Lotul de autostradă a cărui construcție fusese începută de americanii de la Bechtel, înainte ca acest contract, semnat în 2003, să fie reziliat, este la 55%.

Potrivit lui Cristian Erbașu, lucrările sunt în grafic și termenul de finalizare stabilit pentru iulie-august 2026 va fi respectat.

Valoarea contractului

Lotul de autostradă Suplacu de Barcău – Chiribiș, de 26,35 kilometri, fost contractat de Grupul Erbașu la finalul anului 2023, pentru aproape 180 de milioane de euro fără TVA, iar lucrările au început efectiv în luna ianuarie 2025.

Cristian Erbașu a menționat că termenul va fi însă prelungit, „probabil cu o lună-două” pentru că firmei de construcții i se va solicita să realizeze, suplimentar, un nod rutier, despre care nu se știe cu exactitate încă unde va fi realizat, „probabil aproape de capătul autostrăzii existente”.

Proiectarea și executia pentru finalizarea Autostrăzii Brașov-Târgu Mureș-Cluj-Oradea, Secțiunea 3C: Suplacu de Barcău-Borș, Subsecțiunea 3C1: Suplacu de Barcău-Chiribiș (km 4+200-km 30+550) e un contract în valoare de 884,12 milioane lei (fără TVA), cu finanțare prin Programul Transport 2021-2027, cu o durată de execuție de 18 luni.

Beijingul a acceptat săptămâna aceasta să amâne cu un an ultima rundă de restricţii la exportul de pământuri rare, în urma unei întâlniri între preşedintele chinez Xi Jinping şi preşedintele american Donald Trump, joi, rfelatează Politico.

Acest lucru a determinat UE să solicite rapid asigurări că suspendarea se va aplica şi blocului comunitar.

„China a confirmat că suspendarea controalelor la export din octombrie se aplică şi UE”, a scris Šefčovič pe X.

„Ambele părţi şi-au reafirmat angajamentul de a continua colaborarea pentru îmbunătăţirea punerii în aplicare a politicilor de control al exporturilor”, a adăugat el.

China şi-a întărit controlul asupra mineralelor critice, extinzând controalele la export asupra pământurilor rare şi a altor materiale vitale pentru industriile de tehnologie curată şi de apărare. UE, care depinde de China pentru aproximativ 99% din aprovizionarea cu pământuri rare, s-a străduit să-şi reducă dependenţa.

„UE a salutat suspendarea pe 12 luni a controalelor relevante asupra exporturilor, publicată de China la 9 octombrie 2025”, a declarat purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Olof Gill, într-un comunicat.

„Este un pas adecvat şi responsabil în contextul asigurării unor fluxuri comerciale globale stabile într-un domeniu de importanţă critică”.

Ceremonia de inaugurare începe la ora 19:30, ora locală, iar Germania, Japonia, Arabia Saudită, Belgia, Spania şi Danemarca se numără printre ţările care trimit reprezentanţi la eveniment. În nopţile premergătoare deschiderii, fascicule de lumină au iluminat atât piramidele, cât şi faţada colosală a muzeului, un preludiu al spectacolului de astăzi, scire AFP.

Amplasat pe o pantă uşoară cu vedere la platoul Giza, chiar în spatele umbrei piramidelor, muzeul a fost construit cu sprijin financiar şi tehnic important din partea Japoniei şi se întinde pe aproape jumătate de milion de metri pătraţi.

Muzeu adăposteşte peste 100.000 de artefacte, jumătate dintre acestea urmând să fie expuse, ceea ce îl face cea mai mare colecţie din lume dedicată unei singure civilizaţii. În centrul atriumului principal se află o statuie de 83 de tone a lui Ramses al II-lea, faraonul care a condus Egiptul timp de 66 de ani şi a prezidat epoca de aur a acestuia.

Spre deosebire de Muzeul Egiptean din centrul Cairoului, înghesuit şi vechi de un secol, Marele Muzeu Egiptean oferă galerii captivante, iluminat de precizie, exponate de realitate virtuală şi chiar un muzeu pentru copii.

Un punct de atracţie este laboratorul de conservare în direct, vizibil prin geamurile de la podea până la tavan, unde vizitatorii pot urmări restauratorii asamblând o barcă solară veche de 4.500 de ani, îngropată lângă piramida lui Khufu, construită pentru a-i transporta sufletul pe cer împreună cu zeul soarelui Ra.

