Serviciul de Securitate al Ucrainei reține un agent rus care pregătea un atac terorist în Harkov

În Harkov, ofițerii de contrainformații ai Serviciului de Securitate al Ucrainei au reținut preventiv un agent al Serviciului Federal de Securitate al Rusiei care fabrica un dispozitiv exploziv improvizat și plănuia să-l detoneze, potrivit Ukrinform.

Conform materialelor cazului, autorul s-a dovedit a fi un șomer local, condamnat anterior pentru participarea la tentativa din 2014 de a ocupa clădirea Administrației Regionale de Stat din Harkov. La acea vreme, instanța l-a condamnat la cinci ani de închisoare cu o perioadă de probă de trei ani. În timpul acestei perioade de probă, un agent FSB l-a abordat, l-a recrutat, iar bărbatul aștepta instrucțiuni suplimentare.

După cum a stabilit ancheta, în toamna acestui an, ocupanții și-au „activat” agentul prin intermediul unei aplicații de mesagerie și i-au dat instrucțiuni să fabrice un dispozitiv exploziv improvizat.

Suspectul urma să planteze dispozitivul exploziv improvizat la coordonatele pe care urma să le primească de la superiorul său rus.

Continuă atacurile ucrainene asupra infrastructurii energetice din mai multe regiuni ale Rusiei

Mai multe instalații energetice din regiunile ruse Oryol, Vladimir și Iaroslavl au fost atacate cu drone în noaptea de joi spre vineri a o zi după ce Rusia a lansat un nou val de atacuri asupra infrastructurii energetice ucrainene, notează The Kyiv Independent.

Termocentrala Oryol, cu o capacitate de 330 megawați, este deținută de compania RIR Energo, parte a conglomeratului de stat Rosatom.

Explozii au fost raportate și în regiunile Vladimir și Iaroslavl. În Iaroslavl, atacurile ar fi vizat zona rafinăriei de petrol Novo-Iaroslavsky, unde apărarea antiaeriană ar fi fost activată.

Rusia lansează bombe ghidate și drone asupra Ucrainei

Rusia a lansat bombe ghidate și drone asupra mai multor orașe și regiuni ucrainene pe 30 octombrie, declanșând alerte de raid aerian și explozii în toată țara, cu victime civile raportate în Sumî, relatează The Kyiv Independent.

Patru persoane au fost rănite în Sumî după ce Rusia a lansat 10 drone în mai puțin de o oră, lovind infrastructura civilă, inclusiv clădiri rezidențiale. O fetiță și o femeie în vârstă se numără printre răniți, potrivit guvernatorului Oleh Hryhorov.

Și Zaporojie a fost, de asemenea, amenințată de bombele ghidate rusești KAB mai devreme în seara respectivă, potrivit mai multor surse. Guvernatorul Ivan Fedorov a avertizat locuitorii cu privire la „amenințarea continuă a bombelor KAB în regiunea Zaporojie și în orașul Zaporojie”.

Un set de documente circulare, semnate de generalul-maior Ronald Burkett, directorul de operațiuni al Gărzii Naționale, dispun ca toate unitățile din statele americane, cu excepția Districtului Columbia să își antreneze personalul pentru acțiuni de control al mulțimii.

Unitățile de reacție rapidă ar putea să ajungă la 23.000 de membrii, iar potrivit documentelor, unitățile trebuie să poată mobiliza un sfert din efectiv în decurs de opt ore și întregul personal în maximum o zi.

Deși Garda Națională a avut întotdeauna trupe de intervenție rapidă, acestea erau folosite pentru dezastre naturale.

Aceste directive vin după ce președintele Donald Trump a semnat în august un ordin executiv prin care cerea Pentagonului să creeze astfel de forțe „disponibile pentru desfășurare rapidă la nivel național”, urmărind o implicare mai consistentă a armatei în combaterea infracționalității și a imigrației ilegale.

Unitățile au termen până la 1 ianuarie 2026 să devină operaționale și vor primi echipamente și instructori din partea Biroului Gărzii Naționale.

„Un agresor dotat cu arme nucleare reia testarea armamentului atomic. Același agresor a demonizat programul nuclear pașnic al Iranului și a amenințat cu noi lovituri asupra instalațiilor noastre nucleare protejate, toate acestea reprezentând o încălcare flagrantă a dreptului internațional”, a notat Araghchi, printr-o postare publicată joi pe X (fosta Twitter).

Șeful diplomației iraniene a continuat, denunțând anunțul președintelui Trump drept „ireosbonabil și și o amenințare serioasă la adresa păcii și securității internaționale”.

Donald Trump a cerut Departamentului de Apărare să reia testarea armelor nucleare, după o pauză de peste trei decenii, iar vicepreședintele JD Vance a susținut anunțul lui Trump, declarând: „Este o parte importantă a securității naționale americane să ne asigurăm că acest arsenal nuclear pe care îl avem funcționează corect. Să fie clar, știm că funcționează corect, dar trebuie să fim la curent, iar președintele vrea doar să se asigure că facem asta”.

