„În zona exterioară desfășurării adunării publice au fost identificate 30-40 de persoane care nu aparțin mediului sindicalist și a căror participare la manifestație nu a fost acceptată de către organizator”, a transmis Jandarmeria.

Persoane rămân în atenția forțelor de ordine, pentru prevenirea oricăror incidente de natură să afecteze bună desfășurare a manifestației.

Jandarmeria recomandă tuturor participanților la adunarea publică să se adreseze forțelor de ordine dacă observă persoane care au intenția de a tulbura caracterul pașnic al manifestației.

În Piața Victoriei are loc un protest cu mii de mebrii ai principalelor federații sindicale din țară față de problemele sociale și economice din România.

Românca a câștigat miercuri cu 4-6 6-4 6-2 într-o partidă care a durat mai bine de două ore și 20 de minute.

În sferturile de finală, Sorana Cîrstea va juca cu învingătoarea dintre Eva Lys și Leylah Fernades.

Sorana Cîrstea, după semifinale la Osaka, a revenit în Top 50, situându-se pe locul 45, cu 1.243 de puncte, în urcare cu şase poziţii.

Familia Ștefaniei Szabo a cerut ca necropsia să fie făcută de un medic legist agreat, iar dacă anchetatorii aprobă cererea, necropsia să fie amânată pentru zilele următoare, scrie sansanews.ro.

Anchetatorii au extins cercetările și la ATI și UPU, secțiile spitalului care folosesc propofol, anestezicul pe care criminaliștii l-au găsit lângă trupul neînsuflețit al doctoriței, alături de alte două substanțe, diazepam și tramadol, potrivit aceleiași surse.

Se va face un inventar și la farmacia spitalului pentru a verifica dacă stocurile de propofol, corespund cu datele din documente, ce cantități au fost transferate către secțiile spitalului și cine a semnat pentru ridicarea lor. Vor fi verificate și stocurile de tramadol și diazepam.

De asemenea, anchetatorii au cerut imagini de pe camerele de luat vederi. „Se pare că, luni seară, înainte de a merge spre camera de gardă în care și-a găsit tragicul sfârșit, doctorița ar fi coborât jos, la UPU, acolo unde ar fi consultat câțiva pacienți. După aceea nu a mai fost văzută și nici nu a mai răspuns la telefon. Toată lumea și-a închipuit că se odihnește, iar urgențele au fost preluate de către celălalt medic chirurg aflat în gardă. Din informațiile noastre ar fi vorba despre medicul chirurg pediatru Alma Clinciu, care are și competențe de chirurgie generală”, adaugă sursa citată.

Ștefania Szabo a fost găsită moartă marți dimineață în camera de gardă a Secției Chirurgie.

Armata poloneză a anunțat miercuri: „Avioane de vânătoare poloneze au interceptat o aeronavă Il-20 care efectua o misiune de recunoaștere în spațiul aerian internațional, fără un plan de zbor depus și cu transponderul oprit. Aeronava nu a încălcat spațiul aerian polonez”.

Purtătorul de cuvânt al comandamentului operațional, Jacek Goryszewski, a declarat ca incidentul demonstrează vigilența forțelor armate.

Tensiunile în regiunea Mării Baltice au escaladat. În septembrie, trei avioane militare rusești au pătruns în spațiul aerian al Estoniei timp de 12 minute, la doar câteva zile după ce peste 20 de drone rusești au pătruns în spațiul aerian polonez.

Săptămâna trecută, generalul american Alexus Grynkewich, comandant suprem al forțelor NATO în Europa, a declarat că Federația Rusă va continua să testeze limitele Alianței deși reacția NATO a avut un efect de descurajare.

