Întrebat despre participarea lui Liviu Dragnea la Congresul PSD din 7 noiembrie, Grindeanu a afirmat: „Nu (nu l-am invitat – n.r.). E dreptul meu să-i invit sau nu pe foștii președinți. V-am spus cu cine am vorbit. Liviu Dragnea, din declarațiile pe care le-am văzut date chiar de domnia sa, are în continuare anumite restricții de a participa”.

„Am mai vorbit cu Viorica Dăncilă, care e plecată în acea perioadă, deci nu poate să vină. Și am mai vorbit cu Victor Ponta, care va veni”, a mai spus liderul social-democrat.

Acesta a anunțat încă de vineri că foști lideri ai formațiunii politice vor fi invitați la congres: „Astăzi, când ne uităm la nivel central, ne dăm seama că singurul fost preşedinte PSD care mai e membru PSD, e Marcel Ciolacu. În rest, niciunul nu mai e membru PSD. Adrian Năstase, Mircea Geoană, Victor Ponta, Dăncilă, Dragnea şi aşa mai departe…

Ăsta e doar un exemplu, la nivel macro. Să ştiţi că dacă noi nu ne aducem înapoi oamenii, dacă noi nu ni-i aducem înapoi pe toţi cei care au contribuit, cu bine sau cu mai puţin bine, dar au încercat să facă bine, noi nu reuşim să ne ducem în viitor, nu vom reuşi să clădim pe baze corecte. Am şi vorbit cu Adrian Năstase şi cu Mircea Geoană şi cred că de aici, şi Adrian Năstase mi-a şi confirmat şi o să vină la Congres, de aici trebuie să începem”, a declarat Sorin Grindeanu.

Social-democraţii se vor reuni în congres pe 7 noiembrie pentru a alege noua conducere a formaţiunii. Sorin Grindeanu este singurul candidat pentru funcţia de preşedinte.

„It’s a political move. I believe that Romanians are tired of politics and want to see administration. This is what Daniel Băluță intends to do in the coming weeks: talk about administration, talk about projects,” Grindeanu said when asked about Nicușor Dan’s presence at the launch of USR candidate Cătălin Drulă for mayor of the capital.

The PSD leader commented that he was not surprised, as „Cătălin Drulă needs support to believe he has a chance of winning.”

The interim president of the PSD, Sorin Grindeanu, said that Romanians „are fed up with politics” and stressed that Daniel Băluță, the Social Democrats’ candidate for mayor of Bucharest, will focus on administration and concrete projects in the coming period.

When asked if he would invite Nicușor Dan to the PSD congress, Grindeanu replied firmly: „No! It is my right to invite or not to invite.”

He added that „some weak candidates” are trying to increase their chances „by relying on Nicușor Dan” and that they have even gone so far as to „copy his campaign slogan.”

„We want to govern, not play politics. And I believe that’s what the people of Bucharest want,” Grindeanu concluded.

Economia Spaniei a crescut cu 0,6% de la un trimestru la altul în perioada iulie-septembrie, un ritm ușor mai lent decât în perioada anterioară, dar mult peste media de 0,2% a zonei euro, continuând astfel un trend pozitiv de mai mulți ani, notează Reuters.

De fapt, Fondul Monetar Internațional a clasat recent Spania drept cea mai rapidă economie avansată în creștere, majorându-i prognoza de creștere pentru 2025 la 2,9%, după o expansiune de 3,5% în 2024. Este mult peste media prognozată pentru întregul bloc european, estimată la doar 1,2%.

După o revizuire în sus a creșterii PIB-ului din trimestrul al doilea (0,8%), economiștii estimau în această vară că economia spaniolă va avansa cu 3% în 2025, față de doar 0,6% în Germania, 0,7% în Italia și 0,6% în Franța, potrivit Comisiei Europene.

De la criză la redresare: cum a reușit Spania să se reinventeze

Această creștere solidă a contribuit la reducerea raportului datorie/PIB al Spaniei, care a scăzut de la 119% în 2020 la sub 102% anul trecut. FMI se așteaptă ca acesta să scadă sub pragul de 100% până în 2030.

