Deși liderul american a prezentat vizita ca un succes diplomatic, analiștii se întreabă cât de mult au avut de câștigat țările asiatice, în condițiile în care Washingtonul nu a oferit reciprocitate în privința reducerii tarifelor.

Malaezia și ASEAN, prima etapă a turneului Donald Trump în Asia

În cadrul turneului, prima oprire a fost la Kuala Lumpur, unde a participat la reuniunea ASEAN. Trump a încheiat acorduri comerciale cu Malaezia, Vietnam, Thailanda și Cambodgia, promițând diversificarea lanțurilor de aprovizionare cu minerale critice. Totuși, SUA au menținut tarifele de 19-20% pentru exporturile acestor țări, ceea ce ridică semne de întrebare privind beneficiile reale pentru economiile din Asia de Sud-Est, scrie The Guardian.

Japonia, aliat strategic

A doua etapă a turneului a fost Japonia, unde președintele american s-a întâlnit cu premierul Sanae Takaichi.

Cei doi au semnat un acord privind cooperarea în domeniul mineralelor rare, o mișcare menită să reducă dependența de China. În ciuda apropierii diplomatice, tarifele asupra produselor japoneze nu au fost eliminate, semnalând o abordare precaută din partea Washingtonului.

Coreea de Sud, punctul culminant al turneului

În Coreea de Sud, ultima etapă a turneului, liderul american a anunțat un acord comercial de 350 de miliarde de dolari, incluzând investiții masive și un contract pentru un submarin cu propulsie nucleară. Vizita s-a încheiat cu o întâlnire surpriză între Trump și Xi Jinping, care au convenit suspendarea interdicției chineze privind exporturile de pământuri rare — un posibil pas spre un nou „armistițiu comercial”.

Contractul pentru tronsonul 3 Lețcani (DN28) – DN24 (Iași) are o valoare estimată de 5,29 miliarde lei și o durată de realizare de 46 de luni, din care 10 luni pentru proiectare și 36 de luni pentru execuție lucrări.

Printre ofertanți se numără atât firme internaționale de construcțiilor, cât și companii românești. Patru companii au depus oferte individuale: Ceigall India Limited, FCC Construccion SA (Spania), Webuild SPA Milano (Italia) și Cengiz Insaat Sanayi ve Ticaret AS (Turcia).

Tronsonul 3, Lețcani-Iași, are o lungime de 17,7 kilometri și reprezintă o investiție majoră în infrastructura de transport a Moldovei. Proiectul include construirea a 18 poduri și pasaje, 6 tunele și un centru de monitorizare tunel, precum și două noduri rutiere – unul la intersecția cu DJ 282 și altul la intersecția cu DN 24.

NASA a reacționat joi la comentariile lui Kim Kardashian, făcute în cel mai recent episod al emisiunii The Kardashians, difuzat în aceeași zi. În secvența care a devenit rapid virală, fondatoarea celebrului brand de lenjerie și îmbrăcăminte Skims, a sugerat că aselenizarea din 1969 ar fi fost falsificată și invocă mai multe teorii conspiraționiste populare pe internet.

NASA: Am fost pe Lună de șase ori și ne întoarcem

„Nu există gravitație pe Lună. De ce flutură steagul? Pantofii din muzeu au o amprentă diferită de cea din poze. De ce nu se văd stele?”, a întrebat Kardashian în timpul episodului, adăugând: „O să spună că sunt nebună oricum, dar intrați pe TikTok și vedeți singuri”.

Potrivit Politico, câteva ore mai târziu, administratorul interimar al NASA, Sean Duffy, numit de Donald Trump, a reacționat pe rețelele sociale: „Da, am fost pe Lună înainte… de șase ori! Și chiar mai mult decât atât: NASA se întoarce acolo prin programul Artemis, cu sprijinul administrației președintelui Donald Trump. Am câștigat ultima cursă spațială și o vom câștiga și pe aceasta”.

„Niciun extraterestru. Nicio amenințare”

Kardashian a explicat ulterior că îndoielile sale au fost influențate de presupuse declarații ale astronautului Buzz Aldrin, al doilea om care a pășit pe Lună, însă acele clipuri circulă online în versiuni editate sau scoase din context.

După schimbul de replici, vedeta a schimbat subiectul, întrebând despre cometa interstelară „3I Atlas”. Duffy a răspuns că este „a treia cometă interstelară observată în sistemul nostru solar”. „Niciun extraterestru. Nicio amenințare pentru viața de pe Pământ”, a adăugat șeful interimar al NASA, făcând haz de teoriile conspiraționiste care leagă adesea orice fenomen cosmic de prezența extratereștrilor.

Aselenizarea, confirmată științific

În plan mai larg, NASA se confruntă în prezent cu propuneri de reduceri bugetare și reorganizare din partea administrației Trump, chiar în timp ce agenția pregătește misiunea Artemis II, programată pentru 2026, care va trimite un echipaj de astronauți într-un zbor în jurul Lunii – primul de acest fel după mai bine de o jumătate de secol.

