USS Gerald R. Ford, cel mai mare portavion din lume, desfășurat săptămâna aceasta în Marea Mediterană de către Statele Unite ca parte a unei consolidări militare menite să pună presiune pe Iran, a părăsit joi o bază navală din Creta, a observat un fotograf AFP. Plecarea sa are loc în contextul în care o nouă rundă de  discuții indirecte  a început joi la Geneva între Statele Unite și Iran privind programul nuclear al Teheranului, mediate de ministrul de externe omanez. Nava se afla la baza navală americană din Golful Souda, Creta, de luni, potrivit Le Figaro.

Două portavioane americane în același timp în Orientul Mijlociu

Ambasada SUA la Atena a refuzat să comenteze prezența portavionului, transmițând întrebările AFP Pentagonului din Washington. Anul trecut, președintele Donald Trump a ordonat atacuri împotriva Iranului. Recent, el a amenințat Teheranul în repetate rânduri cu noi acțiuni militare dacă țara nu ajunge la un nou acord privind controversatul său program nuclear, despre care Occidentul se teme că ar putea duce la dezvoltarea unei arme nucleare.

Washingtonul are în prezent treisprezece nave de război în Orientul Mijlociu: un portavion, Abraham Lincoln, care a sosit la sfârșitul lunii ianuarie, nouă distrugătoare și trei fregate ușoare. Este rar ca două portavioane americane, care transportă zeci de avioane de vânătoare și au echipaje de mii de marinari, să se afle în același timp în Orientul Mijlociu.

Aceasta este cea de-a treia rundă de discuții desfășurată la Geneva, unde oficiali iranieni și reprezentanți americani discută posibilitățile de ridicare a sancțiunilor în schimbul limitării programului nuclear, scrie Reuters.

Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe iranian, Esmaeil Baghaei, a precizat că discuțiile se vor concentra exclusiv pe aspectele nucleare și nu vor aborda programele balistice, pe care Statele Unite le consideră o „amenințare majoră” la adresa securității regionale.

În paralel cu negocierile nucleare, administrația americană a trimis forțe aeriene și navale în regiune, inclusiv portavionul USS Gerald R. Ford și mai multe avioane F-22 în Israel, în cel mai mare desfășurător militar din Orientul Mijlociu după invazia Irakului din 2003.

Președintele Donald Trump a avertizat că Iranul trebuie să ajungă la un acord în 10-15 zile, altfel „lucruri foarte grave” s-ar putea întâmpla.

Analiza situației economice și geopolitice a determinat creșterea prețului petrolului, iar Arabia Saudită a anunțat creșterea producției și exporturilor pentru a compensa posibilele perturbări în aprovizionarea globală.

Iranul rămâne ferm pe dreptul său la tehnologie nucleară pașnică

Negociatorul iranian Abbas Araqchi a subliniat că Teheranul dorește un acord echitabil și rapid, dar nu va renunța la dreptul de a dezvolta tehnologie nucleară pașnică. În același timp, liderul suprem, Ayatollahul Ali Khamenei, și-a reafirmat interdicția privind armele de distrugere în masă, conform unei fatwa emise în anii 2000, și insistă că Iranul nu va dezvolta arme nucleare.

Experții consideră că o soluție diplomatică este posibilă doar dacă se prioritizează dialogul și dacă ambele părți fac concesii semnificative, inclusiv în ceea ce privește ridicarea sancțiunilor și monitorizarea programului nuclear.

Înainte de fluierul de start, pe Bernabeu, un suporter a părut să facă gestul fascist în timp ce camerele de televiziune filmau tribunele stadionului de 83.000 de locuri, relatează BBC.

Suporterul a fost identificat rapid de personalul de securitate și evacuat din arenă.

Real Madrid s-a impus cu 2-1 în returul cu Benfica și s-a calificat în optimile Ligii Campionilor, cu 3-1 la general.

Într-un comunicat, clubul spaniol a precizat că a cerut comisiei sale disciplinare „să inițieze o procedură de expulzare imediată” pentru suporter.

„Real Madrid condamnă acest tip de gesturi și expresii care incită la violență și ură în sport și în societate”, a adăugat clubul.