Noua fabrică este destinată asamblării unei flote de drone subacvatice Ghost Shark, care vor completa capabilitățile navelor de suprafață ale Marinei australiene.

Contractul, acordat în septembrie, prevede co-dezvoltarea şi livrarea dronelor pe parcursul următorilor cinci ani și are o valoare de 1.1 miliarde de dolari.

Compania precizează că prima dronă a fost finalizată înainte de termen şi este pregătită pentru teste în apă, urmată de o livrare programată în ianuarie.

Fabrica va ajunge la capacitate de producţie completă în 2026 şi este estimată să creeze aproximativ 150 de locuri de muncă în Australia.

Mai mult de 40 de firme locale vor furniza piese, componente şi materiale pentru program, iar vehiculele produse în Sydney pot fi exportate ulterior către SUA şi alte state, cu condiţia aprobării guvernului australian.

Ministerul Apărării de la Seul a anunțat vineri că satelitul va fi lansat duminică de la Baza Forțelor Spațiale Cape Canaveral din Florida.

Lansarea marchează finalizarea programului prin care Seulul își propusese să plaseze cinci sateliți de spionaj pe orbită până la sfârșitul acestui an, pentru a-și îmbunătăți capacitatea de a monitoriza provocările lansate de Coreea de Nord.

Primul satelit de spionaj sud-coreean, echipat cu senzori electro-optici și în infraroșu, a fost lansat în decembrie 2023.

Următoarele trei, dotate cu tehnologii de radar cu apertură sintetică, pot colecta date chiar și în condiții meteorologice nefavorabile.

În paralel Coreea de Nord își intensifică propriile eforturi în domeniul recunoașterii spațiale. În noiembrie 2023, Phenianul a lansat satelitului militar Malligyong-1, însă de atunci a anunțat trimiterea a trei noi sateliți în 2024.

Inițiativa a fost oprită după ce în mai, anul trecut, o rachetă a explodat la decolare.

Xi Jinping urmează să aibă primele discuții cu noul prim-ministru nipon, Sanae Takaichi, a cărei numire ar putea tensiona relațiile, din cauza viziuniii naționaliste, dar și a politicilor de consolidare a apărării. Pa agenda întâlnirii ar urma să se afle detenția unor cetățeni japonezi în China și restricțiile de import impuse de Beijing asupra produselor agricole, a fructelor de mare și a cărnii de vită din Japonia.

Premierul canadian Mark Carney se va întâlni cu Xi Jinping vineri după-amiază, în încercarea de a relansa relațiile care s-au deteriorat semnificativ sub predecesorul său, Justin Trudeau. Relațiile au fost afectate de cazurile de detenție și apoi execuție a unor cetățeni canadieni în China și de suspiciunile privind ingerința chineză în alegerile federale.

În contextul unui război comercial cu SUA, cel mai mare partener al său, Canada urmărește să-și reducă dependența și să-și extindă piețele, China fiind cel de-al doilea partener comercial.

Guvernatorul regiunii Oryol, Andrei Klicikov, a anunțat că o termocentrală a fost avariată în urma unui atac cu drone. Potrivit acestuia, resturile dronelor interceptate ar fi provocat pagube, însă fără incendii sau victime.

Termocentrala Oryol, cu o capacitate de 330 megawați, este deținută de compania RIR Energo, parte a conglomeratului de stat Rosatom.

Explozii au fost raportate și în regiunile Vladimir și Iaroslavl. În Iaroslavl, atacurile ar fi vizat zona rafinăriei de petrol Novo-Iaroslavsky, unde apărarea antiaeriană ar fi fost activată.

Atacurile vin la o zi după ce forțele ruse au lansat o serie masivă de lovituri cu rachete și drone asupra infrastructurii energetice ucrainene.

Printre țintele vizate s-a numărat Termocentrala Sloviansk din regiunea Donețk, unde doi oameni au murit, iar mai mulți au fost răniți.

„Este timpul ca republicanii să joace cartea Trump și să recurgă la ceea ce se numește Opțiunea Nucleară, scăpați de filibuster și faceți-o ACUM. Acum NOI suntem la putere, iar dacă am face ceea ce ar trebui să facem, s-ar pune capăt imediat acestui ‘blocaj’ ridicol, care distruge țara”, a transmis liderul de la Casa Albă, joi, printr-un mesaj publicat pe platforma Truth Social.

Începând cu 1 octombrie, guvernul Statelor Unite se află într-un blocaj, întrucât congresmenii republicani și democrați nu au reușit să ajungă la o înțelegere privind finanțarea guvernului federal.

În lipsa acestei legislații, aproximativ 750.000 de angajați federali au fost trimiși în concediu fără plată, iar alții lucrează fără a fi remunerați.

Republicanii au propus o măsură temporară de finanțare până pe 21 noiembrie, dar democrații au refuzat să o sprijine fără negocieri privind extinderea creditelor fiscale pentru asigurări de sănătate.