Potrivit Institutului de Fizică, toate teoriile conspiraționiste despre falsificarea aselenizării „au fost complet demontate”, iar cele 382 de kilograme de roci lunare aduse de misiunile Apollo au fost verificate independent în laboratoare din întreaga lume.

„De 10 zile, Curtea Constituțională a spus că această lege e neconstituțională și guvernul nu stă. Și nu face nimic. Dar nimic, de 10 zile. Și în 28 noiembrie vine acel termen limită. 230 de milioane de euro (se pierd – n.r.)”, spune Sorin Grindeanu, la Hunedoara.

Acesta afirmă că cei 230 de milioane de euro sunt banii cât de 3 ori, conform calculelor Ministerului de Finanțe, s-au strâns punându-se CASS, la mame, la veterani și la deținuții politici.

„Banii ăia sunt vreo 80 de milioane de euro. Și tu îți permiți să pierzi 230 de milioane, fiindcă iarăși ești cu abordarea aceasta plină de orgoliu. Cineva însă va trebui să plătească. Nu pui biruri pe români când poți să atragi banii europeni, stai și te uiți. Așa ceva noi nu trebuie să acceptăm și nu vom accepta”, a mai spus Grindeanu.

Premierul vrea să se aștepte motivarea Curții Constituționale, reluarea discuțiilor cu magistrații, elaborarea unui nou proiect de lege, obținerea avizului Consiliului Superior al Magistraturii — care durează 30 de zile — și o nouă procedură de angajare a răspunderii. Pe de altă parte, PSD își dorește un grup de lucru care să facă o nouă lege pentru a nu se pierde timp.

Până în 28 noiembrie trebuie îndeplinit jalonul privind pensiile speciale.

Procurorii DIICOT-Biroul Teritorial Gorj au sesizat judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Tribunalului Gorj cu propunerea de arestare preventivă a unui bărbat în vârstă de 47 de ani, cercetat pentru trafic de minori, fals în declaraţii şi participaţie improprie la fals intelectual.

Bărbatul a plătit 7 000 de euro pentru copilul unui cuplul de tineri şi a declarat în fals că el este tatăl copilului.

Cei doi tineri se ascund şi ar putea fi arestaţi dacă vor fi găsiţi de autorităţi. Ei sunt acuzaţi că şi-au vândut copilul, iar cu banii încasaţi şi-au cumpărat o maşină.

„A fost formulată arestarea preventivă în lipsă a altor doi inculpaţi care se sustrag urmării penale (o femeie şi un bărbat, cu vârstele de 18 şi 21 de ani), cercetaţi pentru comiterea infracţiunilor de trafic de minori, fals în declaraţii, participaţie improprie la infracţiunea de fals intelectual şi mărturie mincinoasă, respectiv trafic de minori, instigare la trafic de minori şi instigare la fals în declaraţii. Din probele administrate a rezultat că, începând cu vara anului 2024, inculpatul de 21 de ani, a transportat-o şi adăpostit-o, în diverse locaţii, pe inculpata cercetată în cauză (în vârstă de 17 ani şi cu care se afla într-o relaţie de concubinaj de aproximativ 3 ani), obligând-o să practice prostituţia în folosul lui material”, precizează DIICOT într-un comunicat de presă.

Bărbatul pe care procurorii DIICOT îl vor arestat a plătit 7 000 de euro pentru copilul cuplului de tineri şi a declarat în fals la Starea Civilă că el este tatăl copilului.

„Ulterior, în cursul lunii august 2025, acelaşi inculpat a determinat-o pe coinculpată, să îl transfere pe fiul lor minor ( în vârstă de 3 săptămâni), către inculpatul de 47 de ani în schimbul sumei de 7.000 euro. Inculpata a declarat, în fals, la Oficiul stării civile că acesta din urmă este tatăl copilului, aspect consemnat în certificatului de naştere al minorului.

Suma de bani astfel obţinută a fost utilizată de inculpată şi concubinul ei pentru achiziţionarea unui autoturism.

La data de 28.08.2025, în urma unei înţelegeri prealabile cu inculpaţii de 18 şi 21 de ani (părinţii minorului), inculpatul de 47 de ani s-a deplasat în judeţul Cluj, la o societate notarială, unde a declarat, în fals, că este tatăl copilului şi a fost împuternicit de către mama naturală, să depună actele necesare întocmirii paşaportului pentru minor şi scoaterii acestuia din ţară”, se mai precizează în comunicat.

Astfel, a obţinut două procuri notariale pe care în luna septembrie 2025, le-a prezentat la Instituţia Prefectului Gorj – Serviciul Public Comunitar de Paşapoarte, unde, pe baza lor şi a unui formular completat cu date nereale i-a fost eliberat un paşaport simplu pentru copilul minor.

În urma percheziţiei domiciliare efectuate la locuinţa bărbatului de 47 de ani a fost găsit copilul, care a fost preluat în regim de urgenţă de către DGASPC Gorj.

Procurorii DIICOT – Biroul Teritorial Gorj au dispus, joi, reţinerea bărbatului de 47 de ani.

