Procurorii DIICOT – Biroul Teritorial Gorj au reţinut, miercuri, un bărbat de 42 de ani, suspectat că a vândut în mod repetat canabis către consumatori din judeţul Gorj pe parcursul întregului an.

În urma a patru percheziţii domiciliare desfăşurate ieri în municipiul Motru, anchetatorii au descoperit peste 14 kilograme de canabis, un dispozitiv de vidat cu seturi de pungi, bani în lei şi euro, precum şi alte probe relevante pentru dosar.

Joi, procurorii au sesizat Tribunalul Gorj cu propunerea de arestare preventivă pentru 30 de zile.

Acţiunea a fost desfăşurată împreună cu poliţiştii Serviciului de Combatere a Criminalităţii Organizate Gorj, cu sprijinul luptătorilor SAS Gorj, al jandarmilor şi al unui echipaj canin specializat de la Centrul Chinologic „Dr. Aurel Greblea” Sibiu.

Blocul Naţional Sindical consideră că menţinerea lui Mihai Barbu în funcţia de Preşedinte al Autorităţii pentru Reformă Feroviară (ARF), în contextul percheziţiilor efectuate de Direcţia Naţională Anticorupţie într-un dosar ce vizează suspiciuni de trafic de influenţă, şantaj şi dare de mită, este incompatibilă cu principiile de integritate în administraţia publică.

„ARF este o instituţie strategică, responsabilă de gestionarea investiţiilor şi achiziţiilor esenţiale pentru modernizarea transportului feroviar, inclusiv proiecte finanţate din fonduri europene şi PNRR, cu valori de miliarde de euro.
Orice suspiciune de corupţie la nivelul conducerii afectează credibilitatea instituţiei şi poate compromite implementarea acestor programe”, transmite BNS.

Blocul Naţional Sindical subliniază că nu pune în discuţie vinovăţia persoanei, aceasta fiind atributul exclusiv al instanţelor judiciare. Însă standardele de etică şi responsabilitate publică impun măsuri clare de protecţie a interesului public.

„În consecinţă, solicităm Prim-ministrului României demiterea domnului Mihai Barbu din funcţia de Preşedinte al ARF până la clarificarea situaţiei judiciare”, adaugă sursa citată.

Călătoriile cu trenul între marile orașe europene ar putea deveni, în următorii ani, mai rapide, mai ușoare și mai prietenoase cu mediul. „Călătoriile în Europa ar trebui să fie ușoare, rapide și durabile”, transmite Comisia, subliniind că obiectivul principal este conectarea capitalelor și marilor orașe prin trenuri moderne, care pot atinge viteze de peste 200 km/h și, acolo unde este fezabil economic, chiar peste 250 km/h.

Pe multe rute europene, timpul se înjumătățește

Noul plan, bazat pe Rețeaua Transeuropeană de Transport, își propune să reducă semnificativ timpii de călătorie între capitalele Uniunii Europene, transformând trenul într-o alternativă reală la zborurile pe distanțe scurte.

Potrivit estimărilor Executivului european, pasagerii vor ajunge mult mai repede la destinație: călătoria dintre Copenhaga și Berlin se va reduce de la șapte la patru ore, cea dintre Paris și Roma de la aproape unsprezece ore la mai puțin de nouă, iar traseul Sofia – Atena va scădea spectaculos, de la treisprezece ore și patruzeci de minute la doar șase ore.

De asemenea, legătura dintre Viena și Liubliana va fi parcursă în aproximativ patru ore și jumătate, față de cele peste șase ore de acum.

Trenuri care vor uni Vestul și Estul

Sunt prevăzute și noi conexiuni transfrontaliere care vor uni marile orașe ale Europei. Printre acestea, ruta Lisabona – Madrid – Paris, ce va lega Peninsula Iberică de centrul continentului, precum și coridorul Tallinn – Riga – Vilnius – Varșovia, care va facilita conexiunile dintre statele baltice și Europa Centrală.

„Aceste trasee vor face Europa mai conectată și mai ușor de parcurs, sprijinind în același timp obiectivele de mobilitate verde”, spun oficialii europeni.

20 de milioane de tone de combustibili ecologici

Inițiativa feroviară este completată de planul de investiții pentru transport sustenabil, axat pe dezvoltarea combustibililor regenerabili și cu emisii reduse de carbon, în special pentru aviație și transportul maritim.

Comisia estimează că, pentru atingerea obiectivelor RefuelEU Aviation și FuelEU Maritime până în 2035, vor fi necesare 20 de milioane de tone de combustibili sustenabili, investițiile totale ridicându-se la aproximativ 100 de miliarde de euro. Cele două programe urmăresc reducerea emisiilor de carbon în aviație și transportul maritim prin utilizarea combustibililor verzi.

