„În acest moment, nu există nimic care să sugereze că este vorba despre un incident terorist”, a declarat John Loveless din cadrul Poliției Transporturilor din Marea Britanie, conform Reuters.

Potrivit autorităților, poliția antiteroristă a fost implicată în anchetă, după ce mai mulți pasageri au fost înjunghiați sâmbătă seara într-un tren.

Cei doi suspecți, reținuți sub acuzația de tentativă de omor, sunt un bărbat de 32 de ani, cetățean britanic de culoare, și un bărbat de 35 de ani, cetățean britanic de origine caraibiană, ambii născuți în Regatul Unit, a precizat Loveless.

„Continuăm să lucrăm pentru a stabili pe deplin circumstanțele și motivația acestui incident”, a adăugat el. „Nu ar fi potrivit să speculăm asupra cauzei.”

Arestările au fost făcute după ce trenul a efectuat o oprire de urgență la Huntingdon, la aproximativ 130 de kilometri nord de Londra.

Potrivit poliției, 11 persoane au fost spitalizate, dintre care patru au fost externate, iar două se află în stare critică.

Premierul Keir Starmer a numit atacul „un incident îngrozitor” și „profund îngrijorător”, în timp ce regele Charles a transmis că este „cu adevărat consternat”.

Conform datelor Ministerului de Interne, numărul infracțiunilor cu arme albe în Anglia și Țara Galilor a crescut cu 87% în ultimul deceniu, ajungând la 54.587 de cazuri anul trecut, o creștere de 2% față de 2023.

Ministra de Interne Shabana Mahmood s-a declarat „profund îndurerată” și a îndemnat populația să evite speculațiile privind incidentul.

Istvan Kovacs va arbitra duelul dintre Liverpool și Real Madrid, programat marți, 4 noiembrie, de la 22:00, pe Anfield.

După primele 3 runde, Real Madrid este pe locul 5, cu 9 puncte, în timp ce Liverpool se află pe 10, cu două victorii (6 puncte), conform frf.

Din brigadă mai fac parte asistenții Mihai Marica și Ferencz Tunyogi și al patrulea oficial Marcel Bîrsan. În camera VAR vor fi Bastian Dankert (Germania) și Fedayi San (Elveția).

În actualul sezon al Ligii Campionilor, Kovacs a mai condus două jocuri: Olympiacos – Pafos 0-0 (17 septembrie) și Villarreal – Juventus 2-2 (1 octombrie).

Cine este Peter Jecza?

În accident au fost implicate două autovehicule.

Din accident a rezultat rănirea a patru persoane care au fost transportate la spital în vederea acordării de îngrijiri medicale.

Șoferii nu au consumat alcool, conform Brigării Rutiere.

Traficul rutier a fost restricționat pe Bd. Poligrafiei, benzile 2 și 3 de circulație, sensul către Piața Presei.

Polițiștii fac cercetări în vederea stabilirii cu exactitate a cauzelor și împrejurărilor în care s-a produs accidentul rutier.

Deputatul USR Cătălin Drulă, candidat la Primăria Bucureşti, a afirmat duminică, în cadrul unei conferinţe, că „Planul Urbanistic General al Capitalei este într-un moment critic” şi trebuie dus la bun sfârşit sub coordonarea unui primar care are „viziune şi respect pentru specialişti”.

„Referendumul trebuie implementat urgent. Constituţia spune clar: voinţa poporului este suverană. Odată ce oamenii au votat, trebuie să punem în practică ce au decis”, a spus Drulă, criticând actuala coaliţie de guvernare pentru întârzierea aplicării rezultatului referendumului privind bugetul unic metropolitan.

El a subliniat că Bucureştiul are nevoie de politici coerente pentru locuire şi de o dezvoltare urbană echilibrată, acuzând „mafia imobiliară” că deturnează o parte semnificativă din fondurile de dezvoltare.

„Dacă acei 20-30% din bani care se duc acum pe şpăgi ar ajunge la comunitate, am avea mai multe creşe, grădiniţe, trotuare şi spaţii verzi”, a declarat liderul USR.