The government has adopted a decision establishing the expenses necessary for the preparation and smooth running of the local by-elections scheduled for December 7, 2025.

Estimates show a total budget of 67.6 million lei, distributed among authorizing officers in accordance with legal provisions.

The largest amount, 45 million lei, goes to the Ministry of Internal Affairs, followed by the Permanent Electoral Authority, which will receive over 16.9 million lei.

The expenses are divided into categories, including personnel, goods and services, as well as non-financial assets.

Last week, the Executive decided to hold partial local elections on December 7 for the position of mayor of Bucharest, president of the Buzău County Council, and mayors in 12 localities across the country.

Se spune că atunci când ceața coboară peste dealurile din Poieni și vântul șuieră la margine de sat, atunci când noaptea se îmbină cu ziua și focul arde în sobele vechi, de pe cărări întunecate se poate auzi un murmur, o femeie ce își jelește cu amar fiul pierdut.

Localnicii o numesc și astăzi „Măreasa”, contesa Leopoldina Stojánovits, fosta baroneasă a zonei, cea care a ridicat, în secolul al XIX-lea, o criptă săpată în stâncă pentru liniștea unicului ei fiu, Bogdanovich Ferencz, o liniște de care istoria arată că nu a avut parte.

Citeşte comunicatul integral AICI

Printre cei condamnați se numără proprietarul hotelului, directorul și membri ai consiliului de administrație, după ce ancheta a scos la iveală numeroase nereguli privind normele de siguranță.

De asemenea, un adjunct al primarului din Bolu și șeful pompierilor au primit pedepse similare. În total, 32 de persoane au fost judecate în acest dosar, dintre care 20 se aflau în detenție preventivă.

Investigațiile au arătat că sistemul de alarmă antiincendiu nu a funcționat în noaptea tragediei, iar instalațiile de gaz nu respectau standardele de siguranță.

„Aveam inspecții regulate”, s-a apărat în fața instanței Halit Ergül, proprietarul hotelului, care a aruncat vina pe furnizorul de gaz. „Nici măcar nu permiteam artificii la nunți pentru a nu deranja păsările”, a spus el, potrivit agenției private DHA.

Incendiul a izbucnit în restaurantul hotelului în jurul orei 3:30, în noaptea de 21 ianuarie, iar focul s-a răspândit rapid în clădire. 137 de persoane au fost rănite, iar mai multe familii întregi au pierit.

„Merg la cimitir în fiecare dimineață. Niciun psiholog nu poate alina o astfel de durere”, a mărturisit în lacrimi Hilmi Altin, care și-a pierdut soția și fiica de nouă ani.

Mai mulți suspecți din Michigan, unde era plănuit atentatul au fost arestați.

„În această dimineață, FBI-ul a dejucat un potențial atac terorist și a arestat mai mulți subiecți în Michigan care se presupune că plănuiau un atac violent în weekendul de Halloween. Mai multe detalii vor urma”, se arată în postarea lui Patel.

„Mulțumesc bărbaților și femeilor din FBI și forțelor de ordine de pretutindeni care stau de gardă 24/7 și ne îndeplinesc misiunea de a apăra patria”, a transmis directorul FBI.

Ministrul Sănătății a vizitat șantierul primului Centru de Arși Gravi din România construit după Revoluție, la Timișoara, și a declarat: „Acesta este un proiect exemplar pentru România, care va oferi pacienților cu arsuri grave cele mai bune condiții de tratament și personal medical instruit la standarde internaționale. Lucrările sunt aproape finalizate, iar centrul va fi gata în decembrie 2025. După testele tehnice și procedurile de acreditare, estimăm că primii pacienți vor fi tratați în februarie 2026”.

Proiectul, început în 2022, a avansat rapid: structura clădirii și heliportul sunt finalizate, instalațiile funcționale sunt puse în funcțiune, iar detaliile de interior și circuitele medicale sunt în curs de finalizare. Personalul medical a beneficiat de instruire specializată în Franța, la Paris, printr-un program al Băncii Mondiale, pentru a asigura funcționarea centrului la cele mai înalte standarde internaționale.

Ministrul a subliniat că centrul de la Timișoara reprezintă un model de colaborare între Ministerul Sănătății, autoritățile locale și echipa medicală, demonstrând că progrese reale în sistemul sanitar se pot realiza prin muncă, implicare și cooperare.

„Încrederea pacienților și a societății se recâștigă prin fapte concrete, nu prin promisiuni, iar acest centru este dovada că România poate realiza proiecte de înaltă calitate, atunci când se lucrează împreună”, a adăugat oficialul.

Centrul va deservi pacienți cu arsuri grave din întreaga țară și va include circuite medicale moderne, facilități pentru personalul medical și infrastructură de urgență, inclusiv heliport. Autoritățile estimează că, odată finalizat, proiectul va crește semnificativ capacitatea României de a trata cazurile complexe de arsuri severe, reducând dependența de tratamente externe și asigurând servicii medicale la standarde europene.