Un singur bilet pentru mai multe țări

Pentru a transforma în realitate proiectul, Comisia Europeană vrea să elimine blocajele la frontiere și să asigure reguli comune pentru construcția și funcționarea liniilor feroviare. Totodată, urmărește să atragă mai multe investiții în infrastructură și tehnologie și să creeze un sistem unic de rezervare a biletelor, astfel încât pasagerii să poată cumpăra un singur bilet pentru o călătorie care trece prin mai multe țări.

Planul include, de asemenea, o strategie financiară coordonată la nivel european, menită să mobilizeze resursele necesare prin fonduri europene, parteneriate public-private și inițiative comune între statele membre.

Trenurile viitorului, pe agenda Bruxelles-ului

„Scopul nostru este un transport european mai eficient, mai competitiv și mai prietenos cu mediul”, au transmis oficialii europeni, precizând că extinderea trenurilor de mare viteză va ajuta atât la scăderea emisiilor de carbon, cât și la revigorarea economiilor locale și a turismului.”

Pachetul prezentat de Comisie este o propunere politică și strategică, care urmează să fie analizată și adoptată de Parlamentul European și Consiliul UE.

Un adolescent aflat în vizită la New York a fost arestat după ce ar fi vandalizat mai multe opere de artă de nepreţuit la Muzeul Metropolitan de Artă (The Met), una dintre cele mai cunoscute instituţii culturale din lume.

Potrivit poliţiei, Joshua Vaurin, în vârstă de 19 ani şi cazat la un hotel din Times Square, a aruncat apă pe pictura franceză din secolul al XIX-lea „Prinţesa de Broglie”, semnată de Jean-Auguste-Dominique Ingres.

Când a avut loc incidentul

Incidentul a avut loc luni după-amiază

Tânărul şi-ar fi continuat gestul distrugând şi o lucrare italiană din secolul al XVI-lea, „Madonna şi Pruncul cu sfinţi”, realizată de Girolamo dai Libri, iar apoi a rupt două tapiserii din colecţia muzeului, înainte de a fi imobilizat de agenţii de securitate.

Poliţia a precizat că nimeni nu a fost rănit, iar daunele sunt considerate minore, costurile de restaurare fiind estimate la aproximativ 1.000 de dolari.

Motivul gestului rămâne necunoscut, autorităţile spunând că nu există indicii privind o cauză politică sau ideologică.

După arestare, Vaurin a fost transportat la spital pentru evaluare şi ulterior pus sub acuzare pentru distrugere de bunuri, scrie NBC News.

Guvernul, însă, are o altă marjă de profit, fără strategii de marketing și fără întreaga desfășurare de forțe pentru pregătirea pachetelor de Black Friday, La fiecare vânzare de 100 de lei, guvernului Bolojan îi vor intra 21 de lei în buzunar direct, notează Gândul.

Cum retailerii se așteaptă la vânzări similare celui din 2024, care au fost de circa 500 milioane de euro, Gândul a calculat „profitul” guvernului: cel puțin 100 de milioane de euro dintr-un foc.

Black Friday a devenit o adevărată tradiție în comportamentul de consum al românilor. Numărul cumpărătorilor activi a crescut de la 57%, în edițiile anterioare, la 62% în 2025, arată datele MKOR, companie de cercetare de piață. Cea de-a 15-a ediție a evenimentului va aduce cele mai mari vânzări din an, acolo unde principalii jucători din piață și-au pus la bătaie bugetele pentru campanii uriașe de promovare.

Vânzări record ale retailerilor în 2024

Anul trecut, Black Friday a generat încasări record de aproximativ 500 mil. euro la nivelul întregii luni noiembrie, atât din vânzările online, cât și offline, și nu este exclus ca și anul acesta să aducă încasări similare, stimulate mai ales de creșterea prețurilor. Experții estimează că anul acesta comanda medie realizată de români va fi în jurul a 400-500 de lei, în scădere față de anul trecut, din cauza veniturilor mai mici și a inflației record. Totuși, 7 din 10 români spun că vor cumpăra ceva de Black Friday, conform sursei citate.

Guvernul, cel mai mare câștigător de Black Friday

eMAG Retail SRL, una dintre firmele grupului eMag, a avut în anul fiscal pe care l-a încheiat în 2024 o cifră de afaceri de 70 mil. euro, însă fără marjă de profit, pentru că a fost pe pierdere. Nu este însă clar care au fost veniturile totale la nivel de grup și care a fost marja de profit. Conform declarației directorului general, în 2024, grupul eMag ar fi înregistrat venituri de 2,3 mld. euro, însă profitul consolidat nu este public.

