Aparatul a fost reperat „în imediata apropiere a aeroportului, în jurul orei 19.30”, potrivit unui purtător de cuvânt al poliției din orașul din nordul Germaniei.

În consecință, controlul aerian, în acord cu poliția federală, a suspendat imediat operațiunile de decolare și aterizare.

Traficul a fost reluat după aproximativ o oră.

Vineri seara, zborurile au fost suspendate timp de aproape două ore la aeroportul Berlin-Brandenburg din cauza prezenței dronelor. La începutul lunii octombrie, aeroportul din München, al doilea ca mărime din Germania, a fost nevoit să-și întrerupă operațiunile timp de câteva ore din același motiv.

Autoritățile germane au avertizat în repetate rânduri cu privire la amenințarea crescândă reprezentată de drone, după o serie de incursiuni ale unor aparate neidentificate în aeroporturi și baze militare.

Victimele, inclusiv șoferul, se întorceau în orașul Jodhpur după ce s-au rugat unei zeități hinduse în orașul de pelerinaj Kolayat, au declarat oficialii.

Printre morți se aflau 10 femei, patru copii și șoferul, a declarat pentru Associated Press Shweta Chauhan, înalt funcționar guvernamental. Răniții au fost internați la un spital local pentru tratament.

Șoferul microbuzului voia să facă o depășire

Ofițerul superior de poliție Kundan Kanwaria a declarat că șoferul încerca să depășească un alt vehicul, dar s-a izbit de camionul parcat pe autostradă. „Se pare că șoferul nici măcar nu a apucat să frâneze înainte de a lovi camionul”, a declarat Kanwaria.

În India, nu este neobișnuit ca vehiculele, în special camioanele și remorcile, să fie parcate la întâmplare de-a lungul autostrăzilor, adesea fără lumini de avertizare sau reflectoare. Astfel de opriri slab semnalizate prezintă frecvent riscuri grave pentru șoferii care circulă noaptea și au dus la mai multe accidente mortale în ultimii ani.

Prim-ministrul Narendra Modi și cel mai înalt oficial ales din Rajasthan, Bhajan Lal Sharma, au transmis condoleanțe familiilor îndoliate.

Conform Serviciului Geologic al Statelor Unite (USGS), epicentrul cutremurului a fost localizat la 22 de kilometri de Khulm, Afganistan, la o adâncime de 28 de kilometri. Sharafat Zaman, purtător de cuvânt al Ministerului Sănătății Publice, a declarat că cel puțin 10 persoane au murit și 260 au fost rănite în urma cutremurului.

Yousaf Hammad, purtător de cuvânt al agenției afgane de gestionare a dezastrelor, a declarat că majoritatea răniților au suferit leziuni minore și au fost externați după ce au primit tratament inițial.

La Kabul, Ministerul Apărării a anunțat că echipele de salvare și de ajutor de urgență au ajuns în zonele afectate de cutremur din provinciile Balkh și Samangan, care au suferit cele mai mari pagube, și au început operațiunile de salvare, inclusiv transportul răniților și asistarea familiilor afectate.

Potrivit oficialilor afgani, cutremurul a fost resimțit și în Mazar-e-Sharif, capitala provinciei Balkh din nordul țării.

În Mazar-e-Sharif, imaginile difuzate pe rețelele de socializare au arătat că cutremurul a provocat unele pagube la Moscheea Albastră, un monument istoric. Mai multe cărămizi au căzut de pe ziduri, dar moscheea a rămas intactă.

Cutremurul a fost resimțit în capitala Kabul și în mai multe alte provincii din Afganistan. Ministerul Apărării a declarat într-un comunicat că bucăți de roci căzute din munți au blocat pentru scurt timp o autostradă principală care leagă Kabul de Mazar-e-Sharif, dar drumul a fost redeschis ulterior. Acesta a precizat că unele persoane rănite și blocate de-a lungul autostrăzii au fost transportate la spital.