Este o tendință pe care multe alte state din UE o privesc cu invidie, o diferență uriașă față de începutul anilor 2010, când țara era afectată de prăbușirea pieței imobiliare și de o criză bancară profundă.

Un boom al turismului, utilizarea eficientă a fondurilor europene post-pandemie și accentul pus pe serviciile cu valoare adăugată mare au fost esențiale pentru revenirea economiei.

Un alt factor decisiv este imigrația, gestionată atent și orientată către nevoile pieței muncii – un contrast puternic cu tendința de restricționare observată în alte țări europene.

Imigrația, motor al creșterii economice

Spania este una dintre puținele țări din Europa care continuă să considere imigrația un atu, nu o povară.

Potrivit Institutului Regal Elcano, majoritatea creșterii populației cu 8,2 milioane de persoane între 2000 și 2024 se datorează migrației internaționale nete. Fără acest aport, o țară cu o populație îmbătrânită ca Spania ar fi putut stagna demografic.

Premierul Pedro Sánchez a subliniat recent, într-un interviu pentru The Guardian, că imigrația reprezintă 25% din PIB-ul pe cap de locuitor al Spaniei și 10% din veniturile sistemului de securitate socială, dar doar 1% din cheltuielile publice.

Agenția de rating Fitch arată că imigrația a contribuit la creșterea productivității și la ridicarea potențialului de creștere economică al țării – de la 1,4% la 2,0%.

Efectul benefic se explică prin faptul că fluxurile de imigranți au fost orientate către lucrători calificați și sectoare cu deficit de forță de muncă, iar Spania a beneficiat de un bazin larg de angajați vorbitori de spaniolă din America Latină.

Românii și ceilalți imigranți joacă un rol cheie în sectoare precum construcțiile, serviciile și agricultura — domenii care susțin o mare parte din creșterea PIB-ului spaniol.

Energia verde, o miză pentru viitor

Pe termen lung, un alt avantaj strategic al Spaniei este clima sa favorabilă energiei regenerabile.

Țara și-a propus să atingă neutralitatea carbonului până în 2050, iar potrivit Agenției Internaționale pentru Energie, investițiile masive în energie solară, eoliană și hidrogen verde vor genera creștere economică, locuri de muncă și inovație.

Spania culege deja roadele acestei tranziții, având printre cele mai mici prețuri angro la electricitate din Europa.

Fiind al doilea cel mai mare producător de automobile de pe continent, Spania a atras investiții majore din partea companiilor Volkswagen, Chery și CATL, după lansarea, în 2020, a unui program de 5 miliarde de euro pentru atragerea producției de vehicule electrice și baterii. Se vehiculează că și gigantul chinez BYD ar putea investi curând.

Totuși, există și dificultăți: în aprilie, Spania a trecut prin cea mai mare pană de curent din Europa din ultimele două decenii. Deși nu s-a dovedit că energia regenerabilă a fost cauza, incidentul a arătat necesitatea modernizării infrastructurii energetice pentru a ține pasul cu tranziția.

Provocările rămase: locuințele scumpe și nemulțumirea socială

În ciuda performanțelor economice, Spania nu a fost ferită de tensiuni interne. Prețurile ridicate ale locuințelor îi exclud pe mulți tineri de pe piață, iar deși rata șomajului a coborât la cel mai scăzut nivel din 2008, aproape 2,5 milioane de oameni nu au încă un loc de muncă.

Guvernul condus de Pedro Sánchez s-a confruntat și cu acuzații de corupție, respinse de oficiali, însă care au alimentat neîncrederea publicului.

Alegerile generale sunt programate pentru 2027, iar sondajele recente indică un avans modest al opoziției de centru-dreapta (PP) față de partidul socialist aflat la guvernare (PSOE).

Lecția Spaniei pentru restul Europei

Ultimul deceniu a demonstrat că Spania a reușit ceea ce multe economii europene încearcă fără succes: să crească productivitatea, să stimuleze imigrația calificată și să transforme energia verde într-un motor economic.

Rămâne de văzut dacă restul Europei va urma același exemplu – sau va continua să privească de la distanță modelul iberic, care a transformat o economie fragilă într-un reper de stabilitate și inovație.