Potrivit Biroului de Buget al Congresului (CBO), blocajul ar putea costa economia americană între 7 și 14 miliarde de dolari, reducând PIB-ul cu până la 2% în trimestrul al patrulea.

Filibusterul este o procedură a Senatului SUA care impune un prag de 60 de voturi din 100 pentru adoptarea majorității proiectelor de lege.

În prezent, republicanii dețin o majoritate de 53 la 47 în Senat și 219 la 213 în Camera Reprezentanților, o majoritate insuficientă pentru oprirea blocajului.

Între 29 aprilie 2022 și 11 septembrie 2025, au fost identificate 226 de pete de poluanți pe suprafața mării, cu o arie totală de 1308 km², echivalentul a aproximativ 5,5 ori suprafața Municipiului București. Dintre acestea, 55 de pete, însumând 162 km², au apărut în arii protejate, iar 11 pete, cu o arie totală de 112,8 km², pot fi atribuite infrastructurii offshore de petrol și gaze.

Imaginea de ansamblu este alarmantă: urmele aproape drepte expun deversări provenite de la nave aflate în mișcare, de-a lungul coridoarelor principale de navigație spre și dinspre strâmtoarea Bosfor, în timp ce petele ondulate, care urmăresc vântul și curenții, apar în proximitatea infrastructurii petroliere și de gaze. Organizația constată, de asemenea, o concentrare îngrijorătoare a deversărilor în arii protejate precum Delta Dunării și „Lobul sudic al Câmpului de Phyllophora al lui Zernov”.

„Petele de petrol sunt adesea subestimate și nu primesc foarte multă atenție. Cu toate acestea, deversarea apei uzate și contaminate cu combustibil de navă și lubrifianți, este încă o practică standard, din nefericire. Se întâmplă în mod regulat și urmează rutele principale ale navelor din regiune către și dinspre strâmtoarea Bosfor. O noutate este detectarea unor scurgeri a căror potențială sursă este infrastructura petrolieră și de gaze. Astfel de cazuri de poluare sunt rar raportate în statisticile oficiale”, a declarat Alin Tănase, coordonator de campanie la Greenpeace România.

Pericolele arătate de Greenpeace România

Greenpeace România atrage atenția că aceste deversări reduc calitatea apei, perturbă lanțul trofic și pun în pericol fauna marină, cu efecte care pot fi atât locale, cât și cumulative. Această hartă va fi folosită pentru a expune autorităților cât mai precis situația generală din Marea Neagră și pentru a cere implementarea soluțiilor concrete de protecție a mediului marin.

„Folosind platforma Cerulean dezvoltată de noi, SkyTruth a colaborat cu Greenpeace România pentru a verifica peste 200 de pete de petrol din apele românești, provenite din traficul industrial și de la infrastructura offshore de petrol și gaze. După ce modelul de inteligență artificială al Cerulean a detectat potențialele pete, experții noștri au analizat manual fiecare imagine din satelit pentru a confirma cu ajutorul unor indicatori specifici prezența petrolului pe suprafața mării. Apoi, am evaluat cele mai probabile surse pe baza traseelor navelor și a locațiilor cunoscute ale infrastructurii. Utilizarea imaginilor satelitare pentru a extinde transparența publică este esențială pentru aducerea responsabilității în sectorul petrolului și gazelor. Este important de menționat că această analiză subestimează magnitudinea problemei poluării, din cauza lacunelor în acoperirea oferită de imaginile din satelit.” a declarat John Amos, CEO și fondator al SkyTruth.

Deși monitorizarea satelitară oferă un nivel fără precedent de transparență, rezultatele reprezintă o estimare conservatoare a fenomenului, din cauza limitărilor inerente ale imaginilor (condiții meteo, intervale de trecere a sateliților). Organizația solicită investigații proactive ale cazurilor din ariile protejate și ale petelor corelate cu infrastructura de petrol și gaze, inclusiv audituri tehnice independente ale platformelor existente.

„Centrele de date utilizează deja unu și jumătate la sută din energia electrică globală, iar această pondere crește cu peste 10% în fiecare an. Amazon, Microsoft, Google și Meta, toate nume mari, semnează acorduri de achiziție de energie și explorează alte modalități prin care energia nuclear să alimenteze centrele lor de date bazate pe inteligență artificială”, a afirmat Grossi.

Grossi a subliniat că energia nucleară reprezintă o soluție fiabilă și cu emisii reduse de carbon, care poate completa sursele regenerabile prin furnizarea de electricitate constantă, adăugând peste douăzeci de țări lucrează pentru triplarea capacității nucleare globale până la jumătatea secolului, în timp ce alte 30 de state noi dezvoltă programe civile cu sprijinul AIEA.

Acesta a concluzionat, susținând că energia nucleară și inteligența artificială pot „crește împreună”, afirmând: „IA stimulează inovația, iar energia nucleară o susține. Oportunitățile sunt clare. Cererea de energie electrică va crește, presiunile climatice se vor intensifica, iar tehnologia va accelera. Fiecare sursă de energie curată este necesară, iar energia nucleară este o parte importantă a ecuației”.