Copiii marilor vedete, lideri ai lumii și ai magnaților din afaceri cresc înconjurați de lux, putere și bogății greu de imaginat.

North West (12 ani) și Saint West (9 ani), copiii lui Kim Kardashian și Kanye West, trăiesc încă din primii ani între modă de designer și evenimente exclusiviste. Averea estimată a lui North, de 375 de milioane de dolari, și cea a lui Saint, de 10 milioane, arată dimensiunea privilegiului care le definește copilăria.

Blue Ivy Carter (13 ani), fiica lui Beyoncé și Jay-Z, se remarcă printr-o avere estimată la 850 de milioane de dolari și o moștenire de 150 de milioane, la care se adaugă premii Grammy și recunoaștere globală.

Moșteniri regale

În familia regală britanică, Prințul George (12 ani), Prințesa Charlotte (10 ani) și Prințul Louis (7 ani) se numără printre cei mai bogați copii din lume, averile lor fiind strâns legate de monarhia britanică și influența ei de durată.

Prințul George, viitorul rege al Marii Britanii, se află în fața unei moșteniri financiare de ordinul miliardelor.

Cu o avere estimată la 5 miliarde de dolari, Prințesa Charlotte este considerată unul dintre cei mai influenți copii regali ai lumii.

Cel mai mic dintre copiii Prințului William și ai Prințesei Catherine, Prințul Louis are deja o avere estimată la aproximativ 98 de milioane de lire sterline.

Moștenitorii miliardari și inovatorii viitorului

Copiii titanilor din tehnologie, precum Bill și Melinda Gates — Jennifer, Rory și Phoebe Gates — sunt așteptați să moștenească averi considerabile, de aproximativ 102 miliarde de dolari.

În același timp, Valentina Paloma Pinault, fiica actriței Salma Hayek și a miliardarului francez François-Henri Pinault, este considerată unul dintre cei mai bogați moștenitori de la Hollywood, cu o avere de 6 miliarde de dolari.

Johannes von Baumbach, moștenitorul imperiului farmaceutic german Boehringer Ingelheim, se află și el printre cei mai bogați tineri moștenitori ai lumii cu 5,7 miliarde de dolari.

Micii antreprenori și influenceri digitali

O nouă generație de avere vine din faima digitală. Ryan Kaji, creatorul canalului Ryan’s World, a transformat recenziile de jucării într-un adevărat imperiu media care valorează aproximativ 110 milioane $.

În același timp, Stormi Webster, fiica lui Kylie Jenner și a lui Travis Scott, are un viitor asigurat prin investiții și fonduri de încredere, care se ridică la o sumă între 410 și 550 miloane de dolari.

Chiar și micuțul Rza Athelston Mayers, copilul Rihannei și al lui A$AP Rocky, este deja numit de presă „bebeluşul miliardar”, fiind susținut de brandurile părinților săi, evaluate la 1,2 miliarde de dolari.

„Nu există ceva despre care să vă spun 100% că s-a luat decizie în coaliție astăzi. De aceea m-au mirat știrile pe care le-am văzut la vreo jumătate de oră după ce am ieșit. Noi am spus următorul lucru. Dacă vorbim de un pachet 3, trebuie să vorbim de administrație locală, în mod obligatoriu PSD-ul nu va accepta să discutăm doar de administrație locală, fără să discutăm de reduceri în administrația centrală. Și în al doilea rând, în mod obligatoriu, trebuie să existe acel pachet de relansare economică. Ăstea sunt condiții pe care noi le-am spus de câteva luni. În al treilea rând, ceea ce am văzut că s-a dat pe surse, că s-a ajuns la un agreement, că o să dăm afară 13.000 de oameni, că asta înseamnă reformă în administrație, nu e cazul. Nu am discutat așa ceea. Nu s-a ajuns la această concluzie”, a spus Sorin Grindeanu la Antena 3 CNN.

El a declarat că reforma administrației locale nu înseamnă să dai oameni afară, ci să vorbești de comasări de localități, să vorbești de digitalizare.

„Nu pot să spun că urmare a ședinței de azi n-am înaintat în discuții legate de administrația locală și administrația centrală. Există încă lucruri care trebuie să fie clarificate, de exemplu, pe administrația centrală, unde mai trebuie a se veni cu mențiuni pe unele ministere. Astea sunt lucruri care nu pot fi închise așa pe repede înainte și nu s-au închis”, a mai spus liderul PSD.

