Line-up ELECTRO – Valul 2

KOLLEKTIV TURMSTRASSE (LIVE) – unul dintre cele mai influente live act-uri germane din muzica electronică, care a modelat ani la rând sunetul internațional de house și techno.

Definit printr-o evoluție stilistică continuă și schimbări curajoase de direcție, proiectul reprezintă progres artistic și profunzime muzicală — dincolo de trenduri și stagnare.

TOWNSHIP REBELLION – un label colectiv care creează muzică și experiențe din 2012, un proiect electronic german cunoscut pentru combinația sa puternică de melodic techno și energie progressive. A câștigat recunoaștere internațională odată cu setul din 2019 de la Burning Man, iar prin lansări la labeluri respectate precum Still Vor Talent (Berlin), Filth on Acid și Siamese, proiectul și-a consolidat o prezență puternică în scena underground europeană.

ANAÏS – o forță în ascensiune în drum & bass, ale cărei rădăcini românești dau un sens aparte acestui moment.  Deschizătoare de drumuri pentru noua generație de artiști D&B, Anaïs, stabilită în Bristol, își canalizează dedicarea intensă pentru arta DJ-ingului către poziția de lider de scenă. Selecțiile sale dinamice și stilul energetic în care mixează fac publicul de fiecare dată să ceară mai mult și i-au adus apariții pe scenele unor evenimente de referință precum Boomtown, Let It Roll, Hospitality, DnB Allstars, Electric Woodlands și multe altele.

Citeşte comunicatul integral AICI

Cel mai mare centru de training maritim și offshore din Europa se află la Constanța și a fost realizat de Centrul Român pentru Pregătirea și Perfecționarea Personalului din Transporturi Navale (CERONAV).

Potrivit ministrului Transporturilor, noul campus are o suprafață totală de 5.381 mp. Complexul include două clădiri, șapte săli de curs și simulatoare, spații administrative, 36 de camere duble și opt apartamente pentru cursanți. Campusul are acces direct la Baza Nautică CERONAV și este dotat cu soluții de energie regenerabilă.

„Punctul central al investiției este bazinul de antrenamente (498 mp, adâncime 5,4 m), echipat cu simulator HUET și tehnologie modernă pentru cursuri esențiale de siguranță maritimă și offshore (HUET, Sea Survival, GWO Sea Survival, Working at Height). (…) CERONAV este singurul centru din Europa acreditat pentru standardul High Voltage – turbine eoliene și deține un portofoliu de 290 de cursuri acreditate conform standardelor STCW, OPITO, DP – Nautical Institute, GWO și pentru navigația pe ape interioare”, a precizat Ministrul Transporturilor pe Facebook.

Proiectul a fost realizat în 45 de luni. Investiția în valoare de 64 milioane lei a fost realizată integral din veniturile proprii ale CERONAV.

„Nimeni nu se așteaptă de la mine, de la Bolojan sau de la Nicușor Dan să avem relații de prietenie și să ne trimitem inimioare pe WhatsApp. Ce așteaptă românii de la noi e să avem o relație instituțional corectă. Și când vorbesc despre primul ministru, indiferent cine e primul ministru, sau de președinte, indiferent cine e președinte”, a declarat Sorin Grindeanu, într-un interviu acordat G4 Media. 

Referitor la numirea directorilor serviciilor de informații, Grindeanu și-a reiterat cererea ca acestea să nu fie transformate în „în anexe ale unor partide sau ale unor ONG-uri”, amintind: „Avem un președinte care a candidat ca independent, susținut de, nu doar de USR, să spunem, în a doua parte a campaniei prezidențiale. eu vorbesc de când au început. A fost susținut și dinspre zona aceasta de ONG-uri civică. Și am vrut să acoper și mențin punctul de vedere”. 

Grindeanu a precizat că numirea rămâne în atribuțiile șefului statului, susținând: „Depinde foarte mult persoana. E atributul președintele. Și asta e atributul constituțional. Dar, totodată, ca să închizi procedura, trebuie să ai un vot în Parlament”. 

