu titlu de provizorat și/sau excepție, până la adoptarea legii speciale. Legea privind plata pensiilor private urmărește scopuri legitime de interes public (stabilitate socială, protecția veniturilor pe termen lung, sustenabilitate macro-financiară) și îndeplinește testul proporționalității. Legea este astfel expresia prerogativelor constituționale ale statului în materia reglementării sistemului de pensii, care are în mod inerent un scop de protecție socială pe termen lung, iar fondurile de pensii private completează în mod coerent acest scop”, arată APAPR.

Un alt argument ține de opțiunile instituționale adoptate (separarea entităților de administrare și plată) care sunt decizii de politică publică permise legiuitorului și reglementabile fără a afecta substanța drepturilor patrimoniale, în conformitate cu jurisprudența Curții Constituționale și a Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO).

De asemenea, APAPR mai argumentează faptul că Legea privind plata pensiilor private conține prevederi legislative superioare pentru securitatea drepturilor participanților la fondurile de pensii private față de situația de provizorat din prezent (plata unui venit stabil și garantat pe termen cât mai lung, continuarea investirii sumelor, reducerea riscului investițional și a volatilității, regimul fiscal mai favorabil, etc.).

Ca urmare, APAPR a solicitat CCR să declare că Legea privind plata pensiilor private nu încalcă dispozițiile constituționale, întrucât reglementarea modalităților de plată se încadrează în marja de apreciere a legiuitorului, urmărește scopuri legitime și se supune testului proporționalității.

Restricțiile au fost instituite pentru executarea lucrărilor aferente ecoductului Călinești, parte a proiectului „Autostrada Sibiu – Pitești, Secțiunea 3 Cornetu – Tigveni”.

Circulația se va desfășura alternativ, dirijată de piloți, pe o singură bandă, în intervalul 08:00 – 16:00. Pe timpul nopții, drumul va fi deschis complet circulației.

DRDP Craiova precizează că lucrările nu se vor desfășura în weekend sau pe vreme nefavorabilă (ploi torențiale, ceață, ninsori, polei).

Șoferii sunt rugați să circule cu prudență și să respecte semnalizarea rutieră din zonă.

Compania SpaceX a lui Elon Musk controlează acum două treimi din toți sateliții activi aflați pe orbita Pământului, după ce a depășit pragul de 10.000 de sateliți Starlink lansați, dintre care peste 8.600 sunt în prezent operaționali, scrie ANSA.

Potrivit datelor astronomului Jonathan McDowell de la Centrul Harvard-Smithsonian pentru Astrofizică, pe orbita planetei noastre se află în prezent aproximativ 12.500 de sateliți activi, conform estimărilor Agenției Spațiale Europene.

SpaceX continuă să stabilească recorduri de lansări. În 2025, compania a efectuat deja 133 de lansări cu racheta Falcon 9, cu o medie de aproximativ 13 lansări pe lună, stabilind un nou record anual.

În 2024, SpaceX a realizat 132 de zboruri Falcon 9 și două zboruri ale rachetei Falcon Heavy, mai puternice, pentru un total de 134 de lansări pentru familia de rachete Falcon. Acesta este cel mai mare număr de lansări pentru o singură familie de rachete într-un an calendaristic.