Comisia Europeană a marcat duminică, 2 noiembrie, Ziua Internaţională pentru Încheierea Impunităţii pentru Crimele împotriva Jurnaliştilor printr-un mesaj puternic în apărarea libertăţii presei.

„Fiecare atac asupra unui jurnalist este un atac asupra democraţiei însăşi”, a transmis instituţia europeană, adăugând că atunci când cei care reduc la tăcere jurnaliştii rămân nepedepsiţi, frica se răspândeşte, iar adevărul dispare.

Executivul european a subliniat că se află alături de jurnalişti şi colaborează cu parteneri din întreaga lume pentru ca adevărul să poată fi spus liber, oriunde.

„Lăsaţi adevărul să fie spus. Lăsaţi presa să fie liberă”, se arată în încheierea mesajului publicat de Comisia Europeană

Cu toate acestea, experții spun că această creștere a Euriborului nu ar trebui să îi îngrijoreze prea mult pe cei care au credite ipotecare, deoarece nu există prea multe indicii că dobânzile vor crește semnificativ pe o perioadă îndelungată.

De ce creșterea Euriborului nu ar trebui să-i îngrijoreze pe cei cu credite ipotecare

A treia creștere lunară a Euriborului nu ar trebui să-i îngrijoreze pe debitorii cu credite ipotecare. Euriborul a crescut din nou în octombrie, marcând trei luni consecutive de scumpire. Cu toate acestea, cei care au credite ipotecare nu trebuie să intre în panică.

Creșterea din octombrie a fost relativ mică – de la 2,17% la 2,18% – și, mai ales, nu există așteptări ca dobânzile să explodeze în următorii ani. Raliul din urmă cu doi ani, când Euriborul a trecut de la valori negative la peste 4%, nu se va repeta pe termen mediu. Dimpotrivă, totul indică faptul că urmează un ciclu relativ lung de stabilitate pentru cei cu credite ipotecare cu dobândă variabilă, arată o analiză a publicației El Economista.

Contractele futures pe Euribor nu arată semne de tensiune, iar perspectivele privind modificările dobânzilor de către Banca Centrală Europeană pentru anii următori sunt foarte liniștitoare. Reuniunea de săptămâna aceasta a instituției a confirmat un scenariu de stabilitate, fără majorări de dobândă la orizont.

Atât de mult încât estimările analiștilor indică acum o perioadă de aproximativ doi ani fără modificări ale dobânzilor în zona euro – o prognoză care se aliniază și cu percepția investitorilor. Contractele futures pe Euribor merg în aceeași direcție, anticipând un nivel de 2,17% la sfârșitul anului 2027, practic același cu cel actual.

Românii cu credite în lei cu dobândă variabilă plătesc rete mai mari din 1 octombrie. IRCC, la un maxim istoric

Dacă îngrijorarea privit Euriborul poate fi pusă pe pauză momentan, în special pentru cei cu credite în euro, peste 400.000 de români cu credite în lei plătesc rate mai mari de la 1 octombrie, după ce indicele dobânzii variabile ajunge la maximul istoric de 6,06%.

Începând cu 1 octombrie 2025, a intrat în vigoare noul nivel al dobânzii de referință folosit pentru creditele în lei cu dobândă variabilă, acordate după mai 2019 – așa-numitul IRCC, care va atinge cel mai mare nivel înregistrat de la introducerea lui.

Majorarea va afecta direct aproximativ 400.000 de români care au astfel de credite. Potrivit datelor BNR, în jur de 300.000 sunt persoane cu credite ipotecare, inclusiv în programele Prima Casă și Noua Casă, iar peste 100.000 au contractat credite de consum legate de noul indice de referință.

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) anunţă că autorităţile din Republica Bulgaria vor suspenda temporar circulaţia rutieră pe Podul Prieteniei Giurgiu-Ruse, începând de luni, 4 noiembrie 2025, ora 09:00, până marţi, 5 noiembrie 2025, ora 09:00.