Retailerul francez Carrefour a încheiat anul trecut cu o cifră de afaceri de 2,5 mld. euro și un profit de 10 mil. euro. Practic, Carrefour a marcat un profit de  2024 a fost pe plus cu aproximativ 0,41%.

Cel mai bun rezultat în zona de profit l-a avut însă Altex, unul dintre cei mai mari retaileri electro-IT din România, care a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de 2,54 mld. euro și un profit de 75 mil. euro, din care rezultă o marjă de profit de 4,9%.

Dar toate aceste marje de profit pălesc în fața adevăratului câștigător al ofertelor de Black Friday: statul român, care încasează 21% din vânzările de Black Friday, cât timp nu sunt servicii sau produse cu cote reduse. Majoritatea produselor și serviciilor care se vând în aceste promoții au, însă, TVA de 21%.

Încasările de pe urma Black Friday-ului îi ajută pe marii retaileri să-și mărească profiturile, dar cel mai mare învingător după toată frenezia evenimentului nu este nimeni altul decât Guvernul României. Dacă câștigurile din acest an vor fi la fel de mari ca cele din 2024, atunci statul va încasa din nou peste 100 milioane de euro într-o singură zi. Calculul Gândul exclude însă multe alte vânzări cu ocazia evenimentului Black Friday, care la unii comercianți durează o zi, la alții, o lună.

Întâlnirea din marja Forumului NATO pentru Industrie precum situația de securitate din apropierea granițelor României, sprijinul aliat pentru Ucraina și Republica Moldova, precum și inițiativa „Santinela Estului”, dar și creșterea prezenței Aliate în România.

În cadrul discuției, a fost abordat și angajamentul de creșterea bugetelor de apărare către 5% din PIB până în 2035 asumat în urma Summitului de la Haga.

Ministrul Moșteanu a transmis: „România rămâne un aliat responsabil și predictibil. Marea Neagră reprezintă o zonă de interes strategic pentru întreaga Alianță, iar cooperarea cu partenerii noștri este esențială pentru asigurarea stabilității. Vom continua să investim în capabilitățile proprii, să sprijinim partenerii din vecinătatea estică și să contribuim activ la securitatea Flancului Estic”.

Potrivit comunicatului emis de MAPN, discuțiile au scos în evidență rolul industriei de apărare, investițiile în tehnologiile militare fiind considerate indispensabile pentru contracararea amenințărilor și creșterea capacității de răspuns.

Perchezițiile au vizat persoane bănuite că ar fi lipit coduri QR false pe panourile de plată a parcării, redirecționând cetățenii către un site fals pentru colectarea datelor bancare și numerelor de înmatriculare.

În cazul respectiv, autoritățile au fost avertizate încă din 24 iulie, iar potrivit anchetei, în noaptea de 19 iulie, două persoane, sprijinite de alte două, au lipit codurile QR false, care redirecționează utilizatorii către un site care imita pagina oficială a companiei da parcare.

Două persoane bănuite, depistate

În urma acțiunilor de joi, au fost depistate două dintre persoanele bănuite, dintre care una se află în arest în Belgia pentru fapte similare.

Despre persoanele care au sprijinit, una a fost depistată, iar cercetările continuă pentru identificarea ultimei persoane.

Operațiunea a beneficiat de sprijinul Serviciului Criminalistic, Serviciului pentru Acțiuni Speciale și al IPJ Teleorman.

„Cercetările sunt continuate de către Serviciul Combaterea Infracțiunilor Informatice din cadrul Direcției Generale de Poliție a Municipiului București, sub supravegherea Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de fals informatic, fals material în înscrisuri oficiale, complicitate la fals informatic și complicitate la fals material în înscrisuri oficiale” se arată în încheierea informării DGPMB.

Poliția din Germania a anunțat, joi, că investighează apariția svasticilor pictate cu sânge uman și întinse pe zeci de mașini, unele cutii poștale și fațadele clădirilor din orașul central Hanau.

Purtătorul de cuvânt al poliției, Thomas Leipold, a declarat că ofițerii au fost alertați miercuri seara, când un bărbat a raportat că a observat forma unei svastici aplicate cu un lichid roșu pe capota unei mașini parcate, scrie Euronews.

În urma unor teste speciale, s-a dovedit că substanța era sânge uman. În total, aproape 50 de mașini au fost vandalizate în mod similar.

„Contextul este complet neclar”, a spus Leipold, adăugând că anchetatorii nu știau dacă anumite mașini, cutii poștale și clădiri au fost vizate sau dacă svasticile au fost aplicate la întâmplare.

Momentan, nu există indicii cu privire la autorul incidentului.

