Cel puțin 25 de operațiuni cibernetice efectuate de actori străini, printre care este grupul rus Storm-1516, au fost identificate de autoritățile franceze, potrivit Le Figaro.

„În cele două alegeri, am identificat un total de 25 de tentative de interferență cibernetică străină”, a declarat pentru AFP un oficial al agenției de securitate subordonate Secretariatului General pentru Apărare și Securitate Națională a cabinetului Prim-ministrului.

Membrii rețelei au creat site-uri false, au promis bani în numele unor politicieni și au inițiat campanii cu scopul de a destabiliza și discredita instituțiile și formațiunile politice. De asemenea, actorii străini, unii cu legături în Rusia, China sau Iran, au încercat să „modifice percepțiile asupra modelului democratic” din Franța.

Recent, strategia a fost folosită în timpul mobilizării naționale din 10 septembrie. Pe rețelele de socializare franceze, mișcarea a fost „exploatată oportunist” de anumiți actori pro-ruși și pro-iranieni, potrivit unei surse guvernamentale.

Această posibilă decizie apare într-un context de încetinire a vânzărilor Primark, care generează cea mai mare parte a profitului operațional al grupului britanic. Nu este încă clar dacă Primark sau divizia de alimente va fi cea separată de compania-mamă printr-o scindare. Acțiunile AB Foods au crescut cu peste 3% la începutul ședinței bursiere, dar au scăzut ulterior cu peste 2%. De la începutul anului, grupul înregistrează o creștere de 12%, scrie El Pais.

„Am ajuns într-un punct în care există două opțiuni: să continuăm așa cum suntem sau să ne separăm în două companii independente — una de retail și una de alimente”, a explicat președintele AB Foods, Michael McLintock.

El a recunoscut că analiza se concentrează pe întrebarea dacă ambele segmente „au ajuns la un nivel de dezvoltare care le-ar permite să beneficieze de mai multă independență și o viziune mai clară asupra propriilor activități”, adăugând că „separarea ar putea duce la o înțelegere mai bună, în special în favoarea afacerilor alimentare”.

McLintock a subliniat că o eventuală separare în două grupuri distincte ar fi un proces „complex” și a cerut timp pentru luarea unei decizii finale.

Primark generează 49% din veniturile AB Foods

Conform rezultatelor pentru exercițiul fiscal 2024–2025, Primark generează 49% din veniturile AB Foods, 75,5% din profitul operațional și 65% din profitul operațional ajustat. Divizia alimentară se împarte în trei segmente: producție alimentară, ingrediente, agricultură și zahăr. Ultima a înregistrat o pierdere operațională de 205 milioane de lire sterline în primul semestru.

„Am ajuns într-un punct în care dimensiunea companiei este atât de mare încât este firesc să punem sub semnul întrebării vechile moduri de lucru”, a declarat directorul general George Weston, nepotul fondatorului. De menționat că Primark nu are în prezent un CEO permanent, după ce fostul director, Paul Marchant, a demisionat în martie în urma unei conduite „nepotrivite” față de o angajată.

Principalul acționar al AB Foods este Wittington Investments, vehiculul de investiții al familiei Weston, fondatoarea grupului. Conducerea a confirmat că familia Weston intenționează să păstreze controlul asupra ambelor companii, dacă separarea se concretizează — proces care ar putea dura până la 18 luni de la luarea deciziei finale, așteptată în aprilie anul viitor.

Moda la prețuri reduse și colaborări de succes

Fondată de antreprenorul irlandez Arthur Ryan, Primark a schimbat modul de a face cumpărături în Marea Britanie, punând presiune pe retaileri consacrați precum Marks & Spencer. Punctul său forte este moda la prețuri reduse, inclusiv colaborări de succes cu grupuri precum Disney, mai ales pe segmentul de articole pentru copii.

Primark nu a vândut niciodată online, spre deosebire de alte mărci, deși oferă acum serviciul de ridicare a comenzilor din magazin.

Analiștii au salutat posibilitatea scindării. „Separarea este un lucru pozitiv”, a declarat Richard Chamberlain, analist la RBC Europe. „Credem că piața va primi bine această măsură, deoarece am scris anterior că structura AB Foods seamănă prea mult cu un conglomerat de consum, ceea ce nu atrage investitorii care caută specializare.” Totuși, Chamberlain avertizează că un dezavantaj ar putea fi lipsa fluxului de numerar din sectorul alimentar pentru finanțarea expansiunii Primark.