Potrivit MAE, restricţiile vor fi aplicate diferenţiat: în data de 4 noiembrie, între orele 09:00 şi 21:00, circulaţia va fi oprită pentru toate categoriile de autovehicule; între 4 noiembrie, ora 21:00, şi 5 noiembrie, ora 09:00, traficul va fi interzis doar pentru autovehiculele de marfă, indiferent de tonaj, în timp ce autoturismele, microbuzele şi autocarele vor putea traversa podul.

MAE recomandă şoferilor români să evite traversarea Podului Prieteniei în intervalul menţionat şi să folosească alte puncte de trecere a frontierei cu Bulgaria, precum: Vidin-Calafat, Kardam -Negru Vodă, Silistra-Ostrov, Dobromir-Krushari, Kainardzha-Lipniţa, sau punctele operate cu feribotul, Nikopol- Turnu Măgurele, Svishtov-Zimnicea, Oryahovo-Bechet şi Aydemir (Silistra)-Chiciu (Călăraşi).

Studiul, prezentat de Le Monde, arată că între anii 2012 şi 2021, peste 546.000 de persoane au murit anual din cauza expunerii la căldură extremă, cifrele fiind în creştere alarmantă faţă de anii 1990.

Totodată, fumul toxic rezultat din incendiile de vegetaţie a provocat un număr record de 154.000 de decese doar în ultimul an, iar poluarea aerului cauzată de combustibilii fosili a dus la 2,5 milioane de morţi în 2022. Potrivit raportului, efectele schimbărilor climatice — valurile de căldură, secetele, ploile torenţiale şi fenomenele meteo extreme — destabilizează sistemele naturale de care depinde viaţa umană.

Schimbările climatice afectează sănătatea umană şi prin politici ineficiente

Raportul Lancet Countdown critică dur eşecurile guvernelor şi corporaţiilor de a implementa politici eficiente pentru combaterea crizei climatice. Autorii subliniază că milioane de decese ar putea fi evitate anual prin măsuri rapide de reducere a emisiilor şi investiţii în energie curată.

De asemenea, experţii au denunţat decizia lui Donald Trump de a retrage SUA din programele climatice internaţionale, afirmând că politicile sale au fost ulterior imitate de alte ţări. Guvernele au cheltuit în 2023 peste 950 de miliarde de dolari în subvenţii pentru combustibili fosili, în ciuda impactului devastator asupra mediului. Cele mai mari sume au fost alocate de Rusia, Iran, Japonia, Germania, Arabia Saudită şi China.

Apel pentru acţiune imediată

Pe fondul temperaturilor record din 2024, care au depăşit pentru prima dată 1,5°C peste nivelurile preindustriale, cercetătorii avertizează că fereastra pentru o tranziţie climatică echitabilă se închide rapid. Ei solicită investiţii urgente în infrastructură rezilientă, energie fără emisii de carbon şi planificare sanitară adaptată noilor riscuri climatice.

Raportul Lancet Countdown va fi una dintre principalele referinţe la negocierile ONU COP30 din Brazilia, unde liderii mondiali sunt chemaţi să adopte măsuri decisive pentru protejarea sănătăţii şi supravieţuirii umane.

Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a amenințat Nigeria cu acțiune militară și cu încetarea ajutorului dacă țara „continuă să permită uciderea creștinilor”, scrie Baha.

Într-o postare pe Truth Social, Trump a scris că „dacă guvernul nigerian continuă să permită uciderea creștinilor, S.U.A. va opri imediat toate ajutoarele și asistența către Nigeria și foarte probabil va intra în acea țară acum decăzută, «cu armele în mâini, deschizând focul», pentru a șterge complet teroriștii islamici care comit aceste oribile atrocități.”

Președintele a adăugat că a instruit „Departamentul Războiului” să se pregătească pentru o posibilă acțiune. „Dacă atacăm, va fi rapid, vicios și dulce, la fel cum ticăloșii teroriști atacă pe prețuiții noștri creștini! AVERTISMENT: GUVERNUL NIGERIEI AR FI MAI BINE SĂ ACȚIONEZE REPEDE!”