Privind subiectul numirilor, liderul social-democrat a mai adăugat: „Eu n-am mers și nici alți colegi din coaliție n-au mers să fac vreodată vreo propunere la conducerea serviciilor”. 

Privind propunerile vineri din partea președintelui în vară, Gabriel Zbârcea și pe Marius Gabriel Lazurca (actual consilier pentru securitate națională), Sorin Grindeanu a precizat: „atunci a fost o discuție în trei, președinte, prim-ministrul și eu la guvern. Și-a făcut președintele cele două propuneri. Și eu și prim-ministru atunci, sigur, s-a mers spre nu. Dar amândoi am spus că nu-i cunoaștem nici pe unul, nici pe altul. După care propunerea n-a mai fost reluată”.

Danemarca va organiza alegeri parlamentare pe 24 martie, a anunțat joi premierul țării, Mette Frederiksen.

„Acestea vor fi alegeri decisive, deoarece în următorii patru ani noi, danezii și europenii, va trebui să ne descurcăm singuri. Trebuie să ne definim relația cu Statele Unite și trebuie să ne reînarmăm pentru a asigura pacea pe continentul nostru”, a spus Frederiksen, potrivit Reuters.

„Trebuie să rămânem uniți în Europa și trebuie să asigurăm viitorul Commonwealth-ului danez”, a spus ea, referindu-se la Regatul Danemarcei, care cuprinde Danemarca, Groenlanda, precum și Insulele Feroe.

Potrivit The Guardian, cererea lui Frederiksen a fost acceptată de regele Danemarcei.

Actualul guvern al Danemarcei este o coaliție formată din social-democrații lui Frederiksen, Partidul Liberal de centru-dreapta condus de ministrul apărării Troels Lund Poulsen și Moderații, conduși de Lars Lokke Rasmussen.

Potrivit unor sondaje, coaliția riscă să-și piardă majoritatea, în contextul în care partidele se repoziționează pe linii mai tradiționale de stânga-dreapta, notează Euractiv.

Alegerile generale din Danemarca trebuie să aibă loc cel puțin o dată la patru ani, dar acestea pot fi convocate de prim-ministru în orice moment. Ultimele alegeri au avut loc pe 1 noiembrie 2022.

Reprezentanții Guvernului României au anunțat că premierul Ilie Bolojan a făcut joi o vizită neanunțată la Consulatul României la Bruxelles.

Scopul vizitei a fost de a verifica serviciile consulare oferite de statul român cetățenilor din Belgia și modul în care sunt tratați oamenii de către funcționarii consulari, au explicat oficialii români.

Prim-ministrul Ilie Bolojan se află la Bruxelles. Acolo el are mai multe întrevederi cu oficiali europeni și participă la Conferința la nivel înalt privind regiunile estice ale Uniunii Europene.

„Ne-ați auzit spunând ceva despre termene limită? (…) Nu avem termene limită, avem doar sarcini (…). Le îndeplinim”, a spus Lavrov, citat de agenția de știri de stat TASS. Negociatorii ucraineni și ruși au călătorit joi la Geneva pentru întâlniri separate cu trimisii SUA Steve Witkoff și Jared Kushner, potrivit Le Figaro.

Președintele american  Donald Trump insistă asupra unei rezolvări a conflictului declanșat de ofensiva rusă împotriva Ucrainei în februarie 2022, dar eforturile diplomatice nu au reușit până acum să producă rezultate tangibile, în ciuda mai multor runde de întâlniri din ultimele luni. „ Ar fi cea mai mare greșeală să încercăm să definim acum vreun pas sau să facem vreo predicție. Nu vreau să fac astfel de greșeli”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, citat de TASS.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat în repetate rânduri că o întâlnire cu omologul său rus, Vladimir Putin, este necesară pentru a ajunge la un acord care să rezolve problemele cheie din discuții, în special chestiunea teritoriilor din estul Ucrainei pe care Moscova încearcă să le acapareze. Peskov, la rândul său, a reiterat că o astfel de întâlnire la summit ar putea avea loc doar după finalizarea negocierilor, pentru a le „finaliza”.