Vedeta incontestabilă a expoziţiei este colecţia regelui Tutankhamon, care cuprinde peste 5.000 de obiecte, multe dintre ele expuse împreună pentru prima dată. Muzeul se deschide publicului marţi, prezentând mii de artefacte funerare care erau anterior împrăştiate în toată Egiptul. Detaliile privind expunerea măştii de aur a faraonului copil rămân deocamdată secrete.

Muzeul s-a confruntat cu multiple obstacole, printre care tulburări politice, conflicte regionale şi pandemia de Covid-19. Sectorul turistic din Egipt, o sursă vitală de valută străină şi locuri de muncă, a fost zguduit în repetate rânduri în ultimul deceniu şi jumătate, de la revolta din 2011 până la valurile de tulburări şi atacurile teroriste sporadice care au urmat.

În ultimii ani, turismul a dat semne de redresare, cu 15 milioane de vizitatori care au călătorat în Egipt în primele nouă luni ale anului 2025 şi au generat 12,5 miliarde de dolari, în creştere cu 21% faţă de anul precedent.

Oficialii consideră că muzeul ar putea atrage până la şapte milioane de vizitatori anual, ceea ce ar putea duce numărul total de vizitatori la 30 de milioane până în 2030.

Apartamentul este situat pe Strada Cerna.

La locul evenimentului s-au deplasat pompierii din cadrul Detaşamentului 1 Timişoara cu două autospeciale de stingere cu apa şi spumă, o autoscară mecanică şi trei echipaje SMURD, dintre care unul cu medic.

Incendiul s-a produs la parterul unui apartament, într-o încăpere, în urma unei explozii.

Flăcările au fost stinse, anunţă ISU Timiş.

Un bărbat are arsuri de gradul 1 şi 2 pe aproximativ 30-40%. Acesta este preluat de către echipajul medical în stare conştientă şi cooperantă.

S-au autoevacuat în siguranţă aproximativ 60 de persoane.

Compania a angajat banca de investiții Moelis & Co pentru a evalua o potențială ofertă de preluare și a primit deja acces la datele financiare ale grupului. Dacă planul se va concretiza, Netflix ar face cel mai mare pas din istoria sa, transformându-se dintr-un simplu serviciu de streaming într-un colos complet al divertismentului mondial.

Francize legendare, sub umbrela Netflix

Achiziția ar aduce sub umbrela Netflix unele dintre cele mai valoroase francize din lume – de la Harry Potter și Batman, până la fenomenul Game of Thrones și dramele recente, precum The Last of Us. Totodată, compania ar câștiga propriile studiouri de film și televiziune, reducând dependența de partenerii externi și consolidându-și poziția de lider mondial.

„Suntem, în mod tradițional, mai mult constructori decât cumpărători, dar analizăm orice oportunitate care poate întări oferta noastră de divertisment”, a declarat Ted Sarandos, unul dintre directorii executivi ai Netflix, citat de Reuters.

Fără rețele TV tradiționale

Totuși, Netflix nu intenționează să intre pe piața rețelelor TV tradiționale, precum CNN, TNT sau Food Network, aflate în portofoliul Warner Bros Discovery: „Am fost foarte clari că nu avem interes pentru rețele media tradiționale. Nu s-a schimbat nimic în această privință”, a precizat Sarandos.

Ce ar însemna pentru abonați

Pentru abonați, o astfel de mutare ar putea însemna acces la un conținut premium fără precedent: filmele și serialele HBO pe Netflix, noi universuri cinematografice și o ofertă mai bogată de producții proprii.

În același timp, o fuziune de această amploare ar putea duce la schimbări în prețurile abonamentelor și la exclusivități de conținut care ar remodela întreaga piață a streamingului.

Oferte uriașe pentru Warner Bros. Discovery

Warner Bros Discovery evaluează în prezent mai multe opțiuni, după ce a primit câteva oferte, inclusiv una din partea Paramount Skydance, pentru preluarea companiei în ansamblu. Consiliul său de administrație ar putea decide în următoarele luni dacă va separa divizia de film și streaming de cea de televiziune sau dacă va merge înainte cu o vânzare completă.

Interesul cel mai mare ar veni din partea grupului Paramount, care ar fi pregătit o primă ofertă estimată la aproximativ 60 de miliarde de dolari. Propunerea inițială a fost însă respinsă de actualul director executiv, David Zaslav, care ar prefera o împărțire a companiei, considerând că diviziile sale – film, televiziune și streaming – au performanțe foarte diferite.