Un cutremur cu magnitudinea de 6,0, care a avut loc pe 31 august 2025 în estul Afganistanului, lângă granița cu Pakistanul, a ucis peste 2.200 de persoane. Pe 7 octombrie 2023, un cutremur cu magnitudinea de 6,3, urmat de replici puternice, a provocat moartea a cel puțin 4.000 de persoane, potrivit guvernului taliban.

Întrebat de reporterii aflați la bordul Air Force One dacă ia în considerare să furnizeze Kievului rachete Tomahawk, care au rază lungă de acțiune, Trump a spus că „nu, nu chiar”, dar a adăugat că s-ar putea răzgândi în privința acestui lucru.

Președintele american s-a arătat reticent față de o astfel de decizie, motivând că nu dorește escaladarea conflictului, notează Reuters.

Trump și secretarul general al NATO, Mark Rutte, au discutat ideea rachetelor Tomahawk când s-au întâlnit la Casa Albă în data de 22 octombrie. Săptămâna trecută, Rutte a declarat că problema este în curs de analiză și că decizia aparține Statelor Unite.

Rachetele Tomahawk au o rază de acțiune de 2.500 km și pot fi capabile să lovească adânc teritoriul Rusiei, inclusiv Moscova.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a solicitat aceste rachete, în timp ce Rusia a avertizat împotriva furnizării de rachete Tomahawk către Ucraina.

Afirmația lui Trump vine după ce săptămâna trecută, Pentagonul a spus Casei Albe că poate da Ucrainei rachete Tomahawk cu rază lungă de acțiune și că stocurile americane nu ar fi afectate în urma unei astfel de decizii. Totuși, Pentagonul a subliniat că decizia finală rămâne la președintele Donald Trump.

Farul Constanța – FK Csikszereda Miercurea Ciuc este programat luni de la ora 17.30.

Trei victorii (3-2 cu Oțelul, 2-1 cu Metaloglobus, 2-1 cu Petrolul), două remize și o înfrângere este palmaresul înregistrat de dobrogeni în campionatul curent pe teren propriu. De cealaltă parte, ciucanii trec printr-o perioadă foarte bună, fiind neînvinși în ultimele opt etape, interval în care au izbutit două succese (2-1 cu U Cluj, 2-0 cu FC Hermannstadt) și șase rezultate de egalitate, scrie LPF în avancronica partidei.

Cele două echipe se vor duela pentru întâia oară în principala competiție internă.

Petrolul Ploiești – FC Botoșani se joacă de la ora 20.30.

Prahovenii sunt neînvinși în ultimele trei etape, interval în care au reușit două victorii (1-0 cu FC Argeș, 1-0 cu CFR Cluj) și o remiză, în timp ce botoșănenii trec printr-o perioadă formidabilă, având doar o înfrângere în primele 14 runde, în rest au nouă succese și patru rezultate de egalitate.

Cele două echipe s-au mai întâlnit în principala competiţie internă de 17 ori, de 11 ori au câştigat ploieştenii, de cinci ori s-au impus botoşănenii, iar un joc s-a terminat la egalitate.

Ce rezultate s-au înregistrat în etapa a 15-a

În etapa a 15-a s-au înregistrat următoarele rezultate:

Dinamo-CFR Cluj 2-1

Unirea Slobozia-FC Argeș 0-1

U Cluj-FCSB 0-2

UTA Arad-Metaloglobus 2-0

Hermannstadt-Oțelul Galați 1-3

Universitatea Craiova-Rapid 2-2.

Sub coordonarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și a Inspectoratului General al Poliției Române, în cadrul operațiunii „Jupiter 4”, luni, au loc 78 de percheziții domiciliare în mai multe județe din țară, având ca obiectiv identificarea și tragerea la răspundere a persoanelor implicate în activități ilegale, precum și pentru prevenirea impactului acestor activități asupra comunității.