Conform documentelor analizate, Epstein a călătorit în și din Marea Britanie de peste 60 de ori cu avionul său privat, continuând să rezerve zboruri comerciale din sau prin această țară până în iunie 2019. Investigația indică faptul că forțele de poliție britanice verifică dacă femei au fost traficate prin aeroporturi comerciale și baze militare RAF folosind aeronava privată a lui Epstein.

Documentele mai arată că avionul său a aterizat la RAF Northolt încă din 2015, ceea ce a intensificat presiunea publică pentru clarificări oficiale.

Fostul procuror-șef britanic, Nazir Afzal, a calificat noile dezvăluiri drept „scandaloase”, afirmând într-un interviu pentru The Times că autoritățile au eșuat constant în investigarea acuzațiilor grave de abuz sexual și trafic de persoane. Acesta a subliniat diferența de reacție a statului atunci când victimele sunt instituții, comparativ cu situațiile în care victimele sunt femei vulnerabile.

Detalii despre zboruri

Zborurile ar fi fost organizate de asociați ai lui Epstein pentru o femeie de naționalitate rusă, al cărei nume a fost protejat. Aceasta a călătorit de la Aeroportul Heathrow la New York pe 1 iunie 2019 și s-a întors pe 9 iunie, cu doar o lună înainte ca Epstein să fie arestat, pe 6 iulie 2019.

Anterior încarcerării sale din 2008, Epstein ar fi efectuat zeci de zboruri către și dinspre aeroporturi britanice, în special Londra Luton, utilizând un avion privat de tip Boeing 727. După eliberare, aceste călătorii au continuat, deși mai rar.

Liderul Partidului Laburist, Keir Starmer, a respins apelurile pentru o anchetă publică imediată, afirmând că orice investigație trebuie să urmeze mai întâi procedurile normale ale poliției.

Rafael Grossi, directorul general al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică  s-a alăturat joi discuțiilor indirecte dintre Iran și Statele Unite, desfășurate la Geneva, a relatat presa de stat iraniană, citată de Le Figaro. 

Potrivit surselor citate de presa de la Teheran, Grossi „s-a alăturat discuțiilor, jucând efectiv rolul unui observator tehnic care poate contribui la avansarea discuțiilor cu o precizie și o seriozitate sporită”. 

Anterior, un purtător de cuvânt al ministerului iranian de Externe a precizat că discuțiile, mediate de Oman, sunt centrate pe problema nucleară. 

În decursul lunii februarie, SUA și Iran au reluat negocierile în vederea ajungerii la un acord cu privire la programul nuclear iranian, considerat de Washington și mai multe state europene, drept orientat spre construirea de arme nucleare. 

De asemenea, negocierile s-au desfășurat pe fondul unei concentrări tot mai mari a forțelor armate american în Orientul Mijlociu.  

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a decis că amenzile și măsurile de confiscare aplicate Monicăi Macovei pentru încălcarea legislației privind finanțarea campaniei electorale din 2014 nu reprezintă o „acuzație în materie penală” și nici o „pedeapsă” în sensul Convenției Europene a Drepturilor Omului, după cum se menționează în comunicatul de presă al instituției.

Cererea formulată împotriva României a fost declarată inadmisibilă.

Decizia a fost pronunțată în cauza Macovei c. României (cererea nr. 58004/17) și a fost făcută publică la 26 februarie 2026.

Informații de context

Monica Macovei, fost ministru al Justiției și fost europarlamentar, a candidat ca independent la alegerile prezidențiale din 2014.

În ianuarie 2015, Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a constatat patru presupuse încălcări ale Legii nr. 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale.

Prin două decizii din 12 februarie 2015, AEP i-a aplicat amenzi și a dispus măsuri de confiscare, inclusiv pentru acceptarea unor donații constând în materiale de campanie și pentru utilizarea unui împrumut în finanțarea campaniei. Sancțiunile au fost contestate în instanță.