Incidentul vine după ce atacantul lui Real Madrid, Vinicius Jr, a susținut că a fost ținta unor insulte rasiste din partea jucătorului argentinian Gianluca Prestianni de la Benfica, în prima manșă, la Lisabona.

Prestianni a primit apoi o suspendare provizorie de un meci și a ratat returul. El ar putea fi sancționat și mai dur, în funcție de concluziile anchetei UEFA.

Vinicius a fost susținut de fanii de pe Bernabeu, iar înainte de start în tribune a fost afișat un banner cu mesajul „nu rasismului”. Colegul său, Aurelien Tchouameni, a spus că victoria a fost „pentru toți cei care se opun rasismului”.

„Situația din jurul Cubei, după cum putem vedea, se tensionează. Principalul lucru este componenta umanitară. Toate problemele umanitare care îi privesc pe cetățenii cubanezi trebuie rezolvate și nimeni nu ar trebui să creeze obstacole. În ceea ce privește securitatea în jurul insulei, este, desigur, foarte important ca toată lumea să rămână reținută și să se abțină de la orice acțiuni provocatoare”, a declarat Peskov joi, potrivit Reuters. 

Comentariile oficialului rus au fost făcute în urma unui incident petrecut miercuri, când forțele cubaneze au ucis patru exilați și au rănit alți șase, după ce aceștia au pătruns în apele teritoriale ale Cubei la bordul unei bărci rapide înmatriculate în Florida. 

Cu privire la incidentul de miercuri, Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a ministerului rus de Externe a precizat: „Este o provocare agresivă, menită să escaladeze situația și să declanșeze un conflict”. 

Situația umanitară din Cuba s-a agravat pe fondul măsurilor impuse de administrația Trump care a decis sancționarea navelor care transportă petrol către insulă și amenințând furnizorii cu tarife comerciale, deși Havana se află sub embargo american încă din anii 1960. 

Pe fondul măsurilor, Venezuela, principalul furnizor de petrol al Cubei, a întrerupt livrările, iar ulterior acestea au fost suspendate și de Mexic, pe fondul amenințărilor cu tarife. 

Liderul nord-coreean Kim Jong-un a declarat că este pregătit să se „înțeleagă bine” cu Statele Unite dacă statutul nuclear al țării sale este recunoscut, potrivit Le Figaro. Declarația a fost făcută la finalul celui de-al 9-lea Congres al Partidului Muncitorilor din Coreea.

Totodată, Kim Jong-un a respins orice solicitare de renunțare la arsenalul nuclear și a închis ușa dialogului cu Coreea de Sud. Țara vecină a fost desemnată drept „cel mai ostil dușman”.

Americanii au alianțe vechi cu Japonia și Coreea de Sud, în timp ce Coreea de Nord este apropiată de Rusia și China. De aceea, o eventuală apropiere între Coreea de Nord și SUA ar zdruncina din temelii actualul sistem de alianțe global.

Evoluția relației SUA-Coreea de Nord

La congresul precedent din 2021, Kim Jong-un a desemnat Statele Unite drept „cel mai ostil inamic” al națiunii sale. Acum, poziția sa este complet diferită.

„Dacă Washingtonul respectă statutul actual (de putere nucleară) al țării noastre, așa cum este stipulat în Constituție (…), și abandonează politica sa ostilă (…), nu există niciun motiv pentru care să nu ne putem înțelege bine cu Statele Unite”, a spus Kim, citat de agenția oficială de știri KCNA.

În timpul unui turneu în Asia de anul trecut, Donald Trump s-a declarat „100% deschis” unei întâlniri cu Kim Jong-un. El a mers chiar împotriva poziției tradiționale a SUA, recunoscând că țara izolată este „într-un fel o putere nucleară”.

Speculațiile cu privire la o întâlnire Donald Trump- Kim Jong-un în timpul vizitei planificate a președintelui SUA în China se intensifică. Vizita va avea loc în perioada 31 martie – 2 aprilie. În timpul primului său mandat, Trump s-a întâlnit cu Kim de trei ori. Trump a încercat, fără succes, să-l convingă pe liderul nord-coreean să renunțe la armele nucleare.