Dosarele instrumentate vizează infracțiuni de contrabandă, evaziune fiscală, delapidare, înșelăciune, contrafacere, furt, amenințare, hărțuire, inducerea în eroare a organelor judiciare, nerespectarea regimului armelor și munițiilor, uz de armă fără drept, braconaj, contrabandă calificată și infracțiuni silvice.

Conform IGPR, acțiunile urmăresc documentarea activității infracționale a persoanelor cercetate, recuperarea prejudiciilor și indisponibilizarea bunurilor obținute din săvârșirea de infracțiuni sau deținute ilegal.

Persoanele depistate vor fi conduse la audieri, în vederea luării măsurilor legale în fiecare cauză.

Dronele ucrainene au atacat un terminal petrolier și un petrolier în regiunea Krasnodar din Rusia, în seara zilei de 1 noiembrie, a declarat o sursă din cadrul Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU) preluată de Kyiv Independent.

Potrivit SBU, au fost înregistrate cinci atacuri cu drone.

În urma atacurilor, o cisternă a luat foc, iar cel puțin patru debarcadere folosite pentru încărcarea și descărcarea cisternelor au devenit inoperabile.

În plus, clădirile portuare au suferit avarii.

Tuapse e un important centru pentru exporturile de petrol rusesc

Statul Major General al Forțelor Armate Ucrainene a confirmat pe 2 noiembrie că infrastructura petrolieră a portului maritim situat pe coasta Mării Negre, în orașul portuar Tuapse, a fost avariată.

Terminalul din Tuapse este operat de compania petrolieră de stat rusă Rosneft.

Orașul servește drept centru vital pentru exporturile de petrol rusesc, terminalele și infrastructura fiind esențiale pentru logistica energetică a țării.

„Va avea consecințe pe termen lung”

Vorbind în direct în timpul unui teledon național, purtătorul de cuvânt al Marinei Ucrainene, Dmitro Pletenchuk, a declarat pe 2 noiembrie că atacul va avea „consecințe pe termen lung” pentru Rusia.

„Acest caz este important și va avea consecințe pe termen destul de lung, deoarece, pe lângă deteriorarea directă a lanțurilor tehnologice implicate în transportul maritim, va exista și o reacție în rândul navigatorilor, adică al companiilor care sunt alimentate direct cu combustibil acolo”, a spus Pletenchuk.

„Acest lucru crește și primele de asigurare. Și, în principiu, acest lucru va descuraja mulți oameni să intre în aceste porturi.”

Trei incendii observate în zona terminalului petrolier

Fotografiile și videoclipurile postate pe rețelele de socializare pretind că arată un incendiu de amploare izbucnind de la debarcaderul terminalului, situat în largul Mării Negre.

Canalele rusești Telegram, citând rapoarte ale locuitorilor, cel puțin trei incendii au fost observate în zona terminalului petrolier.

Oficialii de la sediul operațiunilor regionale din regiunea Krasnodar au confirmat ulterior că un atac cu drone a provocat daune infrastructurii portuare.

Oficialii au adăugat că suprastructura punții, o navă, clădiri și infrastructura terminalului au fost avariate în atac.

Informațiile preliminare indicau că nu au existat victime, potrivit oficialilor ruși.

Atacuri cu drone au fost raportate în diferite regiuni ale Rusiei

„SBU continuă să atace infrastructura de rafinare a petrolului din Rusia, care oferă inamicului resurse pentru agresiunea împotriva Ucrainei. Atâta timp cât războiul continuă, flăcările vor continua să ardă puternic la rafinăriile de petrol rusești”, a declarat sursa SBU.

Incendiul are loc pe fondul unui atac mai amplu cu drone ucrainene asupra diferitelor regiuni ale Rusiei.

Explozii și fum au fost raportate în orașul Oriol în urma presupusului atac asupra regiunii Krasnodar.

În Rusia, anumiți parlamentari și personalități pro-Kremlin solicită interzicerea producției, pe care o acuză de subminarea valorilor tradiționale. Pe de altă parte, Ucraina consideră desenul animat un instrument de propagandă al Moscovei.