Candidatul a vorbit şi despre nevoia de investiţii în sănătate, cultură şi sport, propunând construirea unei Filarmonici Naţionale în Capitală, dar şi dezvoltarea bazelor sportive pentru tineri şi familii.

În privinţa finanţării, Drulă a spus că actuala structură bugetară este „nedreaptă” şi „politizată”.

„În 2001, guvernul a mutat banii Bucureştiului către sectoare. Acum, două treimi din impozitele plătite de bucureşteni merg acolo, iar Primăria Generală abia îşi acoperă cheltuielile fixe. Trebuie să schimbăm proporţia. Avem nevoie de un buget metropolitan unic”, a afirmat el.

Drulă a acuzat partidele de guvernare că „blochează dezvoltarea oraşului” şi că „preferă să menţină Bucureştiul fragmentat”.

Totodată, el a spus că a depus în Parlament o lege care ar permite implementarea referendumului şi a cerut tuturor partidelor să o susţină.

„Oamenii mi-au spus în stradă: nu mai vrem şase oraşe într-unul singur. Vrem un Bucureşti unitar, cu o administraţie care lucrează pentru cetăţeni. Eu cred că putem reuşi împreună, pe drumul onest”, a concluzionat Drulă.

Drulă a vorbit despre principalele probleme ale Bucureştiului şi a criticat modul în care sunt cheltuiţi banii publici.

„Primăria nu are bani pentru siguranţa oamenilor, dar are pentru fântâni cântătoare. Cu banii de pe o astfel de fântână s-ar putea construi 200 de treceri de pietoni supraînălţate. O mămică ar fi putut fi în viaţă astăzi dacă în locul spectacolului cu lumini am fi avut o trecere sigură”, a declarat Drulă.

El a dat ca exemplu intersecţia Bulevardului Mihalache cu strada Alexandru Constantinescu, unde o trecere de pietoni măsoară 45 de metri: „Un pieton în vârstă sau o persoană cu mobilitate redusă este expusă traficului pe o distanţă uriaşă, deşi problema se putea rezolva din proiectare.”

Drulă a amintit şi demersul său din februarie, când a cerut Primăriei Capitalei să instaleze treceri de pietoni supraînălţate între Parcul Izvor şi Palatul Parlamentului, măsură implementată recent.

Candidatul USR a vorbit şi despre alte priorităţi: reducerea riscului seismic, programe antidrog în şcoli şi planificare urbană bazată pe criterii de siguranţă şi eficienţă. „

Trebuie să intervenim acolo unde riscul este cel mai mare şi unde putem salva cele mai multe vieţi, în cel mai scurt timp”, a spus el.

Ministra Mediului, Diana Buzoianu, a declarat că protecția mediului trebuie să devină o prioritate reală pentru București, nu doar o temă de campanie. Ea a afirmat că doar un primar cu sprijin politic real poate duce mai departe reformele începute la nivel național.

Ministra Mediului, Diana Buzoianu, a transmis duminică un mesaj ferm despre importanța continuării reformelor de mediu și a acuzat partidele tradiționale că tratează protecția mediului doar ca pe un slogan electoral.

„Toți candidații vor vorbi în campanie despre un București mai verde, despre aer curat și spații verzi. Dar spun asta doar pentru că se uită la sondaje”, a afirmat Buzoianu, adăugând că „prețul pe care îl plătim acum pentru indiferența față de sănătate și mediu este uriaș”.

Ea a subliniat că niciun primar nu poate face reforme singur, fără sprijinul unei majorități politice: „În spatele oricărui om politic care a reușit să împingă o reformă a stat întotdeauna o structură. Un primar USR este garanția că protecția mediului va rămâne o linie roșie în mandatul de la primărie.”

Buzoianu a spus că, în calitate de ministru, a început reorganizarea unor instituții „acaparate de pile politice” și a pornit reforme blocate „de zeci de ani”.

Ea a dat exemplul proiectului pentru construirea unui mare centru de aport voluntar, unde locuitorii Capitalei vor putea duce deșeuri voluminoase și electrice, precum și a noilor norme pentru protecția arborilor seculari.