În ultimele luni, relația dintre Pedro Sánchez și Donald Trump a devenit tot mai tensionată, după ce fostul președinte american a criticat public decizia guvernului spaniol de a nu majora bugetul apărării până la 5% din PIB. În timpul și după summitul NATO din iunie, Trump a acuzat Spania că „nu își respectă angajamentele” și a sugerat chiar excluderea țării din Alianță, o declarație care a provocat ample reacții în presa spaniolă.

Cu toate acestea, Sanchez nu s-a lăsat intimidat de președintele american, ba mai mult, și-a arătat fățiș antipatia față de Donald Trump de la începutul noului său mandat. Mai mult, se pare că economia spaniolă a dat o lecție importantă rivalilor.

Universitatea Sheffield Hallam, care găzduiește Centrul Helena Kennedy pentru Justiție Internațională (HKC), o instituție de cercetare de top axată pe drepturile omului, a ordonat uneia dintre cele mai cunoscute profesoare ale sale, Laura Murphy, să înceteze cercetările privind lanțurile de aprovizionare și munca forțată în China.

Munca lui Murphy se concentrează pe uiguri, o minoritate musulmană persecutată din China, cooptați în programe de muncă forțată. Cercetările sale și ale colegilor de la HKC au fost citate pe scară largă de guvernele occidentale și de ONU și au contribuit la conturarea politicilor menite să elimine bunurile fabricate prin muncă forțată din lanțurile de aprovizionare internaționale. Guvernul chinez respinge acuzațiile de muncă forțată și afirmă că programele de lucru pentru uiguri sunt menite să combată sărăcia.

În februarie, lui Murphy i s-a spus că munca sa asupra Chinei, descrisă anterior de universitate drept „revoluționară”, trebuia să se oprească. Site-ul web al Laboratorului de Muncă Forțată, mica echipă de cercetători a lui Murphy de la Hong Kong, a fost închis – deși mai multe dintre rapoarte rămân disponibile în alte părți, mai puțin vizibile, ale arhivei universității.

Presiunea autorităților chineze asupra universităților britanice

În octombrie, universitatea a anunțat că ridică interdicția asupra lucrărilor lui Murphy despre China și munca forțată și și-a cerut scuze.

Însă oprirea de opt luni – și abandonarea cercetărilor anterioare – dezvăluie efectul descurajant pe care presiunea din partea autorităților chineze îl poate avea asupra universităților din Regatul Unit.

„Prima mea reacție a fost confuzie”, a spus Murphy. Universitatea i-a spus că o combinație de probleme administrative înseamnă că nu îi mai pot sprijini munca. Însă anchete ulterioare au sugerat că universitatea „îmi schimba în mod explicit libertatea academică pentru accesul la piața studențească chineză”, a spus Murphy, ceea ce a fost „cu adevărat șocant”. Universitatea neagă că decizia s-a bazat pe interese comerciale.

Instrucțiunea dată lui Murphy de a-și opri cercetarea a venit la șase luni după ce universitatea a decis să abandoneze un raport planificat privind riscul muncii forțate a uigurilor în lanțul de aprovizionare cu minerale critice și să returneze finanțarea asociată acestei cercetări către finanțatorul inițial, Global Rights Compliance (GRC), o fundație juridică non-profit cu sediul la Haga. GRC a publicat în cele din urmă studiul în iunie anul acesta.

„Este o problemă faptul că Sheffield Hallam nu mai publică această cercetare”, a declarat Lara Strangways, șefa departamentului de afaceri și drepturi ale omului de la Global Rights Compliance. „Evident, atunci se vor ridica întrebări cu privire la motivul pentru care am ajuns să o publicăm.”

În octombrie, după amenințările cu acțiuni în justiție din partea lui Murphy pentru încălcarea libertății sale academice, Sheffield Hallam a ridicat restricțiile. Însă Murphy a spus că a rămas „prudentă”. „În acest moment nu sunt sigur dacă universitatea este pregătită să ofere la fel de mult sprijin ca înainte”, a spus ea.

Decizia de a opri cercetările lui Murphy pare să fi provenit din mai mulți factori. Oficial, universitatea a invocat două motive: îngrijorarea cu privire la siguranța personalului din China și faptul că, după ce a fost dată în judecată de o companie chineză menționată într-unul dintre rapoartele HKC, furnizorul de asigurări al universității a declarat că nu va mai acoperi lucrările produse de HKC pentru riscul de defăimare. Procesul respectiv este în curs de desfășurare.