Potrivit lui Remus Pricopie, perioada de grație pentru actuala guvernare, instalată după alegerile parlamentare și prezidențiale din 2025, s-a încheiat, iar acum țara se confruntă cu o serie de dosare complexe pentru care nu există încă soluții credibile. Printre acestea, rectorul SNSPA enumeră definirea poziției României în noul context geopolitic euro-atlantic, relația cu Statele Unite „într-un moment de reașezare globală a priorităților americane”, întârzieri în relația cu Bruxelles-ul care pot avea consecințe financiare, precum și problemele economice interne – inflația, tensiunile sociale și dificultățile bugetare.

„La toate acestea se adaugă tensiunile din interiorul coaliției de guvernare, accentuate de incapacitatea statului de a contracara eficient asaltul tot mai vizibil al politicienilor pro-ruși”, a scris Pricopie, avertizând că decizia Statelor Unite de a redimensiona prezența militară din România marchează „începutul unei etape noi”, în care țara trebuie să-și definească limpede locul și rolul în arhitectura de securitate regională.

Rusia continuă să acționeze prin mijloacele războiului hibrid

Rectorul SNSPA atrage atenția că „unii au crezut, în mod greșit, că pericolul rusesc a trecut”, subliniind că Rusia continuă să acționeze prin mijloacele războiului hibrid — dezinformare, manipulare și infiltrare — și că lipsa unei gândiri strategice face România mai vulnerabilă.

„Am sentimentul că oamenii politici români – în marea lor majoritate – nu mai gândesc strategic. Se reacționează la zi, nu se planifică pe termen lung; se improvizează, nu se anticipează. Și, astfel, ajungem – încet, dar sigur – să fim pe nicăieri”, a avertizat Pricopie.

El mai critică „deficitul de prudență și de reflecție” care domină actuala etapă politică și lipsa consultării experților în momente de criză. În opinia sa, „în politică, ca și pe mare, în vreme de furtună, experiența este mai valoroasă decât optimismul naiv”.

Referindu-se la competiția pentru Primăria Capitalei, Pricopie consideră că debutul campaniei electorale, într-un moment de instabilitate, riscă să amplifice tensiunile interne: „Este un teren fertil pentru conflicte, vanități și experimente politice riscante, fără minime măsuri de precauție – precum discuții, negocieri și, eventual, un compromis în interesul românilor, nu doar al bucureștenilor.”

Rectorul SNSPA își încheie analiza cu un avertisment clar: „Cred că este cazul să ne punem centurile de siguranță. Nu vor fi zile ușoare.”

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor anunță că intenționează să lanseze în perioada următoare, o amplă campanie de informare și conștientizare la nivel național, dedicată îmbunătățirii modului în care românii previn, colectează și gestionează deșeurile.

Oficialii din minister precizează într-un comunicat de presă că valoarea totală a campaniei este estimată la peste 19 milioane de lei (TVA inclus) și nu presupune niciun cost din bugetul național.

Campania urmează să fie finanțată integral din fonduri europene nerambursabile, care au fost salvate, în urma efortului din ultimele luni, prin proiectul „Asistență tehnică privind consolidarea capacității instituționale a Ministerului Mediului în domeniul gestionării deșeurilor”.

„Am reușit să salvăm peste 19 milioane de lei din bani europeni care erau pe punctul de a fi pierduți cu totul. Am luat decizia fermă, încă de la început de mandat, că vom salva toate fondurile europene care mai pot fi folosite. În timp ce, de ani de zile, cei care ne conduc spun că e nevoie de educație pentru a rezolva problema gestionării de deșeuri, 19 milioane de lei din fonduri europene, prevăzuți fix pentru asta, erau aproape pierduți.

Ei bine, alături de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, am găsit soluția pentru a fi accesați acești bani. Le mulțumesc pentru acest efort comun! Fondurile Europene vor fi folosite pentru una dintre cele mai ambițioase campanii de conștientizare pentru rezolvarea problemelor sistemice ale României cu deșeurile. România are, din păcate, probleme cronice în gestionarea deșeurilor și plătește deja milioane de euro în penalități pentru depozite neconforme și pentru neîndeplinirea obligațiilor europene. Campania pe care o pregătim va fi una modernă, fără flyere inutile, fără discursuri goale – ci cu mesaje directe, creative și adaptate fiecărei generații”, a declarat Diana Buzoianu, ministra mediului, apelor și pădurilor.