Divizia de zahăr a AB Foods se confruntă și ea cu o volatilitate ridicată din cauza prețurilor mondiale ale materiilor prime, motiv pentru care restructurarea acestei filiale a fost de mult timp o prioritate.

Compania a precizat că se așteaptă ca profitul operațional ajustat al grupului să crească în 2026. Cererea din retail va rămâne „modestă”, după ce vânzările comparabile ale Primark au scăzut în ultimul exercițiu fiscal.

Scăderea profitului

În paralel, AB Foods a raportat că, la închiderea exercițiului fiscal din septembrie, profitul net a scăzut cu 29,4%, ajungând la 1,045 miliarde lire sterline (1,191 miliarde euro), inclusiv un impact negativ de 188 milioane lire (214 milioane euro) din elemente excepționale, față de 35 milioane lire (40 milioane euro) anul anterior.

Veniturile totale ale AB Foods au fost de 19,459 miliarde lire (22,180 miliarde euro), în scădere cu 3%, în timp ce datoria netă a crescut cu 30%, până la 2,629 miliarde lire (2,997 miliarde euro).

Dintre principalele segmente, Primark a generat 9,489 miliarde lire (10,816 miliarde euro), cu 1% mai mult, și un profit operațional ajustat de 1,126 miliarde lire (1,283 miliarde euro), în creștere cu 2%, cu o marjă de 11,9% față de 11,7% anul trecut.

Vânzările Primark au scăzut cu 1% în Regatul Unit și Irlanda, au crescut cu 2% în restul Europei (inclusiv +5% în Spania și Portugalia) și cu 20% în Statele Unite.

Divizia de produse alimentare a scăzut cu 3%, la 4,125 miliarde lire (4,702 miliarde euro); cea de ingrediente cu 4%, la 2,041 miliarde lire (2,341 miliarde euro); iar cea de zahăr cu 12%, la 2,054 miliarde lire (2,341 miliarde euro). Activitatea agricolă a înregistrat o cifră de afaceri de 1,616 miliarde lire (1,842 miliarde euro), cu 2% mai puțin.

Potrivit surselor MEDIAFAX, Fănel Bogos ar fi făcut demersuri, cu ajutorul mai multor persoane cu influență politică, pentru a-l înlocui pe Mihai Ponea, directorul executiv al Direcției Sanitar-Veterinare Vaslui, instituție care ar fi respins cereri de despăgubire formulate de firmele sale.

Conform documentelor din anchetă, Bogos ar fi apelat la rețele de influență care „au ajuns până la nivelul factorilor decizionali din administrația centrală”, încercând să obțină schimbarea conducerii DSVSA Vaslui cu persoane „care să promoveze în mod ilegal interesele financiare” ale SC Vanbet SRL.

În interceptările și declarațiile redate de procurori, Bogos afirmă că urma să aibă, prin intermediul lui Mihai Barbu – lider PNL Vaslui și președinte al Autorității pentru Reformă Feroviară, o întâlnire cu premierul Ilie Bolojan, pentru a-i prezenta situația.

„Marți m-a chemat Bolojan la el, din partea unui domn Barbu… Ne-ntâlnim sigur”, ar fi spus Bogos, potrivit redărilor din dosar.

Procurorii notează însă că nu există elemente care să indice o implicare directă a premierului în faptele cercetate, discuțiile fiind relatate doar de către Bogos în convorbirile interceptate.