„Toate aceste măsuri nu vor avea rezultate dacă nu vor fi susținute și local. Cătălin Drulă va fi omul care va duce aceste reforme mai departe”, a spus ministra.

În încheiere, Buzoianu a afirmat că „Bucureștiul poate fi un oraș în care se respiră”, dar acest lucru depinde de cine va continua lupta pentru spațiile verzi și împotriva mafiei imobiliare: „Cineva trebuie să ducă mai departe moștenirea lăsată de Nicușor Dan. Iar acel om este Cătălin Drulă.”

Rivalitatea istorică pentru dominația regională s-a accentuat din cauza viitorului fostei colonii spaniole. Algeria – care finanțează și găzduiește Frontul Polisario – susține organizarea unui referendum de autodeterminare pentru Sahara, în timp ce Marocul consideră această opțiune depășită și își proclamă suveranitatea asupra teritoriului, scrie EFE.

Votul Consiliului de Securitate al ONU de vineri, privind o rezoluție care sprijină planul marocan de autonomie ca bază pentru soluționarea conflictului, ar putea reconfigura relațiile dintre cele două state.

În aceeași zi, regele Mohamed al VI-lea l-a invitat pe președintele algerian, Abdelmadjid Tebboune, la un „dialog fratern și sincer”, iar Washingtonul a transmis semnale privind o posibilă reconciliere între vecinii nord-africani.

1 – „Războiul Nisipurilor” din 1963

Primul conflict serios între cele două țări a avut loc în 1963, în așa-numitul „război al nisipurilor”, izbucnit în zonele de frontieră Tinduf și Hassi Beida (Algeria) și Figuig (Maroc), din cauza absenței unei linii de demarcație clare între state. Luptele s-au încheiat în 1964, după intervenția Organizației Unității Africane și semnarea unui armistițiu între Hassan al II-lea și președintele Ahmed Ben Bella.

2 – Marșul Verde din 1975

Tensiunile au crescut din nou în 1975, odată cu „Marșul Verde” – mobilizarea ordonată de Hassan al II-lea a sute de mii de civili spre Sahara Occidentală, pe atunci colonie spaniolă. Algeria s-a opus și, ca represalii, a expulzat aproximativ 45.000 de marocani. După retragerea Spaniei, Frontul Polisario a declanșat un război împotriva Marocului și Mauritaniei, încheiat abia în 1991, printr-un armistițiu. Marocul s-a bucurat de sprijinul SUA, în timp ce Algeria a rămas apropiată de Moscova.

3 – Crearea Uniunii Magrebului Arab în 1989

În anii ’80 au existat semne de reconciliere între Hassan al II-lea și președintele algerian Chadli Bendjedid, concretizate prin fondarea Uniunii Magrebului Arab (UMA) în 1989. Totuși, tensiunile s-au reluat curând, iar organizația nu a reușit să avanseze.

4 – Închiderea frontierei în 1994

Algeria a închis frontiera terestră cu Marocul după ce Rabat a impus vize pentru cetățenii algerieni, în urma unui atentat la Marrakech, pe care Marocul l-a pus pe seama serviciilor secrete algeriene.

5 – Venirea la putere a lui Mohamed al VI-lea (1999)

Odată cu urcarea pe tron a regelui Mohamed al VI-lea, relațiile au intrat într-o fază de normalizare relativă, marcată de vizite oficiale reciproce, dar și de noi tensiuni și campanii mediatice ostile.

6 – Ruperea relațiilor diplomatice (2021)

Relațiile s-au deteriorat grav după recunoașterea de către Donald Trump a suveranității Marocului asupra Saharei Occidentale și normalizarea relațiilor Rabatului cu Israelul. În august 2021, Algeria a rupt oficial legăturile diplomatice, acuzând Marocul de sprijin pentru terorism și politici agresive. Au urmat închiderea spațiului aerian algerian pentru avioanele marocane și suspendarea gazoductului Maghreb–Europa.

7 – Umbra lui Trump și posibila reconciliere

În ultimele luni, au apărut semne de destindere. Mohamed al VI-lea a cerut reluarea dialogului cu Algeria, iar Washingtonul, prin trimisul special Steve Witkoff, a sugerat că un acord de pace ar putea fi semnat înainte de sfârșitul anului.