Trei teme majore

Campania va aborda trei teme majore: prevenirea generării deșeurilor cu focus pe compostarea individuală și reducerea risipei alimentare; promovarea tranziției către economia circulară cu focus pe reparare, recondiționare, reutilizare; promovarea Directivei (UE) 2019/904 privind plasticul de unică folosință (SUPD)

CPotrivit reprezentanților ministerului, conceptul general va fi realizat sub forma unei identități unitare, declinate în campanii dedicate diferitelor categorii de public: de la elevi și părinți, la companii, retaileri, fermieri și administrații locale. Campania va include acțiuni în toate cele opt regiuni ale României, evenimente publice, conținut digital și colaborări cu influenceri, artiști, bucătari sau creatori de conținut implicați în zona sustenabilității.

De asemenea, campania își propune să creeze punți de colaborare între diferite entități și categorii de public-țintă: autorități locale, mediul de afaceri (HoReCa, retail, bănci de alimente), ONG-uri, instituții educaționale, producători și consumatori, cu scopul de a stimula parteneriate și inițiative comune pentru prevenirea generării deșeurilor, reducerea risipei alimentare, promovarea reutilizării, a reparației și a recondiționării, precum și pentru reducerea utilizării plasticului de unică folosință.

Consultare de piață

Ministerul va lansa în scurt timp o consultare de piață și invită cei mai creativi profesioniști din industria de comunicare – agenții, experți în sustenabilitate, creativi, strategi, educatori și organizații neguvernamentale – să contribuie la modelarea acestei inițiative.

„Avem nevoie de idei curajoase și de oameni care cred în schimbare. Fiecare român trebuie să înțeleagă că prevenirea și reducerea generării deșeurilor nu sunt doar obligații, ci investiții în calitatea vieții noastre. Este o campanie despre responsabilitate, dar și despre speranță”, a adăugat ministra Diana Buzoianu.

Ministerul Mediului va anunța public, în perioada următoare, detaliile privind calendarul de consultare și criteriile tehnice pentru selectarea partenerilor de comunicare.

Instituția va continua pregătirea după finalul fazei actuale, iar următorul pas urmează să fie confirmat la o reuniune a oficialilor europeni programată în această săptămână la Florența, potrivit Bloomberg.

Băncile se tem că își vor pierde depozitele

Începută în 2023, faza de pregătire include elaborarea regulilor de funcționare ale monedei digitale, selectarea furnizorilor pentru platforma tehnică, testarea utilizării în scenarii reale, inclusiv plăți offline, și consultări cu operatori economici, consumatori și instituții. Obiectivul este ca euro digital să fie gata de lansare în 2029, însă avansul proiectului depinde în continuare de acordul politicienilor de la Bruxelles asupra reglementărilor necesare.

Principalele obstacole vin din partea unor eurodeputați care ar prefera o soluție privată alternativă în locul celei propuse de BCE, temându-se că accesul direct al consumatorilor la o monedă emisă de banca centrală ar putea slăbi rolul băncilor comerciale și ar modifica structura pieței de plăți.

Răspuns la dominația companiilor americane

Pentru a păstra rolul intermediarilor în sistemul de plăți, BCE lucrează și la o variantă a euro digital destinată exclusiv tranzacțiilor dintre instituții financiare. În iulie, banca a aprobat un plan ce permite decontarea operațiunilor prin tehnologia registrelor distribuite, utilizând bani ai băncii centrale.

Oficialii europeni avertizează că dependența Europei de companii americane precum Visa, Mastercard și PayPal rămâne prea mare. În același timp, temerile că stablecoin-urile susținute de dolar ar putea câștiga teren în Europa, mai ales după revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, impulsionează proiectul.