De asemenea, potrivit documentelor, Aniței Mihail îi povestește lui Mihai Ponea un episod halucinant: Fănel Bogos a prezentat problema sa Laurei Iusein, căreia i-a remis suma de 500.000 euro în vederea rezolvării, și că Bogos a avut o întrevedere de 4 ore cu numitul Bolojan Ilie, prim ministrul României la sediul PNL București, Aleea Modrogan nr. 1, unde i-a cerut ajutorul, dar acesta din urmă a refuzat deoarece societatea comercială ar avea „prea multe bube în cap, nu mă bag! ”. În schimb Bogos Fănel ar fi remis suma de 1.5 milioane euro celui care i-a intermediat întâlnirea cu Ilie Bolojan, dar fără rezultat: ”Degeaba s-a dus la Bolojan, am stat deoparte și am râs. S-a dus! Degeaba i-a dat lui Laura Iusein 500.000 de euro, l-a făcut în… știi. Eu am  vorbit să vorbim, am venit să… ! (…) Pentru că a mers la Bolojan și a mers direct.. degeaba, a mai dat un milion jumate’  de euro ca să-l pună față-n față cu Bolojan  și răspunsul lui Bolojan după 4 ore a fost… pe bune, prea multe bube în cap, nu mă bag! Deci știm când s-a dus  în Modrogan, știm ce s-a discutat, știm tot. L-a dus la ședința de Guvern, l-a scos pe Bolojan afară”.

Numele eurodeputatului Rareș Bogdan apare în același dosar

În același dosar este pomenit și numele eurodeputatului Rareș Bogdan. Potrivit actelor din dosar, la data de 27 august 2025, fostul general SIE Iana Nicolae l-ar fi contactat pe Rareș Bogdan, propunându-i o întâlnire „într-un loc privat, unde nu se pot face fotografii”, pentru a-l prezenta „unor tineri pensionari din servicii secrete” pe care ar fi dorit să-i integreze „într-un sistem relațional de influență”.

Declarațiile martorilor din dosar indică faptul că Rareș Bogdan l-ar fi contactat ulterior pe directorul DSVSA Vaslui, Mihai Ponea, căruia i-ar fi cerut informații despre SC Vanbet SRL, „interesându-se pentru niște prieteni din SIE”. Sursele judiciare precizează că nu sunt formulate acuzații împotriva eurodeputatului, iar menționarea numelui său apare doar în contextul relatărilor din anchetă.

Documentele mai arată că Mihai Barbu, lider PNL Vaslui și trezorier al partidului la nivel național, ar fi exercitat presiuni asupra conducerii ANSVSA pentru „stoparea controalelor” la fermele Vanbet și pentru înlocuirea directorului Ponea. Procurorii rețin indicii privind folosirea influenței politice în scopul obținerii de avantaje necuvenite.

Bucureștiul are mari probleme și nu arată nicidecum așa cum îl prezintă actualii guvernanți, susține George Simion, liderul AUR.

„Bucureștiul nu este capitala pe care o prezintă actualii guvernanți și primari de sector, ci are mari probleme!”, a atras atenția George Simion, aflat miercuri într-un cartier din Sectorul 6, alături de candidatul susținut de AUR la Primăria Capitalei, Anca Alexandrescu.

Zone de ghetou într-o Capitală europeană

„Bucureștenii își doresc să trăiască într-o capitală europeană, însă sunt zone în care trăiesc ca într-un ghetou.

Dacă îi întrebați pe cetățeni, toți se declară «mulțumiți» de actualul primar al Sectorului 6, însă realitatea este cu totul alta”, a afirmat George Simion.

Președintele AUR a avertizat că alegerile locale din 7 decembrie sunt decisive, fapt pentru care va folosi toate resursele și infrastructura partidului pentru a aduce o schimbare adevărată la București și Buzău.

Candidatul PSD la Primăria Capitalei, Daniel Băluță, a declarat într-un interviu la RFI că Bucureștiul „arată rău” și are nevoie urgentă de modernizarea infrastructurii.

„Imaginați-vă că este o casă a cărei rețea de apă, gaz și canalizare se află într-o suferință majoră. Sunt foarte vechi și trebuie înlocuite, pentru că multe nu mai sunt funcționale”, a spus actualul primar al Sectorului 4.

În privința traficului, Băluță consideră că soluția o reprezintă investițiile în transportul public și extinderea rețelei de metrou.

„Ne interesează finalizarea șoselei de centură, a inelului median și a radialelor, schimbarea liniilor de tramvai și extinderea magistralelor M2 și M4. Lucrările pentru M4, cu 14 stații între Gara de Nord și Gara Progresul, vor începe în scurt timp”, a explicat el.

Referitor la problema trotinetelor electrice, Băluță spune că ar consulta bucureștenii printr-un referendum local: „Aș întreba oamenii, așa cum am făcut-o și pe alte teme. Este legitim ca această comunitate să decidă cum vrea să fie guvernată”.