În iunie 2016, Tribunalul București – secția de contencios administrativ și fiscal – a menținut o parte dintre sancțiuni, apreciind că acestea au fost legale și că faptele au prezentat un pericol social semnificativ.

Ulterior, în 2017, Monica Macovei s-a adresat CEDO, invocând încălcarea articolului 6 din Convenție (dreptul la un proces echitabil, în latura sa penală) și a articolului 7 (nicio pedeapsă fără lege).

Analiza Curții

CEDO a analizat dacă sancțiunile aplicate pot fi considerate de natură penală, folosind trei criterii: calificarea juridică în dreptul intern, natura faptei și severitatea sancțiunii.

Curtea a constatat că, în dreptul românesc, faptele au fost încadrate drept contravenții electorale, nu infracțiuni, și au fost soluționate de o autoritate administrativă, sub controlul instanțelor de contencios administrativ, nu al instanțelor penale.

De asemenea, normele încălcate se aplicau unei categorii restrânse de persoane – candidați și partide implicate în campanii electorale – și vizau o activitate specifică, bine delimitată în timp.

În ceea ce privește severitatea sancțiunilor, Curtea a reținut că amenzile nu puteau fi transformate în pedeapsă cu închisoarea, nu erau înscrise în cazierul judiciar și se situau sub jumătatea maximului prevăzut de lege pentru contravențiile respective.

Deși cuantumul maxim prevăzut de lege putea avea un efect disuasiv, acesta nu era suficient pentru a conferi sancțiunilor un caracter penal în sensul Convenției.

În plus, măsurile de confiscare nu au fost rezultatul unei condamnări penale, ci au fost considerate o formă de control al dreptului de proprietate.

Cererea, declarată inadmisibilă

Pe baza acestor argumente, CEDO a concluzionat că în cauză nu a existat o „acuzație în materie penală”, astfel încât garanțiile specifice procesului penal prevăzute de articolul 6 nu sunt aplicabile. În mod similar, amenzile și confiscările nu pot fi considerate „pedepse” în sensul articolului 7.

Prin urmare, Curtea a declarat inadmisibile atât capătul de cerere întemeiat pe articolul 6, cât și pe cel întemeiat pe articolul 7 din Convenție

Decizia este disponibilă doar în limba engleză, potrivit comunicatului emis de grefa Curții.

Chan-wook este primul coreean care prezidează juriul care va acorda prestigiosul Palme d’Or. El este un obișnuit al Cannes-ului de când „Old Boy” a câștigat Marele Premiu, sau premiul al doilea, în 2004. A câștigat premiul juriului în 2009 pentru „Thirst” și premiul pentru cel mai bun regizor în 2022 pentru „Decision to Leave”, potrivit AP.

„Inventivitatea, măiestria vizuală și înclinația lui Park Chan-wook de a surprinde multiplele impulsuri ale femeilor și bărbaților cu destine stranii au oferit cinematografiei contemporane momente cu adevărat memorabile”, au declarat președintele festivalului, Iris Knobloch, și regizorul Thierry Frémaux într-o declarație comună. „Suntem încântați să celebrăm imensul său talent și, într-un sens mai larg, cinematografia unei țări profund angajate în chestionarea timpului nostru.”

Chan-wook o urmează pe Juliette Binoche în funcția de președinte al juriului la Cannes, unde „It Was Just an Accident” al lui Jafar Panahi a câștigat Palme d’Or în 2025. Companioanul lui Chan-wook, Bong Joon Ho, a câștigat Palme d’Or în 2019 pentru „Parazit”.

Cel mai recent film al lui Chan-wook, „No Other Choice”, o satiră sumbră despre un familist șomer care decide să elimine concurența pentru un nou loc de muncă, a fost selectat de Coreea pentru premiile Oscar, dar nu a reușit să fie nominalizat. Associated Press l-a numit unul dintre cele mai bune filme ale anului 2025 .

Festivalul de Film de la Cannes se desfășoară între 12 și 23 mai.