Indicele pan-european Stoxx 600, care reunește cele mai mari 600 de companii listate din Europa, a urcat cu 0,4% în primele ore de tranzacționare, fiind susținut de creșterea acțiunilor din sectorul auto. În Germania, indicele DAX, ce urmărește evoluția celor mai importante 40 de companii de la Bursa din Frankfurt, a avansat cu 0,8%, în timp ce FTSE 100 din Marea Britanie, care include cele mai reprezentative companii listate la Londra, a crescut cu peste 0,2%, potrivit CNBC.

CAC 40 al Franței, principalul indice al Bursei de la Paris, și FTSE MIB al Italiei, ce reflectă performanța marilor companii listate la Milano, au înregistrat creșteri mai moderate.

Liderii pieței – companiile auto

Ryanair a deschis sezonul de raportări cu un profit net de 2,54 miliarde de euro pentru prima jumătate a anului, în creștere cu 42% față de anul trecut. Totuși, acțiunile companiei aeriene au scăzut cu aproximativ 2% ca urmare a îngrijorărilor legate de posibile creșteri ale costurilor.

Vedetele bursei au fost însă companiile auto. Renault a urcat cu aproape 4%, după ce conducerea companiei a anunțat planuri de extindere a parteneriatelor, inclusiv cu producătorul chinez Geely. Alte nume mari din industrie au urmat același trend pozitiv: Mercedes-Benz a crescut cu 3,4%, Volkswagen cu aproape 3%, iar Porsche cu 2,4%. În ansamblu, indicele Stoxx 600 Automobiles and Parts a câștigat aproape 2%.

Și în sectorul energetic s-au consemnat schimbări importante. Gigantul britanic BP, una dintre cele mai mari companii petroliere și de gaze din lume, a anunțat vânzarea unor active petroliere din SUA pentru 1,5 miliarde de dolari, chiar înaintea publicării rezultatelor trimestriale programate pentru marți. Acțiunile companiei au urcat ușor, semn că investitorii au primit pozitiv vestea reorganizării portofoliului.

Săptămână plină de raportări în Europa

Săptămâna va fi una aglomerată pentru investitori: marți urmează publicarea rezultatelor financiare pentru trimestrul al treilea ale companiilor Ferrari și Aramco, miercuri vor raporta BMW și Vestas, iar joi sunt așteptate datele trimestriale de la Commerzbank, AstraZeneca, Diageo, Rheinmetall și Maersk. Vineri vor fi anunțate rezultatele Richemont, grupul elvețian care deține branduri de lux precum Cartier, Montblanc și Van Cleef & Arpels.

Investitorii, cu ochii pe dobânzile europene

În ceea ce privește politica monetară, Riksbank, banca centrală a Suediei, va anunța miercuri dacă modifică rata dobânzii de referință, iar Banca Angliei își va prezenta decizia joi. Hotărârile sunt urmărite atent de investitori, pentru că pot influența costul împrumuturilor, cursurile valutare și evoluția inflației în întreaga Europă.

Tot joi, Bundesbank, banca centrală a Germaniei, va publica raportul său anual privind stabilitatea financiară. Cum Germania e cea mai mare economie din Europa, starea sistemului său financiar influențează întreaga zonă euro și indirect piețele regionale.

Tema ultimei ediții a podcastului lui Adrian Artene, „Altceva” a fost despre probabilitatea unei noi pandemii: „Vom avea o nouă pandemie? Dr. Adrian Marinescu, predicții medicale pentru următoarele șase luni”.

Dr. Adrian Marinescu este Director Medical al Institutului de Boli Infecțioase „Matei Balș” din București, cu specializare în boli infecțioase.

Un „Altceva” care a răspuns multor nedumeriri, printre care și confuzia pe care o facem între răceală și gripă.

Care sunt diferențele dintre cele două și ce ar trebui să facem în oricare dintre situațiile acestea: avem gripă sau răceală? Cât de banale sunt, cât de inofensive, când e cazul să ne prezentăm la Camera de Gardă și când să stăm acasă?