„Mi-aș fi dorit, vă spun sincer și nu e niciun fel de iarăși zicere din asta de om politic, și am declarat lucrul ăsta, că mi-aș fi dorit să existe competiție. La un moment dat părea ca vreau să avem competiție cu colegul și prietenul meu, Titus Corlățean. Între timp am rămas singur”, a spus Grindeanu, marți, la Antena 3 CNN.

„Și la PNL la fel a fost, că nu țin minte să fie fost vreo competiție. Nu înseamnă că ei fac lucrurile bune acolo, dar vă spun că n-ar fi o premieră”, a continuat acesta.

Vineri, pe 7 noiembrie, social-democrații se reunesc în Congres pentru a-și alege noua conducere. Singurul contracandidat anunțat fusese fostul ministru de Externe, Titus Corlățean, însă acesta și-a anunțat retragerea din cursă, în prima jumătate a lunii octombrie.

Candidata pentru funcția de primar al Bucureștiului, Anca Alexandrescu, a declarat marți seară, la Marius Tucă Show, că nu s-a gândit în trecut să candideze pentru alegerile prezidențiale pentru că „anul trecut am avut un an foarte greu, niște evenimente în familie grele”, conform spuselor sale.

Întrebată în cadrul emisiunii dacă s-a gândit să candideze pentru alegerile prezidențiale din 2024, Anca Alexandrescu a declarat că a primit un val de critici la adresa ei în perioada aceea.

„A fost discuția asta și la alegerile prezidențiale. Au fost foarte mulți care atunci m-au jignit și m-au acuzat că mă folosesc de Călin Georgescu, că de fapt vreau să îi iau locul, că vreau să candidez. Ba că l-am trădat pe Simion, ba că l-am trădat pe Georgescu. Am îndurat cu stoicism toate aceste acuzații, așa cum le îndur și acum, pentru că adevărul iese întotdeauna la suprafață, dar am spus un lucru foarte important: copiii mei se află într-un moment extrem de important al vieții lor, sunt adolescenți, sunt în clasa a 11-a, se pregătesc pentru facultate și trebuie să le dedic foarte mult din timpul meu.”, a spus jurnalista de la Realitatea TV.

De asemenea, ea a adus câteva critici și la adresa actualei formule de guvernare a României, spunând că este o „structură coruptă”. Alexandrescu a declarat că există posibilitatea de a destrăma.

„Pentru că vorbeam și înainte să intrăm în direct, Marius, iată, țara a ajuns din păcate să fie condusă de un partid de 10% de USR. Au pus mâna pe România și mai mult de atâta.”, a spus ea.

Ea a mai declarat că regretă, în acest moment, faptul că nu mai moderează emisiunea „Culisele Statului Paralel”, de la Realitatea TV.

„Mă gândesc și acum într-un fel regret că nu mai fac emisiunea pentru că, de exemplu, aș fi făcut o emisiune zilele astea. Cum a reușit Cioloș să pună mâna pe România?”, a spus Alexandrescu.

MAE salută publicarea de către Comisia Europeană a Pachetului anual privind extinderea Uniunii Europene, care conține rapoartele de evaluare pentru cei șase parteneri din Balcanii de Vest și Turcia, precum și rapoartele de țară pentru Republica Moldova, Ucraina și Georgia.

Totodată, MAE apreciază și împărtășește evidențierea de către Comisia Europeană a faptului că procesul de extindere rămâne unul bazat pe merite, ce ține cont de progresul obiectiv obținut de fiecare stat în parte.

„Ministerul Afacerilor Externe salută, de asemenea, cu căldură, menționarea ritmului accelerat al Republicii Moldova în ceea ce privește reformele importante realizate pe calea aderării și evidențierea de către Comisie a consolidării substanțiale a cooperării R. Moldova cu UE, în ciuda amenințărilor hibride continue și a tentativelor de destabilizare a parcursului său european. De asemenea, Ministerul Afacerilor Externe apreciază reflectarea clară în raportul Comisiei a
angajamentului ferm al Republicii Moldova pentru aderarea sa la UE, reconfirmat de alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025, care au condus la o majoritate parlamentară ferm angajată să avanseze procesul de aderare”, se arată într-un comunicat al ministerului.