„Dreptatea este ca sănătatea lumii. Fără ea, totul se îmbolnăvește”, spunea Nicolae Iorga. În România, nu numai justițiabilii au nevoie de dreptate, ci și magistrații.

Cine și cum îi verifică pe cei care împart dreptatea, ce răspundere a magistraților există în România, ce a descoperit Inspecția Judiciară după documentarul Recorder, cât de „terorizați” sunt procurorii și judecătorii în România, au încredere judecătorii să fie anchetați din nou de DNA, câtă corupție există în Justiție și ce reforme sunt necesare – despre toate aceste teme discutăm cu judecătorul Roxana Petcu, șefa Inspecției Judiciare din România.

Vineri, de la ora 13.00, în exclusivitate, pe Mediafax.

Acuzațiile companiilor, vin pe fondul competiției tot mai intense dintre SUA și China pentru supremația în domeniul AI, arată Euronews.

Tehnica, adesea numită și „atac de extracție de model” sau „distilare AI”, presupune solicitarea repetată a unui model AI puternic – uneori de mii sau milioane de ori – pentru a genera un vast set de răspunsuri. Aceste date sunt apoi folosite pentru a instrui un model nou, de dimensiuni mai mici, mai rapid și mai puțin costisitor.

„Distilarea AI”- acceptată doar în anumite conjuncturi

Practic, modelul original este „interogat” cu un număr masiv de cereri (prompturi), iar rezultatele sale devin materialul didactic pentru noul sistem. Conform Anthropic, această abordare poate accelera semnificativ dezvoltarea unui sistem concurent, reducând costurile inițiale la o fracțiune.

Firmele americane subliniază că distilarea este o practică acceptabilă atunci când este realizată intern, în scopul optimizării propriilor produse. Problema apare, însă, când această tehnică este folosită pentru a copia, fără permisiunea dezvoltatorului, performanțele unui model creat de o altă companie.

Acuzațiile detaliate împotriva entităților chineze

Anthropic susține că firmele chineze DeepSeek, MiniMax și Moonshot AI ar fi inițiat peste 16 milioane de interacțiuni cu chatbot-ul său, Claude. Se presupune că au utilizat circa 24.000 de conturi false pentru a eluda restricțiile de utilizare.

Potrivit companiei, traficul de date ar fi fost redirecționat printr-o rețea amplă de servere proxy. S-a încercat astfel disimularea originii accesărilor, întrucât Claude nu este disponibil oficial pe teritoriul Chinei.

La rândul său, OpenAI a informat legislatorii americani că a detectat tentative similare de replicare a modelelor sale avansate. A avertizat și că anumite companii dezvoltă metode din ce în ce mai complexe pentru a-și masca operațiunile.

Motivele suspectate ale companiilor acuzate

Raportul indică faptul că unele conturi asociate DeepSeek ar fi cerut modelului Claude să explice „pas cu pas” raționamentul din spatele răspunsurilor sale. Scopul ar fi fost generarea de date de tip „lanț de gândire” (chain-of-thought), utile pentru instruirea altor modele.

De asemenea, ar fi fost solicitate variante „adecvat cenzurate” pentru întrebări politice sensibile. Aici au fost incluse și cele referitoare la critici ai Partidului Comunist Chinez. Anthropic sugerează că astfel de cereri ar putea fi utilizate pentru a ajusta modelele AI. Scopul este clar: să evite abordarea subiectelor considerate delicate în China.

MiniMax și Moonshot AI ar fi desfășurat campanii similare, însă raportul nu oferă exemple detaliate privind natura exactă a datelor colectate de către acestea.

O chestiune de securitate națională sau de competiție tehnologică?

Anthropic avertizează că modelele dezvoltate prin distilare neautorizată ar putea să nu încorporeze măsurile de siguranță adecvate. Acest lucru, susține compania, ar putea amplifica riscurile legate de securitatea cibernetică sau de o utilizare abuzivă a inteligenței artificiale.

Pe de altă parte, Google afirmă că astfel de atacuri nu afectează utilizatorii obișnuiți. Nici nu compromit direct confidențialitatea serviciilor AI. Reprezintă mai degrabă o încălcare a proprietății intelectuale. Aceste rapoarte apar într-un context în care rivalitatea dintre SUA și China în domeniul inteligenței artificiale se intensifică, miza fiind nu doar economică, ci și strategică. Supremația în AI influențează atât industriile viitorului, cât și aplicațiile militare și de securitate.