Serviciul de informații militare al Ucrainei a efectuat peste noapte un atac care a distrus trei linii ale conductei rusești critice „Ring” de produse petroliere din regiunea Moscovei, lovind puternic armata rusă și economia acesteia, au declarat oficialii ucraineni.

Serviciul de informații militare al Ucrainei (HUR) a declarat că operațiunea specială a vizat conducta din districtul Ramensky al regiunii Moscova. Conducta, care transporta benzină, motorină și combustibil pentru aviație, era o rută de aprovizionare cheie pentru forțele ruse care desfășurau operațiuni împotriva Ucrainei, conform Kyiv Post.

„Sistemele de apărare anti-drone și gărzile înarmate nu au putut să o oprească”, a declarat HUR într-un comunicat. „Toate cele trei linii au explodat simultan, făcând întreaga conductă inutilizabilă.”

Conducta „Ring” de 400 de kilometri conecta rafinăriile din Ryazan, Nijni Novgorod și Moscova, fiind capabilă să transporte până la 3 milioane de tone de combustibil pentru aviație, 2,8 milioane de tone de motorină și 1,6 milioane de tone de benzină în fiecare an.

Locotenentul general Kirilo Budanov, șeful HUR, a declarat că atacul a avut un impact mult mai mare decât orice sancțiuni economice impuse Rusiei.

„Acțiunile noastre directe au cauzat Rusiei daune mult mai mari decât orice sancțiuni aplicate până acum”, a spus Budanov. „Este o adevăr matematic. Atacurile noastre lovesc agresorul acolo unde îl doare cel mai tare.”

Ucraina a folosit din ce în ce mai mult drone și rachete de lungă distanță pentru a lovi ținte strategice din Rusia. În noaptea de vineri, 31 octombrie, atacurile au lovit instalații din trei regiuni, inclusiv Oryol, unde a fost atacată o centrală termică, lăsând părți ale orașului fără electricitate.

În regiunea Vladimir, a izbucnit un incendiu la substația Vladimirskaya de 750 kV, o parte crucială a rețelei de energie de înaltă tensiune a Moscovei. Atacul a întrerupt fluxul de energie de la centralele nucleare și termice către capitala Rusiei.

Au fost raportate explozii și în apropierea rafinăriei Slavneft-YANOS din Yaroslavl, forțând autoritățile să închidă temporar aeroportul local. Oficialii ucraineni au declarat că aceste atacuri fac parte dintr-un efort coordonat de a degrada logistica militară și infrastructura energetică a Rusiei.

Zelenski a declarat anterior că atacurile Ucrainei asupra instalațiilor petroliere rusești au redus rafinarea și producția de combustibil a Moscovei cu aproximativ 20-27%, creând penurie de combustibil și cozi la benzinării. Mai multe rafinării au fost avariate, forțând Rusia să redistribuie producția către alte centrale.

Zelenski a adăugat că majoritatea atacurilor – 90-95% – din interiorul Rusiei utilizează acum arme cu rază lungă de acțiune fabricate în Ucraina, cu sprijin limitat din partea rachetelor britanice Storm Shadow și franceze SCALP. El a declarat că Ucraina va continua să vizeze instalațiile pentru a slăbi finanțarea războiului Rusiei.

Aceasta este concluzia cercetătorilor de la University of Texas MD Anderson Cancer Center, al căror studiu scoate la iveală lacune serioase în nivelul de informare publică, lacune care ar putea contribui la creșterea numărului de cazuri de cancer asociate consumului de alcool, scrie Newsweek.

De fapt, 5,8% dintre toate decesele cauzate de cancer în SUA sunt atribuite consumului de alcool.

Mai exact, studiul a constatat că 52,9% dintre adulții chestionați din Statele Unite nu știau că alcoolul influențează riscul de cancer. În timp ce 37,1% au identificat corect alcoolul drept factor de risc, 9,1% au crezut că nu are niciun efect, iar 1% au considerat chiar că alcoolul reduce riscul de cancer.

„Este îngrijorător faptul că tocmai persoanele care consumă alcool sunt cele mai predispuse să creadă că acesta nu are niciun efect asupra riscului de cancer”, a declarat autorul studiului, profesorul și epidemiologul Sanjay Shete.

„Având în vedere că percepțiile oamenilor joacă un rol esențial în adoptarea unor comportamente mai sănătoase, este nevoie să corectăm aceste concepții greșite. Acest lucru ar putea fi crucial pentru reducerea poverii tot mai mari a cancerelor legate de alcool.”