Întrebat despre sprijinul anunțat public de Cristian Popescu Piedone pentru candidatura sa, Daniel Băluță a spus că fostul primar al Sectorului 5 „este un cetățean ca oricare altul”.

„Are drept de vot și e normal să-și poată exprima liber opțiunea politică. Eu nu sunt nici procuror, nici judecător, respect votul oamenilor”, a adăugat candidatul PSD.

Un bărbat a fost arestat miercuri dimineață în Saint-Pierre-d’Oléron, pe insula din Charente-Maritime, după ce a lovit cu mașina mai mulți pietoni, a aflat Le Figaro de la Jandarmerie.

În jurul orei 8:45, „au fost raportate mai multe accidente rutiere”. Acestea implică „un singur suspect aflat într-un vehicul” care a fost arestat. Acțiunile sale par să fi fost „deliberate”, potrivit unei surse apropiate anchetei.

„În momentul arestării, el a strigat ′Allah Akbar′. Cu toate acestea, motivul nu este confirmat și ancheta va trebui să îl stabilească”, a declarat Procurorul republican din orașul La Rochelle, Arnaud Laraize.

Anchetatorii francezi au deschis un dosar pentru tentativă de omor, care a fost încredințat secției de poliție din Poitiers, dar și al și brigăzilor de cercetări din Rochefort și La Rochelle. Parchetul național antiterorist nu s-a ocupat de caz în această etapă.

Mai mulți pietoni și un biciclist au fost loviți de mașină.

În total, aproximativ zece persoane au fost afectate. Cinci victime au fost rănite, trei dintre acestea fiind în stare gravă.

Berea fără alcool nu mai este percepută ca o alternativă de compromis, ci ca o alegere conștientă și responsabilă, potrivit unei cercetări realizate de Reveal Marketing Research la solicitarea Centrului de Studii despre Bere.

Studiul arată că jumătate dintre consumatori aleg berea fără alcool în contexte sociale, mai ales femeile (58%) și persoanele între 35 și 44 de ani (59%), care preferă să se bucure de ritualul berii fără a consuma alcool.

Șofatul este al doilea context major pentru 42% dintre respondenți, în special pentru bărbați (54%) și tineri între 18 și 24 de ani (47%), confirmând o tendință clară spre un consum responsabil.

De asemenea, 21% dintre români consumă bere fără alcool în contexte legate de sănătate, iar aceeași proporție o preferă la prânz, în timpul programului de lucru.

„Vedem o schimbare clară în comportamentul consumatorilor: berea fără alcool nu mai este o alternativă, ci o alegere activă, asociată cu responsabilitatea și echilibrul. Pentru mulți, gustul similar cu berea tradițională și libertatea de a o consuma în orice moment sunt argumente puternice”, a declarat dr. Corina-Aurelia Zugravu, președintele Centrului de Studii despre Bere.

Motivele principale – mai multă responsabilitate

Motivele principale pentru alegerea berii fără alcool sunt evitarea efectelor alcoolului (49%) și posibilitatea de a șofa în siguranță (42%).

Gustul similar cu berea tradițională și flexibilitatea de a fi consumată în orice moment al zilei sunt menționate de 29% dintre respondenți.

Beneficiile asupra sănătății și conținutul redus de calorii contează pentru 21%, în special în rândul tinerilor.

„Creșterea numărului de români care aleg berea fără alcool înainte de a conduce reflectă o maturizare a pieței și o conștientizare tot mai mare a riscurilor asociate consumului de alcool”, a declarat Marius Luican, director general Reveal Marketing Research.

Pentru 56% dintre români, consumul de bere fără alcool înainte de a urca la volan este asociat cu responsabilitatea și grija față de siguranța rutieră.

În același timp, 36% consideră deja acest obicei o alegere firească, parte din rutina zilnică.

Studiul Reveal Marketing Research s-a desfășurat online în luna septembrie 2025, pe un eșantion reprezentantiv național de 1.012 respondenți de peste 18 ani, din mediul urban și rural, utilizatori de internet. Eroarea maximă de eșantionare este +/-3,1% la un nivel de încredere de 95%.