Spania consideră că un acord între statele membre este posibil în 2025. „Trebuie să transmitem un mesaj politic puternic: acesta este un proiect prioritar”, a declarat ministrul economiei, Carlos Cuerpo, subliniind că cele mai multe aspecte tehnice au fost deja rezolvate.

Plafon pentru persoanele fizice

În paralel, BCE lucrează și la soluții pentru îmbunătățirea confidențialității, inclusiv plăți offline cu anonimat apropiat de numerar, precum și la dezvoltarea unui instrument digital dedicat tranzacțiilor financiare angro.

Pentru persoanele fizice se ia în calcul o limită privind suma maximă de euro digital pe care o pot deține într-un portofel digital emis de Banca Centrală Europeană, în jur de 3 000 euro per persoană. Ideea este ca moneda digitală să fie folosită în principal pentru plăți, fără să afecteze masiv depozitele din sistemul bancar.

Miniștrii de finanțe din zona euro și-au dat acordul asupra limitelor de deținere pentru clienți, dar nu a fost aprobat încă un plafon numeric final.

Parlamentul dezbate o propunere legislativă care introduce reguli stricte de transparenţă şi disciplină fiscală pentru parcările destinate pasagerilor curselor aeriene, aflate pe o rază de maximum 5 km de aeroporturi.

Potrivit iniţiativei, toţi operatorii vor fi obligaţi să emită bonuri fiscale sau factură electronică pentru fiecare plată, iar neemiterea documentelor fiscale va fi sancţionată cu amendă de până la 30.000 lei, inclusiv cu suspendarea activităţii în caz de abateri repetate.

Control fiscal extins în zona aeroporturilor

„Mulţi dintre operatori încasează tarifele fără să emită bon fiscal”, spune inițiatorul, deputatul PSD Lucian-Nicolae Andrușcă, ceea ce afectează veniturile statului, creează „concurenţă neloială” şi lasă consumatorii „fără dovada plăţii”.

Potrivit expunerii de motive, proiectul urmărește să „creeze un regim special şi transparent” pentru această activitate, „să protejeze consumatorii” şi să elimine avantajele celor care funcţionează la negru în zona aeroporturilor.

Amenzile încasate, raportate Parlamentului

Pentru pasageri, beneficiile sunt directe: bonul sau factura fiscală are „valoarea unui contract de depozit”, oferind clienţilor garanţii în caz de furt sau daune, iar parcările trebuie să păstreze înregistrările video timp de cel puțin 30 de zile. În plus, tarifele şi datele operatorului vor trebui afişate clar, iar plata electronică devine obligatorie, fără diferenţe de preţ între cash şi card.

Parlamentarul PSD susţine că proiectul „nu introduce taxe noi”, ci „creează un mediu concurenţial corect”, contribuind la creşterea încasărilor ANAF.

Agenției Naționale de Administrare Fiscală i se cere, de asemenea, să includă anual într-un raport către Parlament date despre aplicarea măsurilor – numărul de controale, sancțiunile și veniturile colectate din amenzile aplicate operatorilor care nu respectă legea.

„Vor discuta problemele din coaliția de guvernare”, menționează sursele citate.

Invitată în emisiunea Ai aflat! cu Ionuț Cristache, Lia Olguța Vasilescu, confirma marți că PSD i-a transmis lui Ilie Bolojan că ar urma să fie demis dacă, până pe 28 noiembrie, reforma pensiilor magistraților nu va fi aprobată prin lege, cu avizul de constituționalitate din partea CCR.

Este de așteptat ca un alt subiect să fie nominalizarea Oanei Gheorghiu pentru funcția de vicepremier.

Pentru a evita să compromitem relația cu SUA şi să nu ne îndreptăm spre un dezastru ireparabil diplomatic în raport cu partenerul nostru strategic, Ilie Bolojan trebuie să-și retragă imediat propunerea prin care o nominalizează pe doamna Oana Gheorghiu ca vicepremier, spunea marți seara Sorin Grindeanu.

