Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a decis că amenzile și măsurile de confiscare aplicate Monicăi Macovei pentru încălcarea legislației privind finanțarea campaniei electorale din 2014 nu reprezintă o „acuzație în materie penală” și nici o „pedeapsă” în sensul Convenției Europene a Drepturilor Omului, după cum se menționează în comunicatul de presă al instituției.

Cererea formulată împotriva României a fost declarată inadmisibilă.

Decizia a fost pronunțată în cauza Macovei c. României (cererea nr. 58004/17) și a fost făcută publică la 26 februarie 2026.

Informații de context

Monica Macovei, fost ministru al Justiției și fost europarlamentar, a candidat ca independent la alegerile prezidențiale din 2014.

În ianuarie 2015, Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a constatat patru presupuse încălcări ale Legii nr. 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale.

Prin două decizii din 12 februarie 2015, AEP i-a aplicat amenzi și a dispus măsuri de confiscare, inclusiv pentru acceptarea unor donații constând în materiale de campanie și pentru utilizarea unui împrumut în finanțarea campaniei. Sancțiunile au fost contestate în instanță.

În iunie 2016, Tribunalul București – secția de contencios administrativ și fiscal – a menținut o parte dintre sancțiuni, apreciind că acestea au fost legale și că faptele au prezentat un pericol social semnificativ.

Ulterior, în 2017, Monica Macovei s-a adresat CEDO, invocând încălcarea articolului 6 din Convenție (dreptul la un proces echitabil, în latura sa penală) și a articolului 7 (nicio pedeapsă fără lege).

Analiza Curții

CEDO a analizat dacă sancțiunile aplicate pot fi considerate de natură penală, folosind trei criterii: calificarea juridică în dreptul intern, natura faptei și severitatea sancțiunii.

Curtea a constatat că, în dreptul românesc, faptele au fost încadrate drept contravenții electorale, nu infracțiuni, și au fost soluționate de o autoritate administrativă, sub controlul instanțelor de contencios administrativ, nu al instanțelor penale.

De asemenea, normele încălcate se aplicau unei categorii restrânse de persoane – candidați și partide implicate în campanii electorale – și vizau o activitate specifică, bine delimitată în timp.

În ceea ce privește severitatea sancțiunilor, Curtea a reținut că amenzile nu puteau fi transformate în pedeapsă cu închisoarea, nu erau înscrise în cazierul judiciar și se situau sub jumătatea maximului prevăzut de lege pentru contravențiile respective.

Deși cuantumul maxim prevăzut de lege putea avea un efect disuasiv, acesta nu era suficient pentru a conferi sancțiunilor un caracter penal în sensul Convenției.

În plus, măsurile de confiscare nu au fost rezultatul unei condamnări penale, ci au fost considerate o formă de control al dreptului de proprietate.

Cererea, declarată inadmisibilă

Pe baza acestor argumente, CEDO a concluzionat că în cauză nu a existat o „acuzație în materie penală”, astfel încât garanțiile specifice procesului penal prevăzute de articolul 6 nu sunt aplicabile. În mod similar, amenzile și confiscările nu pot fi considerate „pedepse” în sensul articolului 7.

Prin urmare, Curtea a declarat inadmisibile atât capătul de cerere întemeiat pe articolul 6, cât și pe cel întemeiat pe articolul 7 din Convenție

Decizia este disponibilă doar în limba engleză, potrivit comunicatului emis de grefa Curții.

Chan-wook este primul coreean care prezidează juriul care va acorda prestigiosul Palme d’Or. El este un obișnuit al Cannes-ului de când „Old Boy” a câștigat Marele Premiu, sau premiul al doilea, în 2004. A câștigat premiul juriului în 2009 pentru „Thirst” și premiul pentru cel mai bun regizor în 2022 pentru „Decision to Leave”, potrivit AP.

„Inventivitatea, măiestria vizuală și înclinația lui Park Chan-wook de a surprinde multiplele impulsuri ale femeilor și bărbaților cu destine stranii au oferit cinematografiei contemporane momente cu adevărat memorabile”, au declarat președintele festivalului, Iris Knobloch, și regizorul Thierry Frémaux într-o declarație comună. „Suntem încântați să celebrăm imensul său talent și, într-un sens mai larg, cinematografia unei țări profund angajate în chestionarea timpului nostru.”