Donald Trump a inclus Nigeria pe lista americană a țărilor „de îngrijorare specială”

Guvernul nigerian a anunțat că va continua lupta împotriva extremismului violent și a reafirmat dorința de a menține relații strânse cu Statele Unite, după ce președintele Donald Trump a inclus Nigeria pe lista americană a țărilor „de îngrijorare specială”.

Nigeria a reacționat sâmbătă la decizia administrației Trump de a adăuga țara pe lista americană a statelor care ridică probleme în privința libertății religioase, promițând că va continua să combată orice formă de extremism și să protejeze toți cetățenii, indiferent de religie sau origine, potrivit Reuters.

O dronă a fost detectată din nou, în noaptea de sâmbătă spre duminică, deasupra bazei militare Kleine Brogel din Belgia, potrivit presei locale.

Este al doilea incident de acest fel în mai puţin de 24 de ore, după ce pe 31 octombrie mai multe drone au fost observate survolând aceeaşi zonă, a confirmat ministrul belgian al apărării, Theo Francken.

După cea de-a doua apariţie, un elicopter al poliţiei a fost trimis în urmărirea dronei, însă nu a reuşit să o intercepteze, relatează postul belgian VTM Nieuws.

Deşi autorităţile nu au oferit detalii despre tipul dronei, presa locală notează că imaginile surprinse în timpul zborului vor fi analizate în cadrul unei anchete.

Baza aeriană Kleine Brogel este cunoscută pentru rolul său strategic în cadrul NATO, fiind considerată locul unde sunt stocate arme nucleare americane.

De asemenea, baza va găzdui, începând cu 2027, primele avioane de vânătoare F-35 ale forţelor aeriene belgiene, potrivit agenţiei Belga.

Incidentul are loc pe fondul unei creşteri a numărului de observaţii de drone neidentificate în mai multe ţări europene, ceea ce alimentează temerile privind posibile acţiuni de război hibrid atribuite Rusiei.

În ultimele luni, au fost raportate incidente similare în Estonia, Polonia, România, Germania şi Franţa, unele ducând chiar la doborârea dronelor.

La jumătatea lunii octombrie, forţele aliate au doborât două drone de origine necunoscută lângă o bază militară din sudul Estoniei, iar în septembrie, Polonia a interceptat mai multe drone ruseşti care îi încălcaseră spaţiul aerian.

Purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe al Rusiei, Maria Zaharova, a acuzat Statele Unite că sunt principala sursă a propriei epidemii de droguri.

Într-o postare pe canalul ei de Telegram, Zaharova a scris că „sursa și cauza acestei infecții nu se află la Caracas, ci la Washington”, făcând referire la recentele lovituri militare americane asupra unor nave suspectate de trafic de droguri în apropierea Americii de Sud.

Zaharova a criticat modelul american de sănătate, susținând că acesta permite răspândirea dependenței de opioide prin lobby-ul farmaceutic și prescrierea excesivă de medicamente.

„Națiunea americană… preferă să amelioreze suferința cu încă o doză de anestezie, în loc de proceduri reale”, a scris ea, invocând legalizarea și promovarea canabisului în numeroase state ca dovadă a eșecului sistemic.

Maria Zaharova ar fi acumulat averi uriașe ascunse

Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, este acuzată că ar fi acumulat, în secret, milioane de ruble în proprietăți și venituri nedeclarate, potrivit unei anchete publicate de Explainer și preluate de The Moscow Times.

Informațiile sugerează că diplomata ar fi beneficiat de venituri care depășesc cu mult salariul său oficial, iar familia acesteia ar fi implicată în afaceri avantajoase cu statul rus.

Potrivit Explainer, veniturile Mariei Zaharova în anul 2024 au ajuns la aproximativ 11 milioane de ruble (circa 137.800 de dolari), aproape dublu față de salariul său oficial, estimat la 6 milioane de ruble. Diferența ar proveni din plăți efectuate de mass-media de stat și din drepturi de autor pentru compozițiile sale muzicale.