Interesant este că persoanele care au consumat alcool recent erau mai înclinate să creadă că alcoolul nu influențează riscul de cancer. Concepțiile greșite erau, de asemenea, mai frecvente în rândul celor care considerau că boala nu este fatală sau nu poate fi prevenită.

Cercetătorii au subliniat că, deși legătura dintre alcool și cancer este dovedită științific, nu este recunoscută pe scară largă de publicul general, mai ales de cei care consumă alcool în mod regulat.

Studiul atrage atenția asupra nevoii de mesaje mai clare și mai bine direcționate în campaniile de sănătate publică, pentru a combate aceste percepții eronate, în special în rândul consumatorilor frecvenți de alcool.

Spre deosebire de studiile clasice care măsoară doar cantitatea de particule poluante din aer, echipa de cercetători a analizat toxicitatea acestora, măsurând modul în care probele de poluare epuizează apărarea naturală a plămânilor.

Cercetătorii au strâns peste 11.000 de probe de poluare pe filtre şi le-au plasat în probe artificiale de lichid care căptuşeşte plămânii, măsurând aşa-numitul potenţial oxidativ (OP).

Dr. Steven Campbell de la Imperial College London a explicat că măsurarea OP permite identificarea surselor de poluare cu particule care sunt potenţial cele mai dăunătoare pentru sănătate, ceea ce poate ghida politici mai eficiente şi mai bine direcţionate.

Cercetătorii au măsurat OP-ul particulelor de poluare colectate din 43 de locaţii diferite din şase ţări europene şi au descoperit că toxicitatea nu era uniformă. Pentru aceeaşi cantitate de poluare cu particule, unele locuri aveau un OP mult mai mare decât altele, notează The Guardian.

Aerul respirat în apropierea drumurilor era de aproximativ trei ori mai toxic decât cel colectat în zonele rurale. Locurile cu cel mai toxic aer se aflau, în general, în văi, unde poluarea locală se dispersează cu dificultate.

OP era, de asemenea, mai gravă iarna, când arderea lemnului se adăuga la amestecul de poluanţi. Sarajevo, în Bosnia şi Herţegovina, a înregistrat cele mai ridicate valori din Europa.

Dr. Katja Džepina de la Institutul Paul Scherrer din Elveţia a declarat: „Valorile ridicate ale OP în Sarajevo se datorează arderii necontrolate, în principal a lemnului pentru încălzire, şi unui parc auto vechi. În lunile reci de iarnă, poluarea aerului rămâne blocată în valea Sarajevo, ducând la unele dintre cele mai ridicate niveluri de poluare cu particule la nivel global”.

Cercetătorii au lansat un avertisment important adresat guvernelor şi autorităţilor municipale: reducerea cantităţii de particule poluante nu poate reduce toxicitatea acestora dacă nu ne concentrăm şi asupra surselor cele mai nocive.

Două exemple edificatoare sunt Grenoble, în Franţa, şi Berna, în Elveţia. Ambele oraşe au reuşit să reducă cantitatea de particule poluante din aer, dar toxicitatea particulelor nu s-a îmbunătăţit. În Berna, unele dintre măsurătorile OP s-au chiar înrăutăţit.

Privind spre viitor, controlul emisiilor din trafic ar putea să nu fie suficient pentru a reduce toxicitatea aerului. Studii anterioare au constatat că OP provenit din uzura anvelopelor, frânelor şi drumurilor era mai mare decât cel provenit din emisiile de eşapament.

Daniel David a reafirmat, sâmbătă, angajamentul României de a rămâne ferm dedicată susţinerii şi promovării agendei UNESCO în toate domeniile de competenţă: educaţie, ştiinţă, cultură şi comunicare. România va continua să se implice activ în domeniile din mandatul UNESCO, inclusiv prin intensificarea colaborării cu organizaţia şi cu statele membre, învăţând din bunele practici pentru a construi un viitor al păcii, securităţii şi sustenabilităţii, şi prin candidatura la alegerile pentru Executive Board.

Mesajul a inclus specific şi următoarea viziune asupra educaţiei şi ştiinţei:

1. Societăţile moderne sunt societăţi bazate pe cunoaştere.

2. Cunoaşterea este generată prin cercetare (ştiinţă) şi este diseminată prin educaţie şi cultură, comunicarea având, de asemenea, un rol fundamental în diseminare.