Când suntem „ademeniți” de gripă

Adrian Artene: „Am încercat să găsesc asemănările între gripă și răceală și am inventariat o serie de asemănări. Nasul care curge, nasul înfundat, respirație îngreunată, strănutat, tuse, cu sau fără expectorație, greutate la înghițire, gât inflamat, lipsa poftei de mâncare, dureri musculare, dureri de cap, stare generală proastă, o astenie. Dar, ca să facem diferența, să intrăm și pe tărâmul diferențelor și să știm dacă suntem cumva ademeniți de gripă sau de o banală răceală, cum o numim popular, am găsit următoarele.

Răcelile tind să treacă mult mai repede decât gripa, dar gripa adevărată vine la pachet, spune doctor Google, în primul rând cu febră mare, cel puțin 38, cu frisoane și transpirație abundentă, dureri articulare, musculare și oculare. Exact ce spuneați dumneavoastră. Atunci, în momentul în care debutează febra și nu ne dau pace deloc frisoanele, ar trebui să ne îndreptăm către medic”?

Doctorul Marinescu avertizează că intensitatea este cea care contează

„Înainte de toate, cred că doctor Google a fost întrecut de ChatGPT.

Apropo de treaba asta, e interesant că ChatGPT-ul răspunde diferit, în funcție de utilizator.

Deci, cumva, știe să aibă grijă să devină prietenul tău. Altfel îmi răspunde mie, altfel îi răspunde altcuiva.

El caută până la urmă în internet, unde găsim absolut tot.

Dar asta e partea de paranteză, mă întorc la simptome. Sigur că ele pot fi prezente în toate, hai să le numesc răceli, infecții virale, gripă, doar că contează intensitatea. Și contează foarte mult când se întâmplă.

Dacă sunt în plin sezon de gripă, în decembrie, în ianuarie, și știu că sunt multe cazuri, am o probabilitate mai mare (să fie gripă, n.red.).

Plus că dacă starea se modifică brusc, de la o oră la alta, dacă durerile sunt intense, atunci am o mai mare probabilitate de a face gripă, de a mă gândi la gripă. Răcelile de obicei au și o intensitate mai redusă”, a spus Marinescu.

Riscurile unor păcăleli

„Treaba cu trecutul e un pic discutabilă, depinde de fiecare în parte.

Și atenție că mai e o păcăleală, uneori, poate să nu fie ceva viral. Poate că e mai serios, poate am o pneumonie cu ceva bacterian.

Adică să ne gândim la un fumător, la o persoană în vârstă.

Deci cumva riscul sau ce vedeam eu în timpul pandemiei și nu numai, faptul că erau extreme.

Oamenii care n-ar fi trebuit să ajungă la o cameră de gardă veneau cu drag și spor și cei care aveau urgență nu veneau decât târziu, ori nu e ok.

Și vorbim foarte serios, acele persoane care au un risc major, ne gândim la un cardiac care are 80 de ani, acolo orice răceală, nu există răceală banală la cineva care are probleme deosebite.

Există o infecție virală și acea persoană ar trebui să ajungă, după părerea mea, repede la Camera de Gardă, din două considerente, că poate avea o formă severă pentru infecția virală sau s-ar putea ca problema lui cardiacă, să agraveze în acel moment.

Deci mare atenție, eu nu vreau să intre cineva și să se sperie, dar eu cred că ar trebui să ne cunoaștem fiecare și să știm când înseamnă un risc.

Gândiți-vă că la o persoană în vârstă și cu boli cronice este precum oul de găină, adică trebuie să fim extrem de atenți”, a specificat doctorul Marinescu.

Discuția integrală poate fi ascultată aici:

„Suntem foarte aproape de a stabili cu exactitate proiectele care vor fi dezvoltate și finanțate prin programul SAFE al Uniunii Europene. Ceea ce facem astăzi și în aceste zile este să definitivăm negocierile pentru accesarea fondurilor europene prin programul SAFE și ne așteptăm ca aceste negocieri să fie finalizate în a 2-a jumătate a acestei luni”, a afirmat Ilie Bolojan, luni, în cadrul declarațiilor de presă comune, de după semnarea contractului cu compania germană Rheinmetall.