Chan-wook o urmează pe Juliette Binoche în funcția de președinte al juriului la Cannes, unde „It Was Just an Accident” al lui Jafar Panahi a câștigat Palme d’Or în 2025. Companioanul lui Chan-wook, Bong Joon Ho, a câștigat Palme d’Or în 2019 pentru „Parazit”.

Cel mai recent film al lui Chan-wook, „No Other Choice”, o satiră sumbră despre un familist șomer care decide să elimine concurența pentru un nou loc de muncă, a fost selectat de Coreea pentru premiile Oscar, dar nu a reușit să fie nominalizat. Associated Press l-a numit unul dintre cele mai bune filme ale anului 2025 .

Festivalul de Film de la Cannes se desfășoară între 12 și 23 mai.

Într-un interviu pentru G4Media, Sorin Grindeanu, președintele PSD, a susținut respectarea drepturilor persoanelor LGBT și aplicarea deciziilor instanțelor europene, afirmând că ar pune în aplicare o hotărâre a CEDO privind recunoașterea căcuplurilor de același sex dacă ar ajunge premier.

„Nu știu de ce nu punem în aplicare”, a afirmat liderul PSD, referindu-se la o decizie CEDO veche de aproximativ șase ani, care nu este pusă în aplicare de România.

Întrebat dacă, în eventualitatea în care ar ajunge premier, ar pune în aplicare decizia CEDO, Sorin Grindeanu a răspuns: „Da, de-aia mă miră. (…) Nu știu de ce nu e pusă în aplicare. Aș respecta legea”.

El a precizat că, din punct de vedere personal, susține respectarea drepturilor individuale.

„Fiecare, acasă, are dreptul să facă ce vrea, atâta timp cât nu atinge libertățile celuilalt. Dacă sunt oameni, și sunt oameni în România cu orientare sexuală de acest tip LGBT, este treaba lor și trebuie să aibă și ei drepturi așa cum au și ceilalți. Asta este punctul meu de vedere”, a afirmat Grindeanu în cadrul interviului pentru G4Media.

În 2023, CEDO a decis că România a încălcat articolul 8 din Convenţie – dreptul la „respectarea vieţii private şi de familie” – în cazul cuplurilor de acelaşi sex. CEDO a decis, la momentul respectiv, cu cinci voturi pentru şi două voturi împotrivă, că solicitările depuse de Asociaţia Accept şi a alte 14 persoane sunt admisibile şi constată că a avut loc o încălcare a articolului 8 din Convenţie, astfel că decide, în unanimitate, „constatarea unei încălcări a Convenţiei constituie în sine o satisfacţie echitabilă suficientă pentru orice prejudiciu moral suferit de reclamanţi”.

Conform documentelor analizate, Epstein a călătorit în și din Marea Britanie de peste 60 de ori cu avionul său privat, continuând să rezerve zboruri comerciale din sau prin această țară până în iunie 2019. Investigația indică faptul că forțele de poliție britanice verifică dacă femei au fost traficate prin aeroporturi comerciale și baze militare RAF folosind aeronava privată a lui Epstein.

Documentele mai arată că avionul său a aterizat la RAF Northolt încă din 2015, ceea ce a intensificat presiunea publică pentru clarificări oficiale.

Fostul procuror-șef britanic, Nazir Afzal, a calificat noile dezvăluiri drept „scandaloase”, afirmând într-un interviu pentru The Times că autoritățile au eșuat constant în investigarea acuzațiilor grave de abuz sexual și trafic de persoane. Acesta a subliniat diferența de reacție a statului atunci când victimele sunt instituții, comparativ cu situațiile în care victimele sunt femei vulnerabile.

Detalii despre zboruri

Zborurile ar fi fost organizate de asociați ai lui Epstein pentru o femeie de naționalitate rusă, al cărei nume a fost protejat. Aceasta a călătorit de la Aeroportul Heathrow la New York pe 1 iunie 2019 și s-a întors pe 9 iunie, cu doar o lună înainte ca Epstein să fie arestat, pe 6 iulie 2019.

Anterior încarcerării sale din 2008, Epstein ar fi efectuat zeci de zboruri către și dinspre aeroporturi britanice, în special Londra Luton, utilizând un avion privat de tip Boeing 727. După eliberare, aceste călătorii au continuat, deși mai rar.

Liderul Partidului Laburist, Keir Starmer, a respins apelurile pentru o anchetă publică imediată, afirmând că orice investigație trebuie să urmeze mai întâi procedurile normale ale poliției.