3. Societăţile bazate pe cunoaştere asigură cel mai înalt nivel de bunăstare propriilor cetăţeni.

4. Trei vulnerabilităţi majore ameninţă astăzi societatea bazată pe cunoaştere (vulnerabilităţi diagnosticate şi abordare curativ şi prin Raportul QX):

a. Analfabetismul funcţional permite infiltrarea pseudoştiinţei, generând conspiraţii, abordări extremiste care pun la risc ţesutul social şi anulează valoarea de adevăr, devenind astfel virusul potenţial mortal al societăţii bazate pe cunoaştere, un risc de securitate naţională. Analfabetismul funcţional trebuie confruntat atât direct (prin procese remediale), cât şi indirect (prin procese educaţional de calitate).

b. Integrarea „fizic-cyber” şi accesibilizarea informaţiilor (ex.: prin internet/reţele de socializare), ca aspecte fundamentale ale celei de-a V-a revoluţii industriale prin care trece în prezent civilizaţia noastră, deschid spaţii atât pentru ştiinţă, cât şi pentru pseudoştiinţă. Este important ca ştiinţa să fie integrată activ în aceste spaţii, odată cu blocarea pseudoştiinţei, atât prin educaţiei formală, cât şi nonformală şi informală. Spre exemplu, informaţiile devin cunoaştere printr-o corectă analiză critică a acestora, astfel că gândirea critică devine un fenomen transversal al educaţiei moderne.

c. Oamenii, tot mai emancipaţi astăzi, aşteaptă alt gen de instituţii sociale, în care să aibă un rol în co-crearea deciziilor care îi vor viza/afecta. În acest sens, demersul de „citizen science” şi abordarea educaţiei-ştiinţei în ecosisteme complexe sunt căile de urmat, dar înţelept, fără a reduce rigoarea ştiinţei, ci a aduce cetăţeanul în cultura şţiinţei şi fără a anula rolurile educaţionale distincte (ex.: elev vs. profesor vs. părinte vs. autorităţi locale vs. societate).

Cercetarea, publicată în revista Physiology & Behavior, arată că, deşi alimentaţia nesănătoasă este clar asociată cu afectarea memoriei, consumul obişnuit de cofeină nu oferă protecţie împotriva acestor efecte negative.

Cercetătorii Tatum Sevenoaks şi Martin Yeomans au făcut două experimente conexe pentru a explora relaţia dintre dietă, cofeină şi memorie la oameni.

În primul experiment, care a implicat 1.000 de voluntari sănătoşi cu vârste între 18 şi 45 de ani, rezultatele iniţiale au sugerat un posibil efect protector. Persoanele care au raportat o dietă bogată în grăsimi şi zahăr au observat, de asemenea, pierderi de memorie mai frecvente în viaţa de zi cu zi. Când cercetătorii au izolat componenta de grăsimi din dietă, consumul ridicat de cofeină părea să slăbească asocierea dintre consumul ridicat de grăsimi şi problemele de memorie. La niveluri scăzute de consum de cofeină, o dietă bogată în grăsimi era puternic legată de problemele de memorie, dar această legătură dispărea la persoanele cu consum ridicat de cofeină.

Al doilea experiment a inclus 699 de voluntari şi a adăugat o componentă importantă: măsurarea obiectivă a memoriei prin sarcina Verbal Paired Associates, în care participanţilor li s-au arătat perechi de cuvinte şi li s-a cerut ulterior să-şi amintească al doilea cuvâr dintr-o pereche când li s-a arătat primul.

Rezultatele au confirmat încă o dată că un consum mai mare de grăsimi şi zahăr era asociat cu mai multe probleme de memorie raportate şi cu performanţe mai slabe la testul obiectiv. Însă, de această dată, consumul de cofeină nu a moderat deloc relaţia dintre dietă şi memorie. Persoanele care consumau cantităţi mari de cofeină erau la fel de predispuse să prezinte deficienţe de memorie legate de dietă ca şi cele care consumau puţină sau deloc cofeină.

Un număr tot mai mare de studii, în principal pe animale, au arătat că dietele bogate în grăsimi şi zahăr pot afecta memoria, în special funcţiile legate de hipocampus, o regiune a creierului vitală pentru învăţare şi memorare.

Deşi cofeina îmbunătăţeşte vigilenţa şi timpul de reacţie, impactul său asupra memoriei a fost mai puţin clar. Unele cercetări pe modele animale au sugerat că cafeina ar putea avea proprietăţi neuroprotectoare, protejând potenţial împotriva deficitelor de memorie induse de o dietă bogată în grăsimi şi zahăr. Totuşi, acest potenţial efect protector nu fusese investigat în profunzime la populaţiile umane.