Reînarmarea Europei a generat recorduri bursiere pentru marile companii din industria de armament din UE, însă dependența de Statele Unite continuă să frâneze creșterea sectorului, în timp ce guvernele se confruntă cu dilema de a crește cheltuielile militare fără a emite mai multă datorie, fără a majora taxele și fără a tăia din alte priorități, precum decarbonizarea.

Pe fondul războiului din Ucraina și al deciziei NATO de a investi 5% din PIB în apărare până în 2035, profiturile companiilor precum Rheinmetall, Leonardo sau Indra au explodat, iar investitorii și fondurile private europene și-au sporit expunerea pe sectorul apărării, scrie EFE.

Piețele au primit cu entuziasm reforma constituțională privind apărarea în Germania și pachetul de măsuri de la Bruxelles, care include flexibilizarea regulilor bugetare și noul fond SAFE de 150 miliarde de euro în credite.

„Reacția a fost foarte bună: piețele văd reînarmarea europeană și dorința de independență față de SUA ca pe ceva pozitiv și necesar”, a declarat pentru EFE Tomas Dvorak, economist senior la Oxford Economics.

Boom-ul industriei armamentului în Europa

Companiile de apărare europene trăiesc un adevărat boom de la invazia Ucrainei din 2022, iar investițiile în apărare ale țărilor UE au crescut cu 65%, atingând în 2024 un record de 106 miliarde de euro, potrivit Agenției Europene de Apărare (EDA).

Aceasta se reflectă și în cifre istorice pentru mai multe companii europene: în Germania, profiturile Rheinmetall au crescut cu 38% anul trecut, iar acțiunile sale s-au apreciat cu 1.738% de la începutul războiului.

În Franța, acțiunile Thales au crescut cu peste 66% într-un an, Airbus cu peste 45%, iar Safran cu 40%.

Leonardo, compania italiană controlată de stat, a raportat o creștere de 44% a profitului anual până în iunie și pregătește mai multe consorții și o fuziune a activităților sale spațiale cu Airbus și Thales.

În Spania, principalii actori sunt Indra, care crește mai ales pe segmentul de apărare și a anunțat o creștere anuală a profitului de 58%, alături de Navantia (constructor naval) și Airbus. Toate trei au primit împrumuturi semnificative din partea guvernului.

Umbra Statelor Unite

Totuși, nu toate profiturile rămân în Europa: complexul militar american continuă să joace un rol dominant, iar achizițiile din Coreea de Sud, Brazilia sau Israel au crescut de asemenea.

Pentru a reduce această dependență, UE a adoptat un principiu al preferinței europene în cadrul planului său industrial de apărare EDIP: companiile care primesc fonduri europene nu pot cheltui mai mult de 35% din bugetul unui produs pe componente fabricate în afara UE.

Aceasta reprezintă o provocare, cel puțin pe termen scurt, întrucât Europa are deficiențe majore și depinde încă de SUA pentru echipamente sofisticate precum rachete hipersonice, avioane de ultimă generație sau sisteme de apărare antiaeriană cu rază lungă. Bruxelles speră să corecteze aceste vulnerabilități până în 2030, prin investiții masive.

„Europa și-a crescut semnificativ achizițiile de echipamente din baza industrială de apărare a SUA în ultimii patru ani, adâncindu-și dependența pe termen scurt și mediu”, au scris în octombrie analiștii Juan Mejino-López și Guntram B. Wolff pe site-ul centrului de studii Bruegel.

Pentru a schimba paradigma, „este esențial ca producția europeană de sisteme de apărare cheie să crească mai repede decât cererea”, au subliniat aceștia.

Impactul asupra altor sectoare

Deocamdată, nu există dovezi clare că interesul crescut pentru apărare ar afecta alte sectoare strategice, precum tranziția ecologică, însă analiștii avertizează că acest lucru s-ar putea schimba în viitor, având în vedere scăderea entuziasmului pentru Pactul Verde și problemele de datorie din zona euro.

„Este rezonabil să ne așteptăm la amânarea unor obiective climatice”, afirmă Dvorak, adăugând că guvernele ar putea fi nevoite să reducă subvențiile și, inevitabil, să crească taxele.

Potrivit Rebeccăi Christie, expertă în piețe financiare la Bruegel, UE se confruntă cu „întrebarea de un milion de euro: cum pot țările să își respecte obligațiile de apărare fără a-și depăși bugetele?”.