Orașul Picher din Oklahoma este considerat cel mai toxic de pe Pământ, potrivit Express. În ciuda renumelui său, o dată pe an orașul fantomă renaște. Oamenii se adună pe străzi, se aprind lumini și sunt gălăgie și râsete.

La începutul lunii decembrie, în Picher are loc o paradă de Crăciun. Locuitorii care au fost forțați să părăsească orașul se întorc pentru a petrece o seară în mijlocul pustiului toxic. Ei beau, mănâncă și cântă cântece în timp ce poartă hanorace cu inscripția „Chat Rats”, o veche poreclă insultătoare care s-a transformat într-o dovadă de mândrie.

Istoria celui mai toxic oraș

Picher a fost un oraș minier. Plumbul și zincul erau scoase în cantități mari din pământ asigurând bunăstarea minerilor. De aceea, comunitatea a înflorit ajungând la aproximativ 10.000 de locuitori în anul 1920. Deșeurile rezultate din activitățile din mină erau depozitate sun forma unor grămezi uriașe în jurul orașului, ceea ce a dus la apariția poreclei „Chat Rats” pentru locuitori. Deși deșeurile erau toxice, copiii se jucau pe printre grămezi, iar resturile erau folosite la repararea drumurilor.

Declinul a început în 1926 atunci când resursele subterane au început să se termine. Multe familii au părăsit orașul și, până în 1960 comunitatea mai avea doar 2.553 de locuitori. Odată cu închiderea minei s-a oprit și pomparea apei din subteran ceea ce a provocat un dezastru. Apa care a ajuns în puțurile abandonate s-a contaminat și ulterior a afectat toata rețeaua din zonă.
Pe la mijlocul anilor ’90, Serviciul de Sănătate a făcut teste de sânge copiilor care locuiau în oraș și a descoperit că 35% dintre aceștia aveau niveluri îngrijorătoare de plumb.

Rezultatele au determinat Agenția pentru Protecția Mediului și statul Oklahoma să emită o evacuare obligatorie și să cumpere întregul oraș. Decizia a fost justificată și prin riscul ca întreaga localitate să se prăbușească în tunelurile subterane, șubrede și pline de resturi toxice.

În mod oficial, orașul a fost desființat în 2013. O tornadă a contribuit la distrugerea unui mare număr de clădiri, iar cei care au încercat să revină în zonă au fost împiedicați de autorități.

Configurația IRIS-T SLM este formată dintr-un radar performant, un centru de comandă mobil și vehicule de lansare. Tehnologia radar permite monitorizarea obiectivelor pe o rază de 250 km, putând identifica avioane, drone și rachete de croazieră. În timp ce varianta SLM poate neutraliza ținte la o distanță de 40 km și o altitudine de 20 km, noua versiune SLX extinde raza de acțiune până la 80 km. Integrarea ambelor tipuri de rachete într-o singură baterie oferă armatei o mai mare flexibilitate și o apărare stratificată mai eficientă, scrie Euronews.

Deși performant, IRIS-T este privit în prezent ca un sistem complementar pentru Patriot, nu ca un înlocuitor total. Diferența principală rămâne capacitatea mai redusă a sistemului german de a intercepta rachete balistice avansate. Iar în acest domeniu, tehnologia americană excelează.

Influența sistemului Patriot pe piața globală

Cu o istorie ce începe în perioada Războiului Rece, sistemul Patriot a fost modernizat constant pentru a face față amenințărilor actuale. Versiunile de ultimă generație folosesc mecanisme de impact direct („hit-to-kill”) pentru a distruge rachete balistice cu o precizie remarcabilă.

Totuși, achiziția unui astfel de sistem implică eforturi financiare și logistice majore. Costul unei baterii depășește un miliard de dolari. Prețul unei singure rachete interceptoare este de aproximativ 5 milioane de dolari. În plus, din cauza cererii mari la nivel mondial, statele care comandă sistemul pot aștepta chiar și trei ani pentru livrare.

Impactul conflictului din Ucraina și viitorul european

Războiul din Ucraina a confirmat rolul critic al sistemelor Patriot în interceptarea rachetelor balistice rusești. Deși Kievul a solicitat suplimentarea acestor unități, stocurile partenerilor occidentali sunt limitate. Germania a furnizat deja unități Patriot Ucrainei, însă dezvoltarea propriei infrastructuri de apărare pentru a acoperi golurile lăsate va dura cel puțin până la finalul acestui deceniu.