MAE salută, de asemenea, sprijinul Comisiei Europene pentru obiectivul ambițios, dar considerat realizabil, al autorităților Republicii Moldova, de a încheia negocierile de aderare la începutul anului 2028.

Astfel, MAE împărtășește și evaluările Comisiei potrivit cărora Republica Moldova este deja pregătită pentru deschiderea negocierilor asupra clusterelor 1 (Elemente fundamentale), 2 (Piață Internă) și 6 (Relații Externe). De asemenea, Ministerul Afacerilor Externe exprimă, pe aceeași linie cu Comisia, așteptarea unei decizii a Consiliului de deschidere a tuturor clusterelor de negociere cu Republica Moldova până la finalul anului.

MAE afirmă că România va rămâne ferm angajată, la nivel bilateral și la nivel european, pentru sprijinirea puternică a autorităților Republicii Moldova în procesul de integrare europeană.

România apreciază, de asemenea, progresele semnificative realizate de Ucraina pe calea aderării la Uniunea Europeană și își reafirmă sprijinul ferm pentru parcursul european al acestei țări. România susține ferm obiectivul deschiderii negocierilor cu Ucraina asupra clusterului 1 -Elemente fundamentale, cât mai curând posibil, ca și asupra celorlalte clustere până la sfârșitul acestui an.

În același timp, Ministerul Afacerilor Externe salută evaluările Comisiei Europene privind progresele realizate de partenerii din Balcanii de Vest și susține avansarea perspectivei europene a regiunii. De asemenea, MAE arată că susține intensificarea cooperării cu Turcia, ca stat candidat și partener cheie al UE, pe multiple domenii de interes comun, în linie cu concluziile Consiliului
European din aprilie 2024.

„Totodată, Ministerul Afacerilor Externe evidențiază menționarea, pentru prima dată, în Pachetul Extindere publicat de Comisia Europeană, a importanței regiunii Mării Negre, prin referirea la Abordarea strategică pentru o regiune a Mării Negre sigură și stabilă, care urmărește întărirea conectivității și a creșterii, prin legarea Europei de Caucazul de Sud și Asia Centrală. Ministerul Afacerilor Externe susține viziunea Comisiei potrivit căreia această strategie va întări rolul
geopolitic al Uniunii şi va aduce beneficii tangibile UE şi partenerilor de la Marea Neagră, prin parteneriate şi cooperare regională în domeniul conectivităţii”, transmite MAE.

Germania plănuiește să mărească sprijinul financiar acordat Ucrainei cu aproximativ 3 miliarde de euro, adică 3,5 miliarde de dolari, în anul 2026, a transmis marți un purtător de cuvânt al Ministerului de Finanțe.

Suma va fi destinată artileriei, dronelor, vehiculelor blindate și înlocuirii a două sisteme de apărare aeriană Patriot, a mai spus purtătorul de cuvânt.

O sursă guvernamentală a spus pentru Reuters că Friedrich Merz a susținut planurile, care se așteptau să fie aprobate.

În momentul actual, Germania reprezintă cel mai mare contribuitor european la ajutorul militar pentru Ucraina, deoarece, conform datelor, a oferit aproape 40 de miliarde de euro de la începutul invaziei Rusiei din 2022.

În proiectul de buget pentru 2026, Germania a prevăzut 8,5 miliarde de euro pentru Ucraina.

„Vom continua sprijinul nostru atât timp cât este necesar pentru a ne apăra împotriva războiului de agresiune al Rusiei”, a afirmat purtătorul de cuvânt al ministerului.

Liderul PSD consideră că este obligatoriu ca din pachetul trei de măsuri cu care Guvernul dorește să își angajeze răspunderea în Parlament să fie incluse și măsuri de relansare economică: „Noi am făcut propunerii în coaliție, în urmă cu o lună, le-am transmis partenerilor de guvernare propunerele pe care le are PSD-ul pentru relansare economică”.

„S-a discutat prea mult în această perioadă despre tăieri, s-au ridicat taxele, nivelul taxelor în România, nu s-a venit și cu măsuri de impulsionare a economiei. Acest lucru a speriat, acest lucru, din ce pare, a contractat consumul”, a spus Grindeanu la Antena 3 CNN.