Anthropic declară că a implementat sisteme de detecție pentru a identifica aceste campanii, dar recunoaște că nicio companie nu poate gestiona singură fenomenul, într-un mediu pe care unii analiști îl descriu deja ca fiind un „război rece” al tehnologiei.

Concedierile din FBI fac parte dintr-o epurare mai amplă de personal sub conducerea directorului Kash Patel, o persoană numită de Trump care, în ultimul an, a dat afară zeci de angajați care fie au contribuit la investigațiile președintelui, fie au fost percepuți ca nefiind în conformitate cu agenda administrației. Departamentul de Justiție a fost implicat în concedieri similare de procurori de când Trump a preluat funcția anul trecut, potrivit AP

Asociația Agenților FBI a condamnat concedierile, numindu-le ilegale și punând în pericol securitatea națională.

„Aceste acțiuni slăbesc Biroul prin eliminarea expertizei esențiale și destabilizarea forței de muncă, subminând încrederea în conducere și punând în pericol capacitatea Biroului de a-și îndeplini obiectivele de recrutare – în cele din urmă, punând națiunea într-un risc mai mare”, a declarat asociația într-un comunicat.

FBI a percheziționat reședința din Mar-a-Lago

Cea mai recentă rundă de concedieri a inclus angajați care au contribuit la investigarea păstrării de către Trump a documentelor clasificate la reședința sa din stațiunea Mar-a-Lago, un caz care a implicat o percheziție FBI de mare amploare a proprietății din Florida și a dus la o urmărire penală federală care îl acuză pe actualul președinte de păstrarea unor înregistrări secrete din primul său mandat și de obstrucționarea eforturilor guvernului de a le recupera.

Concedierile au fost confirmate pentru The Associated Press de mai multe persoane familiarizate cu situația, care au vorbit sub anonimat, deoarece nu au putut discuta public despre schimbările de personal. Mai multe dintre persoane au declarat că un total de 10 angajați au fost concediați.

FBI a concediat, de asemenea, agenți care au participat la o anchetă separată privind eforturile lui Trump de a anula rezultatele alegerilor prezidențiale din 2020. Acea anchetă a dus, de asemenea, la acuzații penale, dar, la fel ca în cazul Mar-a-Lago, a fost abandonată de procurorul special Jack Smith după ce Trump a câștigat Casa Albă în noiembrie 2024, din cauza unor opinii juridice de lungă durată ale Departamentului de Justiție care spun că președinții în exercițiu nu pot fi puși sub acuzare.

„În aceste zile, la Washington, am avut o serie de întâlniri esențiale pentru poziționarea României în arhitectura energetică regională”, a scris Bogdan Ivan într-o postare pe Facebook.

Potrivit ministrului, discuțiile cu reprezentanții Atlantic Council au vizat securitatea energetică în Europa Centrală și de Est și rolul României „ca furnizor de stabilitate într-un context regional volatil”.

Finanțări de ordinul miliardelor de euro

La Banca Mondială, Ivan spune că a analizat instrumente de finanțare pentru accelerarea proiectelor strategice, „de la infrastructura de gaze naturale până la investiții în capacități noi de producție a energiei în bandă: nuclear și hidro”, menționând „mobilizarea unor finanțări de ordinul miliardelor de euro” pentru infrastructură critică și capacități energetice strategice.

Ministrul a adăugat că, în cadrul Transatlantic Gas Security Summit, a participat la o reuniune în format restrâns pe tema Coridorului Vertical, pentru stabilirea pașilor tehnici următori.

„Coridorul Vertical înseamnă integrarea fluxurilor de gaze din Grecia–Bulgaria–România spre Europa Centrală, Republica Moldova și Ucraina, valorificarea gazelor din Marea Neagră și consolidarea poziției României ca hub regional. Analizele arată un potențial profit suplimentar de până la 250 milioane euro anual pentru companiile românești, prin creșterea tranzitului și a lichidității în piață”, a precizat Bogdan Ivan.