Israel a ameninţat că va creşte amploarea atacurilor asupra Hezbollah în sudul Libanului, în contextul tensiunilor tot mai mari dintre cele două părţi, la aproape un an după încetarea focului intermediată de SUA.

Ministrul apărării, Israel Katz, a declarat că „Hezbollah se joacă cu focul”, acuzându-l pe preşedintele Libanului că „trage de timp” în aplicarea angajamentului de dezarmare.

„Guvernul libanez trebuie să pună în aplicare promisiunea de a dezarma Hezbollah şi de a-l elimina din sudul ţării. Măsurile de aplicare vor continua şi chiar se vor intensifica. Nu vom permite nicio ameninţare la adresa locuitorilor din nord”, a spus Katz într-un comunicat.

Avertismentul a venit după ce armata israeliană a confirmat un atac aerian efectuat în cursul nopţii asupra localităţii Kfar Reman, în urma căruia patru membri ai unităţii Radwan, forţa de elită a Hezbollah, au fost ucişi.

Ţinta principală ar fi fost şeful logistic al unităţii, implicat în transportul de arme şi „reconstrucţia infrastructurii teroriste” din sudul Libanului.

Potrivit presei libaneze, victimele au fost identificate ca Jawad Jaber, Hadi Hamid, Abdullah Kahil şi Muhammad Kahil.

Deşi Hezbollah a fost grav slăbit de războiul cu Israelul din 2024, conflict care a dus la moartea liderului său Hassan Nasrallah şi a mii de combatanţi, gruparea rămâne înarmată şi finanţată, beneficiind de sprijinul Iranului.

Acordul de încetare a focului din noiembrie 2024 prevede că doar forţele statului libanez pot deţine arme, o clauză care vizează dezarmarea completă a Hezbollah.

Cu toate acestea, aplicarea acestei prevederi a fost dificilă, în condiţiile în care Beirutul încearcă să menţină echilibrul intern şi să evite reizbucnirea luptelor. potrivit Reuters.

În ultimele luni, armata libaneză a distrus mai multe depozite de arme ale Hezbollah, însă, potrivit unor surse militare, operaţiunile s-au lovit de lipsa de explozibili şi de opoziţia locală.

În ciuda slăbirii sale, Hezbollah susţine că respectă încetarea focului, dar avertizează că va reacţiona dacă Israelul îşi extinde acţiunile militare.

Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rogobete, a vizitat duminică noul corp de clădire al Ambulatoriului integrat al Spitalului Judeţean de Urgenţă Oradea, care va fi dat în folosinţă săptămâna viitoare.

Proiectul, în valoare de 10 milioane de euro, a fost realizat prin finanţare multisursă, combinând fonduri europene, buget de stat şi sprijinul autorităţilor locale.

Noua clădire are o suprafaţă de peste 30.000 de metri pătraţi şi reuneşte peste 20 de specialităţi medicale, printre care cardiologie, ortopedie, gastroenterologie, neurologie şi chirurgie plastică.

La ultimul etaj funcţionează o secţie de terapie intensivă modernă, cu 22 de boxe individuale din sticlă, care asigură siguranţă, intimitate şi monitorizare continuă pentru pacienţii critici.

Ambulatoriul va fi deschis zilnic până la ora 20:00, pentru a facilita accesul pacienţilor la serviciile medicale din spitalele publice.

„Este o dovadă că se poate, atunci când există viziune, voinţă şi colaborare reală. Prin investiţii şi oameni dedicaţi, construim un sistem de sănătate în care românii pot avea încredere”, a declarat ministrul Alexandru Rogobete.

El a transmis felicitări managerului spitalului, dr. Gheorghe Carp, şi echipei de conducere, mulţumind totodată personalului medical pentru efortul şi devotamentul lor: „Sistemul sanitar românesc este ţinut pe umerii medicilor, asistenţilor şi personalului sanitar, cu efort şi sacrificiu, iar pentru asta mă înclin şi le mulţumesc”.