Ceea ce ar putea părea o situație absurdă este o dezbatere reală în jurul animației create în Rusia și vizionate de miliarde de copii de pe glob. Criticii ruși, printre care scriitorul Oleg Roy și politologul Vadim Popov, cer cenzurarea serialului. Aceștia susțin că personajul principal, Mașa, are un comportament capricios, este lipsită de respect față de adulți și animale și, cel mai grav, promovează un model periculos de independență, trăind singură, fără supravegherea părinților. Această perspectivă se aliniază cu ideologia promovată de Kremlin, conform căreia o fetiță autonomă, care nu se supune unei autorități masculine, reprezintă o problemă de ordin ideologic.

În contrast, în Ucraina există solicitări pentru eliminarea serialului de pe platformele online, însă din motive complet diferite. Deputatul Yaroslav Yurchishin afirmă că animația este un vehicul pentru propaganda rusă, acuzând-o de „militarizarea copilăriei” și de răspândirea narațiunilor impuse de Moscova.

În acest fel, „Mașa și Ursul”, cel mai de succes produs de animație din istoria Rusiei, a devenit în mod paradoxal un teren de confruntare politică între Moscova și Kiev, transformând un fenomen cultural global într-un subiect de dispută ideologică.

Deși pare desprins dintr-un scenariu de comedie, este o realitate șocantă: sistemul de protecție al Muzeului Luvru din Paris, cea mai vizitată instituție culturală a lumii, a fost securizat cu parole precum „LOUVRE” și „THALES”. Informația a fost extrasă din documente oficiale, scoase la iveală de presa din Franța.

Dezvăluirea, confirmată de publicații internaționale precum La Stampa, a provocat un val de uimire și indignare la Paris. Consternarea este cu atât mai mare cu cât vine în contextul unui jaf îndrăzneț, petrecut pe 19 octombrie în plină zi, sub ochii a zeci de camere de supraveghere.

Ministra Culturii, Rachida Dati, a recunoscut într-o intervenție publică: „Au existat breșe în sistemul de securitate. Avem nevoie de transparență și de asumarea răspunderii.” Această declarație marchează o schimbare de atitudine față de reacția inițială defensivă a oficialilor, care susțineau că „sistemele de alarmă au funcționat corespunzător”.

Mai îngrijorător este faptul că problema era semnalată de mai bine de un deceniu. Încă din 2014, experții Agenției Naționale pentru Securitate Informatică avertizau că vulnerabilitățile sistemului ar putea facilita sustragerea operelor de artă.

Astăzi, investigația demarată de autorități dezvăluie o situație absurdă: în spatele fațadei impenetrabile a celui mai protejat muzeu din lume se afla cea mai simplă parolă imaginabilă.

Acest scandal ridică întrebări serioase despre neglijența instituțională, siguranța patrimoniului cultural și răspunderea autorităților pentru un sistem care trebuia să fie o fortăreață împenetrabilă, dar care a fost compromis de cel mai evident cod din lume: propriul său nume.

Intervenția forțelor de ordine a fost promptă, conflictul fiind imediat aplanat de efectivele prezente în dispozitiv, fără a fi necesară folosirea forței sau a materialelor din dotare.

Faptele de violență nu au degenerat, conflictul manifestându-se prin câteva împunsături și altercații minore între persoanele implicate.

În urma intervenției, au fost scoase patru persoane din tribună, dintre care două au fost sancționate contravențional conform Legii nr. 4/2008 privind prevenirea și combaterea violenței cu ocazia competițiilor și a jocurilor sportive, cu amendă în cuantum de 500 lei.

Universitatea Craiova și Rapid București au terminat la egalitate, 2-2. Pentru Universitatea Craiova au marcat Adrián Rus și Steven Nsimba (în prelungiri), iar pentru Rapid Tobias Christensen și Lars Kramer.