O şcoală din localitatea palestiniană Khirbet Ibziq, situată în Cisiordania ocupată, a fost atacată de colonişti israelieni, a transmis agenţia de presă Wafa.

Azmi Balawna, un oficial din cadrul departamentului de educaţie din oraşul Tubas, a declarat că atacatorii au pătruns în clădire, au distrus echipamentele şcolare şi au ars un steag palestinian arborat în curte.

Potrivit surselor locale, coloniştii sunt adesea sprijiniţi de soldaţi israelieni în timpul acestor incursiuni, care au devenit tot mai frecvente în ultimii ani.

Numărul atacurilor comise de colonişti a crescut constant: 852 în 2022, 1.291 în 2023 şi 1.449 în 2024.

Cu peste 1.000 de incidente raportate doar în primele opt luni ale anului 2025, acest an se conturează a fi cel mai violent de până acum în teritoriile palestiniene ocupate.

Potrivit publicației Kyiv Post, inițiativa legislativă ar urma să fie prezentată în zilele următoare, marcând începutul unei confruntări majore între Congres și Casa Albă.

Decizia Pentagonului de a opri rotația trupelor americane în România a fost calificată drept o „greșeală strategică” de mai mulți consilieri și membri ai Congresului. Aceștia avertizează că retragerea ar slăbi poziția NATO în fața Rusiei, într-un moment de tensiune maximă în regiune.

Republicanii contestă decizia de retragere a trupelor americane din România

Opoziția față de planul administrației Trump este condusă de republicani de rang înalt precum senatorul Roger Wicker și reprezentantul Mike Rogers, care au descris decizia Pentagonului ca fiind „necoordonată și periculoasă”. La rândul său, congresmanul Mike Turner și senatorul Thom Tillis au subliniat că România este un aliat strategic al SUA de aproape 30 de ani și că reducerea prezenței militare ar transmite un semnal greșit aliaților NATO.

Liderii militari americani și reprezentanții veteranilor au avertizat, de asemenea, că o astfel de retragere ar submina încrederea în articolul 5 al Tratatului NATO și ar încuraja un „calcul greșit” al Rusiei.

Democrații susțin blocarea retragerii trupelor americane din România

De cealaltă parte, democrații sprijină inițiativa Congresului, considerând că menținerea trupelor americane în România este vitală pentru stabilitatea regională. Adam Smith, liderul democrat al Comisiei pentru Servicii Armate, a declarat că „retragerea forțelor americane ar transmite exact semnalul greșit lui Putin și aliaților noștri europeni”.

Criticii planului Pentagonului susțin că motivația de a muta resurse către regiunea Indo-Pacific nu justifică reducerea prezenței SUA în Europa de Est. Diplomați americani, precum Daniel Fried, consideră că decizia poate fi încă revizuită și că presiunea Congresului ar putea inversa politica actuală.

Cel puţin 23 de persoane au murit şi 11 au fost rănite sâmbătă, în urma unei explozii produse într-un magazin Waldo’s din centrul oraşului Hermosillo, statul Sonora, din nordul Mexicului, au anunţat oficialii locali.

Guvernatorul statului, Alfonso Durazo, a transmis într-un mesaj video că printre victime se numără şi copii şi a precizat că persoanele rănite primesc îngrijiri medicale la spitalele din Hermosillo.

„Am dispus o anchetă amplă şi transparentă pentru a stabili cauzele incidentului şi pentru a identifica persoanele responsabile”, a declarat Durazo.

Autorităţile de securitate publică din stat au exclus ipoteza unui atac sau a unui act violent îndreptat împotriva civililor, precizând că explozia nu pare să aibă legături cu criminalitatea organizată, potrivit ABC News.

Preşedintele Mexicului, Claudia Sheinbaum, a transmis condoleanţe familiilor victimelor într-un mesaj publicat pe platforma X: „Îmi exprim solidaritatea faţă de familiile şi apropiaţii celor care şi-au pierdut viaţa.”

Cauza exactă a exploziei urmează să fie stabilită de anchetatori.