Proiectele nucleare: Cernavodă și Doicești

De asemenea, ministrul a discutat și despre proiectele nucleare majore: „1. Finalizarea Unităților 3 și 4 de la Cernavodă, investiție estimată la peste 7 miliarde euro, esențială pentru creșterea producției stabile în bandă. 2. Dezvoltarea reactoarelor modulare mici (SMR) la Doicești, proiect strategic care poziționează România printre primele state europene care implementează această tehnologie”.

Totodată, el a spus că a discutat cu ambasadorul desemnat al Statelor Unite în România, Darryl Nirenberg, pentru o comunicare directă privind proiectele energetice strategice.

Ministrul a mulțumit președintelui Nicușor Dan pentru încrederea acordată: „Vizita domniei sale la Washington, săptămâna trecută, a creat cadrul pentru pași rapizi și concreți, iar discuțiile din aceste zile au fost continuarea directă a acestei inițiative. Împreună cu Guvernul României, transformăm capitalul diplomatic în rezultate: tehnologie de vârf, finanțare și execuție accelerată”.

El le-a mulțumit și miniștrilor americani Chris Wright și Doug Burgum, apreciind „angajamentul lor ferm” pentru dezvoltarea proiectelor nucleare și a infrastructurii energetice.

„Obiectivul este clar: mai multă energie în bandă pentru România, investiții de miliarde în infrastructură strategică, proiecte nucleare duse la capăt și transformarea parteneriatului cu Statele Unite în finanțare, tehnologie și execuție accelerată. România nu mai este spectator, ci jucător pe scena globală”, a conchis ministrul Energiei.

Statele Unite și Iranul reiau joi la Geneva discuțiile în vederea rezolvării conflictului nuclear de lungă durată și pentru a evita un atac american asupra Teheranului, pe fondul mobilizării militare.

Cele două țări au reluat negocierile în această lună, în speranța de a reuși să depășească problemele cu programul nuclear iranian, pe care Washingtonul, alte state occidentale și Israelul îl consideră orientat spre producerea armelor nucleare. Iranul respinge aceste acuzații.

Trimisul special al SUA, Steve Witkoff, și ginerele președintelui Donald Trump, Jared Kushner, vor participa la negocierile indirecte cu ministrul de externe al Iranului, Abbas Araqchi, potrivit Reuters.

Discuțiile urmează după ce au avut loc alte runde săptămâna trecută și vor fi mediate de ministrul de externe al Omanului, Badr Albusaidi.

Președintele Trump a menționat în discursul său privind starea națiunii că preferă rezolvarea prin diplomație, dar că nu va permite Iranului să dețină arme nucleare.

„Iranul nu poate avea arme nucleare. Acesta ar fi obiectivul militar final, dacă aceasta este calea pe care (Trump) a ales-o”, a declarat vicepreședintele american, JD Vance, pentru Fox News.

Statele Unite au adunat o forță militară masivă în Orientul Mijlociu, probabil cea mai mare desfășurare militară din regiune de la invazia Irakului în 2003.

În iunie anul trecut, Statele Unite ale Americii au atacat instalații nucleare iraniene alături de Israel. Atunci, Iranul a amenințat că va riposta în cazul unui atac suplimentar.

Donald Trump a avertizat pe 19 februarie că Iranul trebuie să încheie un acord în 10-15 zile, iar în caz contrar vor urma „lucruri foarte rele”.

Deși negocierile au ca principal subiect de discuție programul nuclear, secretarul de stat american Marco Rubio a spus că refuzul Iranului de a discuta despre rachetele balistice reprezintă „o problemă majoră”, acestea fiind concepute „exclusiv pentru a lovi America”.

„Dacă nu se poate înregistra niciun progres în ceea ce privește programul nuclear, va fi dificil să se înregistreze progrese și în ceea ce privește rachetele balistice”, a spus Rubio.

În același timp, Abbas Araqchi a declarat că Iranul urmărește un acord „echitabil și rapid”, dar nu va renunța la dreptul de a dezvolta tehnologie nucleară pașnică: „Un acord este la îndemână, dar numai dacă diplomația are prioritate”.