Răspunsul va deveni mai clar odată ce UE finalizează cadrul financiar 2028–2034 și țările decid dacă vor apela la piețele de obligațiuni, a explicat Christie.

Deși banii care alimentează sectorul provin în principal din fonduri publice, „capitalul privat va juca și el un rol important în anii următori”, a declarat pentru EFE Anthony Penel, manager de acțiuni europene la Edmond de Rothschild AM.

„Companiile de apărare vor trebui să emită datorii sau să-și majoreze capitalul pentru a finanța producția și extinderea capacității”, a adăugat Penel.

Europarlamentarul român Dan Nica a ajunge într-o poziție politică importantă într-unul dintre dosarele majore din prezent la nivel european.

Și asta pentru că Fondul European pentru Competitivitate unifică într-o singură arhitectură strategică 14 programe europene existente (cercetare–inovare, finanțare pentru modernizarea industriei, IMM-uri, digitalizare, apărare etc.) și va sprijini investițiile de-a lungul întregului lanț de valoare – de la cercetare și inovare până la industrializare, infrastructură și competențe, după cum arată Dan Nica.

„Pentru România și industria românească este o șansă extraordinară, miza fiind una concretă și de amploare:

• finanțare pentru modernizarea industriilor mari consumatoare de energie;

• investiții complementare în infrastructura energetică și interconectările rețelelor de energie – esențiale pentru reducerea prețurilor și creșterea securității energetice;

• acces la instrumente financiare flexibile pentru IMM-uri, start-up-uri și industrii emergente care pot contribui la reindustrializarea României și a Europei;

• participare extinsă în proiecte europene comune din domeniul apărării și securității, pentru consolidarea capacităților industriale și tehnologice ale României, în linie cu prioritățile europene de reziliență și autonomie strategică;

• sprijin pentru inovare și cercetare aplicată”, a transmis eurodeputatul PSD.

Potrivit oficialilor, structura Fondului acoperă patru direcții majore:

• Tranziție curată și decarbonizare industrială – 26,2 mld €
• Sănătate, biotehnologie, agricultură și bioeconomie – 20,4 mld €
• Digital și inteligență artificială – 51,5 mld €
• Reziliență, securitate, apărare și spațiu – 125,2 mld €

Astfel, Fondul va susține obiectivele Clean Industrial Deal, va integra Banca pentru Decarbonizarea Industriei și va finanța proiecte strategice de infrastructură, inovare și competențe pentru o Europă mai sigură, mai competitivă și mai autonomă.

„În negocierile pe care le voi avea cu Consiliul Uniunii Europene se va stabili forma finală a regulamentului. Rezultatul va fi supus votului în plenul Parlamentului European, marcând un pas decisiv pentru viitorul economic și strategic al Uniunii. Fondul European pentru Competitivitate nu este doar un exercițiu bugetar – este o alegere politică pentru o Europă capabilă să își apere economia, industria și locurile de muncă”, a transmis Dan Nica.

Ministrul Apărării, Liviu-Ionuț Moșteanu, a transmis, în cadrul NATO-Industry Forum 2025, că lumea se află „într-o matriță de timp” care ne apropie tot mai mult de posibilitatea unui nou război.

„Sunt sigur că vor încerca să vină. Este o chestiune de timp până când vom vedea război. Trebuie să fim pregătiți și să învățăm din experiențele ultimilor ani”, a spus ministrul.

El a subliniat că România va continua să fie „un partener de încredere și de primă linie” în cadrul NATO și că stabilitatea poate fi garantată doar prin cooperare strânsă între aliați.

„Forța NATO a fost întotdeauna construită pe trei piloni: capabilitate, coeziune și credibilitate. Industria, inovația și cooperarea sunt esențiale pentru a le întări”, a declarat Moșteanu.

Ministrul a adăugat că România trebuie să rămână „unită, pregătită și adaptabilă”, în condițiile în care „lumea se schimbă rapid, iar securitatea regională depinde de capacitatea noastră de a acționa împreună”.

El a încheiat discursul mulțumind conducerii NATO pentru sprijinul oferit României și a subliniat importanța solidarității în fața provocărilor viitoare.

„Nimeni nu poate face față singur amenințărilor. Suntem în asta împreună”, a spus Moșteanu.