Prim-vicepreședintele PNL Ciprian Ciucu a reacționat vehement după declarațiile președintelui interimar al PSD, Sorin Grindeanu, criticând atacurile acestuia la adresa Oanei Gheorghiu. „E cod roșu de slugărnicie și lipsă de demnitate”, afirma liberalul.

Oana Gheorghiu a reacționat miercuri, într-o postare pe Facebook. Ea a spus că că toate opiniile exprimate pe contul său personal de Facebook înainte de preluarea funcției de vicepremier „nu angajează în niciun fel statul român sau Guvernul României”.

„Nimic din ceea ce am scris pe pagina mea personală de Facebook înainte de preluarea funcției de vicepremier nu angajează în niciun fel statul român sau Guvernul României. Toate comentariile și postările mele au reprezentat opiniile personale ale unui cetățean român, membru al societății civile, care s-a exprimat pe contul său de social media, în anumite situații, în virtutea dreptului său la liberă exprimare. Postarea care a stârnit acum reacții critice a fost făcută într-un context emoțional foarte încărcat, întâlnirea din februarie, din Biroul Oval, cu președintele Zelenski, ceea ce a avut un impact direct asupra modului în care a fost formulată. Nu am fost singura care a fost tulburată de acel eveniment”, scriue pe Facebook Oana Gheorghiu.

Ea afirma că, privind înapoi, nu ar mai scrie în aceiași termeni, „chiar și fără să fiu numită într-o funcție publică”.

„Dincolo de emoțiile de moment, rămâne respectul meu profund pentru Statele Unite ale Americii, recunoștința pentru contribuția pe care SUA au avut-o constant la securitatea euro-atlantică, deci, implicit, și a României, precum și încrederea în parteneriatul strategic dintre România și SUA. Dacă voi fi numită în funcția de vicepremier, voi susține și voi reprezenta cu loialitate poziția Guvernului României în relația cu SUA și cu Administrația Trump”, încheia Gheorghiu.

Premierul Ilie Bolojan a propus-o pe Oana Gheorghiu, cofondatoarea Asociaţiei „Dăruieşte Viaţă”, pentru funcţia de viceprim-ministru al Guvernului României.

Cea care urmează să ocupe una dintre cele mai importante funcţii din Executiv îl numea, în februarie, „golan” pe preşedintele Statelor Unite, Donald Trump.

„Narcisismul, nebunia și impostura distrug lumea. Să faci sluj în fața unui dictator criminal și să calci în picioare un om deja aflat în cea mai vulnerabilă situație, asta înseamnă să fii un caracter mizerabil. Un caracter mizerabil, care a ajuns să conducă o țară, care a fost cândva mare. Este incredibil prin ce trece Volodimir Zelenski, este incredibil cum doi golani, ajunși la Casa Albă, tratează un om”, scria Oana Gheorghiu, în februarie 2025, într-o postare pe pagina sa de Facebook.

La scurt timp după ce presa din România a publicat informațiile pe surse cu privire la retragere, Ministerul Apărării a emis un comunicat deși chiar Ionuț Moșteanu, ministrul Apărării, a precizat că avea încă de luni acestă informație.

„România și aliații au fost informați de decizia SUA privind redimensionarea trupelor începând de luni, marți, am fost informați la nivel oficial. Această reevaluare a posturii face parte dintr-o strategie mai largă a SUA. Propunerea e în Congres, mesajele au fost trimise de-a lungul ultimelor luni public, chiar și cum două săptămâni la nivelul NATO, în momentul în care am avut întâlnirea la Bruxelles”, a spus Moșteanu în conferință.

Aici apare întrebarea: Dacă presa nu intra pe firul informației când avea de gând ministerul să informeze cu privire la acestă măsură decisă de SUA?

Faptul că aflăm o decizie care ne privește direct de la parteneri terți este, în sine, bizar și îngrijorător. Nu pentru că ar prinde România „pe picior greșit” militar, ci pentru că arată o fisură în lanțul de comunicare politică și publică într-un moment în care încrederea este la fel de importantă ca tehnica de luptă.