Întrebat dacă e de acord cu afirmația că sub conducerea guvernului Bolojan a scăzut nivelul de trai al populației, Grindeanu a spus: „Da. Nu sunt comod. Dar nici nu pot să spun că fugim de răspundere. PSD-ul este parte a acestei guvernări. PSD-ul încearcă de fiecare dată să vină să corecteze o parte din aceste măsuri”.

El arată că în coaliție nu sunt certuri și că PSD e partidul de stânga într-o coaliție cu alte trei partide de dreapta.

„Tocmai de aceea de fiecare dată venim cu propuneri care să mai atenueze din acest șoc pe care îl dau măsurile acestea de dreapta abrupte, dar care par în acest moment că nu-și ating ținta. De aceea, repet, a treia oară este nevoie, ca și ceilalți colegi din coaliție, să vină să îmbunătățească ceea ce am propus noi, să nu vorbim doar de tăieri, doar de ridicări de taxe, pentru că, într-un final, eu nu cred că efectul economic e unul la care se aștepta guvernul”.

Biroul pentru Controlul Activelor Străine din cadrul Trezoreriei americane a ridicat oficial sancțiunile impuse Belavia și unui avion folosit de înalți oficiali belaruși și membrii familiei prezidențiale.

Totodată, a fost emisă o licență generală care permite anumite tranzacții legate de utilizarea a trei aeronave anterior sancționate, folosite de președinte sau de compania Slavkali, asociată guvernului de la Minsk.

Această relaxare vine după ce Belarus a eliberat în septembrie 52 de prizonieri la solicitarea președintelui american Donald Trump.

Majoritatea sancțiunilor impuse Belarusului în urma alegerilor prezidențiale din 2020, susținute de Washington ca fiind frauduloase.

„Avem o decizie a Curții Constituționale, așa cum bine știți, dată în urmă cu două săptămâni, care n-a fost încă motivată. Noi de două săptămâni spunem, noi de la PSD, că pierdem vremea, că ar trebui să ne apucăm să facem o nouă lege, până vine motivarea de la CCR. De ce? Pentru că avem un termen limită de 28 noiembrie, până la care trebuie să avem o nouă lege. O nouă lege pe care, dacă nu o avem, pierdem vreo 230 de milioane de euro”, a spus Sorin Grindeanu la Antena 3 CNN.

El spune că a avut o întâlnire actorii principali din justiție.

„Am mers în coaliție să transmit acest lucru. N-am luat nicio decizie. Și coaliția a decis că nu putem negocia, mergem înainte și nu negociem. Și am fost făcut în toate felurile, că încerc să negociez, deblochez situația și cum îmi permit să fac acest lucru. Vă spun ceva. N-am negociat absolut nimic. Îmi doresc să avem o lege care să fie una corectă. Nu poți să ieși la pensie la 48-49 de ani cu 100% din salariu. Nu se poate acest lucru”, a mai spus liderul PSD.

„Stăm și ne uităm de două săptămâni, cum se apropie termenul de 28 și noi n-avem o lege”, a a adăugat Grindeanu.

El spune că sunt șase ca această situație va fi rezolvată dacă vor fi lăsate la o parte „aceste poziții de forță ale unora din guvern”.

Întrebat despre relația cu premierul Ilie Bolojan, președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu a afirmat: „N-a fost una de prietenie nici înainte. Nu e nici acum. E una de partener, de șef de partidă în cadrul unei coaliții. Fiecare încearcă să-și susțină punctul de vedere, să-și-l argumenteze. Dar n-am avut relație de prietenie și nimeni n-a avut pretenție la așa ceva”, adăugând că dacă ar fi să dea o notă relației, aceasta ar fi „6-7”, marți, la Antena 3 CNN.

Privind chemarea lui Ilie Bolojan la „Ora premierului”, în Parlament, liderul PSD a spus: „Eu am primit ieri (n.r. luni) adresa de la cabinetul primului ministru, prin care m-a informat că nu poate să vină la ora primului ministru, cred că era ieri după masă la ora 16 sau 17. I-am trimis înapoi o altă adresă, sau cabinetul meu, în care a spus că aștept să-mi comunice de la Palatul Victoria, când, în programul domniei sale, ar putea să vină în Parlament. Că, da, trebuie să vină în Parlament”.

Premierul Ilie Bolojan nu a participat luni la „Ora premierului”, întrucât agenda sa a fost foarte încărcată de semnarea contractului cu compania Rheinmetall și discuțiile privind Programul SAFE.