„Vom avea apoi o ședință CSAT în care vom aproba aceste planuri de dotări în a doua jumătate a lunii noiembrie, apoi le vom prezenta Comisiei Europene”, a continuat prim-ministrul.

România va beneficia de 16,68 miliarde de euro prin mecanismul european SAFE, a doua alocare ca mărime stabilită de Comisia Europeană. Participarea la program include trei componente: apărare, bugetară şi infrastructură. SAFE este un instrument financiar temporar al Uniunii Europene, cu un buget total de 150 de miliarde de euro sub formă de împrumuturi, pentru care 19 state membre, inclusiv România, şi-au exprimat interesul.

Iată sfaturile specialiștilor:

Verificați dacă magazinul online este sigur și legitim

Important! Verificați structura site-ului și termenii și condițiile generale:

• trebuie să fie accesibile consumatorului și complete
• trebuie să conțină denumirea comerciantului care deține site-ul sau în numele căruia acționează, adresa poștală, numărul de telefon și adresa de poștă electronică la care acesta poate fi efectiv contactat, politica de retur și condițiile de vânzare (livrare, plată, returnare produs și rambursare)

Atenție!

• verificați adresa cu ajutorul serviciilor de cartografiere online
• sunați la numărul de telefon afișat pentru a verifica dacă funcționează și răspunde cineva
• consultați recenziile privitoare la produs sau comerciant, pentru a vedea dacă alți utilizatori au avut probleme cu magazinul sau, dimpotrivă, au lăsat recenzii pozitive

Verificați prețul produsului

În perioadele de reducere, trebuie afișate atât prețul redus, cât și prețul fără reducere prețul înainte de reducere trebuie să fie cel mai mic preț practicat în ultimele 30 de zile, conform legislației europene.

Nu dați curs mesajelor comerciale care creează presiune

Sintagme de genul „alte 20 de persoane se uită la acest articol” sau „au mai rămas doar trei articole” sunt doar câteva exemple folosite deseori de site-uri sau aplicații mobile, rețele de socializare sau chiar motoare de căutare, pentru a pune presiune pe decizia de achiziție a consumatorului.

Altă modalitate prin care se încearcă influențarea comportamentul de cumpărare al consumatorului este afișarea unei numărători inverse.

Fiind atenți și având răbdare să realizați verificările necesare, vă veți bucura de faptul că nu v-ați lăsat păcălit de astfel de trucuri care conduc la o alegere greșită sau dezavantajoasă.

Alegeți o metodă de plată sigură

Dacă plătiți online, asigurați-vă că aveți o conexiune la internet securizată, asigurați-vă că adresa site-ului este marcată cu „https” și simbolul lacătului închis, nu salvați detaliile bancare pe telefonul mobil, pe computer sau pe orice platformă de cumpărături, setați o sumă maximă pentru plățile unice, pentru cardul dvs. și evitați plățile prin transfer bancar (în această situație, nu există procedură de refuz la plată).

Folosiți garanția legală

Important! Pentru toate bunurile, la preț întreg sau cu preț redus și, de asemenea, pentru produsele digitale (de exemplu, ceasul sau frigiderul inteligent), precum și pentru serviciile și conținutul digital (softuri, jocuri online etc.) achiziționate de la un vânzător cu sediul în România sau în Uniunea Europeană, beneficiați de o garanție legală de conformitate de minim 2 ani.

„Dacă produsul dvs. este defect, puteți cere vânzătorului să repare sau să schimbe produsul ori, dacă aceste două soluții nu sunt posibile, să vă ramburseze sumele plătite pertru acesta. Atenție! Atunci când cumpărați online, aveți la dispoziție o perioadă de 14 zile pentru a vă răzgândi și a returna produsul”, transmit specialiștii.