Mai întâi, faptele „la zi”.

Surse citate de Kyiv Post au relatat că Washingtonul se pregătește să retragă o parte din militarii dislocați în România, într-o repoziționare mai amplă pe flancul estic. A urmat o ploaie de reacții la București: Ministrul Apărării a spus că aliații au fost informați și că e vorba de o redimensionare/rotire, nu de o abandonare a flancului; capacitățile strategice (Deveselu, MK, Câmpia Turzii) rămân. În același timp, mai multe publicații românești au vorbit de cifre între 700 și 800 de militari retrași, cu 1.000 rămași.

Mesajul de fond: nu e o „plecare”, ci o recalibrare. Dar ordinea în care am primit toate aceste clarificări a fost invers decât ar fi trebuit: întâi „pe surse” externe, apoi reacții oficiale acasă.

Iar cazul de astăzi nu este unic. În trecut am aflat de drone ce au intrat în România tot de la Kiev. Autoritățile din România au decis să nu comunice mult timp de problema dronelor din zona Deltei, iar aceste lucru a dus la situații bizare cu Zelenski care publica hărți și anunța cât timp au petrecut dronele ruse în România.

De ce e problematic?

Percepția contează aproape cât realitatea. În regiune, simbolurile descurajării sunt atent monitorizate de Moscova. Când narațiunea „SUA reduc în România” apare întâi în presa unui stat aflat în război și nu într-un brief clar, comun, româno-american, creezi spațiu pentru interpretări: „România e retrogradată?”, „E un semn de slăbiciune?”. Chiar dacă nu e așa, percepția o ia înaintea faptelor.

Comunicarea deficitară face ca românii să își piardă și mai mult încrederea în instituții.

În aprilie 2025, Ministerul Apărării spunea că nu fusese briefuit privind zvonuri de retrageri, azi, oficialii afirmă că am fost informați de ceva timp și că totul e în parametrii normali.

„Nu există nicio discuție și informație oficială care să confirme acest lucru. Am discutat cu domnul ministru al Apărării Angel Tîlvăr să comunice oficial o poziție a MApN legat de acest aspect. Nu există nicio chestiune care să arate că SUA ar fi luat o astfel de decizie, în afară de știri care au apărut pe surse. Ceea ce e real e că atât în administrația americană cât și la Pentagon se discută de reduceri de cheltuieli și reorganizări, dar asta nu înseamnă că se discută despre aspecte ce țin de Flancul Estic care e cel mai important din Europa”,spunea în aprilie Ilie Bolojan, care a adăugat că importanța Flancului Estic o cunoaște oricine știe ce înseamnă securitate.

„Respectarea angajamentului față de NATO nu înseamnă că nu pot fi reașezări sau dislocări. De exemplu în România prezența militară se face pe contingente. Înseamnă înlocuiri de trupe”, a mai adăugat președintele interimar de la vremea respectivă.

Acum la câteva luni, aceste informații contestate de Bolojan din calitatea de președinte intermiar au devenit realitate.

Costul politic intern

Când primești vestea „din afară”, spațiul public se aprinde cu două extreme: alarmism („ne lasă americanii!”) și minimalism („nu contează deloc”). Adevărul e între ele: o redimensionare poate fi gestionată, dar cere comunicare proactivă, cu date, calendar, motivare strategică, impact asupra infrastructurii, ritmului rotațiilor și asupra exercițiilor multinaționale. În loc de asta, am avut iarăși reacție post-factum. Practic autoritățile au lăsat ca informația să apară într-o formă decisă de presa ucraineană în loc să comunice chiar ei informația și să dea explicațiile necesare.

Lecția pentru viitor: comunicare proactivă, nu reacții la informații publicate de alții. Nimeni nu cere să aflăm dinainte conținutul unui document clasificat sau decizii încă necoapte la Washington. Dar în clipa în care o mutare e suficient de matură încât să circule „pe surse” la vecini, e târziu pentru a construi narațiunea corectă acasă.