În acest context, evoluția IRIS-T reprezintă un pas către o mai mare independență tehnologică a Europei față de Statele Unite. Dacă versiunile viitoare vor oferi protecție sporită împotriva rachetelor balistice, IRIS-T ar putea deveni un element central al securității europene.

O performanță solidă într-un context economic volatil

Noua finanțare vine pe fondul unei evoluții operaționale solide în perioada post-pandemie, în care centrul comercial și-a consolidat stabilitatea operațională și poziția în piață, într-un context în care consumul și costurile de operare au rămas sub presiune. Veranda Mall a menținut pe toată perioada post-pandemie și continuă să aibă un grad de ocupare aproape de 100%, un nivel care confirmă stabilitatea veniturilor și atractivitatea proiectului pentru chiriași.

„Apreciem în mod deosebit buna colaborare cu CEC Bank, un partener strategic care ne-a fost alături încă din 2018, susținându-ne proiectul de extindere și modernizare. Faptul că această refinanțare a fost obținută în condiții extrem de competitive, după ce am primit multiple oferte de finanțare din piață, subliniază calitatea incontestabilă a proiectului Veranda Mall în contextul economic actual. Totodată, considerăm că este momentul oportun ca acționarii să poată beneficia în mod real de pe urma performanței excelente a centrului comercial, prin programul de răscumpărare de acțiuni proprii pe care această facilitate de credit îl susține”, a declarat Alexandru Duduman, CFO Veranda Mall.

Citeşte comunicatul integral AICI

Potrivit atenționării emise de INHGA, în intervalul 26 februarie, ora 12:00 (n.r. joi) – 27 februarie, ora 24:00 (n.r. vineri), este în vigoare un cod portocaliu, care vizează râuri din județele Giurgiu, Argeș, Dâmbovița și Teleorman.

De asemenea, în intervalul 26 februarie, ora 12:00 (n.r. joi) – 28 februarie, ora 12:00 (sâmbătă), râurile din județele Timiș, Olt, Teleorman, Argeș, Dâmbovița, Giurgiu și Ilfov se vor afla sub incidența unui cod galben de inundații. 

„Fenomenele vizate constau în scurgeri importante pe versanţi, torenţi şi pâraie, cu posibile efecte de inundaţii locale şi creşteri de debite şi niveluri, existând probabilitatea depășirii cotelor de apărare”, se mai arată în informarea transmisă de INHGA. 

Autoritățile recomandă populației din zonele vizate să evite deplasările în apropierea râurilor, podurilor și zonelor joase, să curețe șanțurile și rigolele pentru scurgerea apei și să se asigure că au căi de evacuare. 

„În cazul intensificării fenomenelor, trebuie respectate cu strictețe indicațiile autorităților locale și ale structurilor pentru situații de urgență, pentru a preveni riscurile asupra vieții și bunurilor”, se arată în încheierea informării. 

Partidul Umanist Social Liberal (PUSL) a transmis joi un comunicat de presă în care a declarat că situația Barajului Mihăileni arată cât de grave sunt problemele de administrare și lipsă de decizie la nivel instituțional.

PUSL susține că întârzierile și blocajele afectează direct siguranța populației și interesul public.

Reprezentanții partidului afirmă că, dincolo de polemicile politice, situația din teren arată că nu există „soluții ferme, aplicabile”. Absența deciziilor din partea Ministerului Mediului pune în pericol comunitățile din zonă și afectează un proiect considerat important pentru dezvoltarea regiunii, mai anunță PUSL.

Formațiunea amintește că ministra Mediului, Diana Buzoianu, s-a confruntat și în trecut cu probleme similare, inclusiv în cazul crizei apei potabile din județul Prahova.

În aceste condiții, partidul afirmă că Diana Buzoianu ar trebui să prezinte rapid un plan bine structurat, care să includă termene și măsuri pentru rezolvarea situației de la Barajul Mihăileni.

În lipsa unui astfel de plan, reprezentanții formațiunii solicită ministrei Mediului retragerea din funcție. Vicepreședintele executiv al PUSL, Liviu Negoiță, a transmis un mesaj la adresa conducerii ministerului.

„România nu are nevoie de miniștri care constată probleme, ci de lideri care le rezolvă. Când o funcție publică devine un obstacol în calea soluțiilor, atunci este momentul unei retrageri oneste. Barajul Mihăileni nu este un subiect de dispută politică, ci o problemă de siguranță și responsabilitate față de oameni”

Diana Buzoianu, absentă de la „Ora Guvernului”