„Înţelegem cu toţii frustrarea şi neîncrederea pe care domnul Georgescu a căpătat-o în raport cu modul în care instituţiile statului aşa numitul sistem organizat de alegeri – atunci când eşti descalificat de două ori din cursa prezidenţială fără un motiv legal – sigur că ai un sentiment de neîncredere şi este normal să îţi manifeste acest sentiment de neîncredere. Însă pe de altă parte noi suntem un partid politic care avem datoria, ca orice alt partid politic, să reprezinte pe cei care cred în valorile conservatoare, în Parlament, în consilii locale şi aşa mai departe. Şi atunci nu putem să abdicăm de la această datorie pe care ţi-o asumi în momentul când te înscrii într-un partid politic trebuie să reprezinti electoratul care te votează. Indiferent de neîncrederea şi de, să spun, frustrarea pe care o are cineva, pe nedrept sancţionat de către statul român, noi trebuie să continuăm să ne reprezentăm electoratul. Şi atunci nu avem cum să nu participăm la alegeri, ba chiar îndemnăm pe toţi cetăţenii bucureşteni care au drept de vot să meargă la vot, să voteze, să-şi exprime opţiunea pentru că asta înseamnă că particip la democraţie”, spune liderul senatorilor AUR, Petrişor Peiu.

Peiu neagă o ruptură AUR-Georgescu

El neagă o ruptură între formaţiunea din care face parte şi Călin Georgescu.

„Nu vorbim în numele nimănui. Noi vorbim în numele nostru şi al alegătorilor pe care îl reprezentăm. Nu poate fi vorba de nicio ruptură pentru că noi nu ne-am propus niciodată să reprezentăm pe cineva care nu se regăseşte, ştiu eu, în rândurile noastre sau printre votanţii noştri. Nu cred că este vorba de niciun fel de ruptură”, încheie Peiu.

La rândul său, prim-vicepreşedintele AUR, Marius Lulea, a anunţat că liderii partidului vor decide luni seara cine va candida din partea partidului sau pe cine va susţine AUR la alegerile pentru PMB.

„Au fost luate în considerare mai multe opţiuni şi urmează ca în această seară să se iau decizii”, spune Lulea.

Georgescu boicotează alegerile

Călin Georgescu boicotează alegerile din Bucureşti: „Un guvern ilegitim nu poate face alegeri legitime. E o farsă organizată sub aparenţa Binelui.”

„Într-un mod aproape macabru, pe 7 decembrie se împlinește un an de la anularea alegerilor care au îngropat democrația și libertatea în România. Iar acum se cere să legitimăm frauda de atunci. Pentru mine acest lucru este inacceptabil”, a declarat Georgescu într-un videoclip postat pe Facebook. 

Deputatul PSD Mihai Fifor a declarat, într-un mesaj publicat pe Facebook, că prezența Secretarului General al NATO, Mark Rutte, la București, în contextul forumului NATO Industry Forum 2025, este o dovadă clară a încrederii și respectului de care România se bucură în cadrul Alianței Nord-Atlantice.

„Vizita Secretarului General al NATO transmite un mesaj puternic de încredere, respect și apreciere față de România și față de contribuția țării noastre la securitatea colectivă a Alianței”, a scris Fifor.

El a subliniat că România și-a demonstrat angajamentul față de apărarea comună prin alocarea constantă a 2% din PIB pentru apărare, cu intenția de a crește această sumă la 5%, conform angajamentelor asumate la Summitul NATO de la Haga.

De asemenea, Fifor a amintit participarea României în misiuni internaționale, precum cele din Irak și Afganistan, ca dovadă a rolului său de partener de încredere.

„Pentru România, apărarea nu se oprește la granițele NATO, apărarea începe de acasă. Este momentul să accelerăm revitalizarea industriei naționale de apărare”, a adăugat deputatul social-democrat, subliniind importanța investițiilor în cercetare, inovație și transfer de tehnologie.

Fifor a mai spus că NATO Industry Forum 2025 reprezintă o oportunitate importantă pentru România de a-și reafirma rolul de furnizor de securitate la Marea Neagră și de a atrage investiții prin mecanisme europene precum SAFE sau prin bugetul Ministerului Apărării.

„Vizita lui Mark Rutte nu este doar un eveniment diplomatic, ci o recunoaștere a maturității României ca stat membru NATO și o confirmare a încrederii depline a Alianței în țara noastră”, a mai transmis Mihai Fifor.

Următoarea ediție a Forumului NATO-Industrie va avea loc la București, în perioada 5-6 noiembrie 2025, iar la acest eveniment participă secretarul general al NATO, Mark Rutte.