Afișarea simbolurilor naziste, ilegală în Germania

Afișarea emblemelor naziste este ilegală în Germania, iar svastica este considerată un simbol al urii care evocă ororile Germaniei naziste și trauma Holocaustului.

Potrivit BBC, autoritățile locale au declarat că încearcă „să rezolve misterul” și au făcut apel la public pentru informații care ar putea duce la cel vinovat.

Vicepreședintele Bundestagului, Omid Nouripour, a declarat că atacul l-a lăsat fără cuvinte și că trebuie rezolvat rapid.

„Acest act lovește în inima orașului Hanau și redeschide rănile atacului terorist de extremă dreapta de acum cinci ani”, a scris el pe X, referindu-se la uciderea a nouă persoane de către un bărbat înarmat care a țintit persoane de origine imigrantă.

Anunțul a fost dat de Greenpeace România. Este vorba despre proiectul pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență nr. 163/2022 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile.

„Comunitățile de energie vor putea, în sfârșit, instala și gestiona surse regenerabile la nivel local, partaja energia produsă și menține beneficiile economice la nivel local – vor crea locuri de muncă, vor spori incluziunea socială și vor reduce sărăcia energetică. Noul cadru clarifică modul în care aceste comunități pot fi înființate și operate, stabilește reguli pentru schimbul de energie între membri și oferă o bază pentru participarea activă a cetățenilor, primăriilor și întreprinderilor locale la tranziția energetică”, anunță Greenpeace România.

Noul OUG va fi publicat în monitorul oficial. Potrivit Greenpeace România, inițiativa a durat trei ani de muncă, dar și presiune civică. În cadrul inițiativei dedicate tranziției energetice au fost implicate nouă organizații.

Memorandumul pentru comunități de energie a fost semnat de 51 de municipii, orașe, comune și organizații din România. Scopul proiectului este acela de a oferi fonduri dedicate comunităților de energie, printr-o legislație care să permită implementarea unor subvenții și granturi, cu fonduri menite să dezvolte comunitățile de energie, suport complementar, precum asistență tehnică, consultanță, dar și scutiri fiscale pentru a facilita accesul pentru gospodăriile unde persoanele au venituri reduse, dar și campanii de informare și conștientizare cu privire la energia regenerabilă.

Potrivit Greenpeace, Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) are obligația de a elabora mai multe norme și metodologii în următoarele luni.

Până la 31 decembrie 2025, instituția trebuie să adopte procedura de constituire a Registrului de comunități de energie, care va permite înregistrarea și recunoașterea oficială a acestora noilor reguli.

Ulterior, până la 28 februarie 2026, ANRE trebuie să stabilească metodologia de analiză a costurilor și beneficiilor pentru partajarea energiei regenerabile în rețea, iar până la 31 martie 2026, să aprobe condițiile privind utilizarea capacităților de stocare ale comunităților și membrilor lor.

„Este un pas mult așteptat de cetățeni și administrațiile locale din întreaga țară – un pas pentru care oamenii, autoritățile locale și societatea civilă au luptat mult. Cerem ANRE să elaboreze urgent normele de implementare care vor face legea funcțională și Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene să deblocheze fondurile din tranziția justă, astfel încât acest cadru legal să se transforme cât mai curând în proiecte reale – în energie curată produsă și folosită împreună.

Așteptăm publicarea în Monitorul Oficial a formei finale a ordonanței adoptate de Guvern, pentru a vedea și analiza textul complet al noului cadru legal privind comunitățile de energie.”, declară Andrei Crăciun, coordonator de campanie în cadrul Greenpeace România.

Propunerea aparţine senatorului Marius Humelnicu. În cadrul emisiunii „Ediţie Specială” de la Pro Lider FM, parlamentarul a spus că unitatea siderurgică de la Galaţi ar trebui preluată de stat pentru a fi retehnologizată şi listată la bursă.

„Soluţia optimă pentru salvarea combinatului siderurgic Liberty Galaţi, în opinia mea, ar fi ca statul să-l preia în contul datoriilor acumulate la EximBank şi ANAF. Ulterior, ar fi necesare investiţii în reparaţii şi retehnologizarea furnalului şi a principalelor linii tehnologice. După această etapă, combinatul ar putea fi listat la bursă, ceea ce i-ar permite să îşi continue activitatea fără povara datoriilor şi să acceseze inclusiv fonduri europene pentru dezvoltare”, a declarat senatorul Marius Humelnicu.

În spaţiul public s-a vorbit despre mai mulţi investitori interesaţi de preluarea parţială sau totală a combinatului siderurgic de la Galaţi. Compania lui Dorinel Umbrărescu şi-a manifestat intenţia privind preluarea integrală a unităţii. De asemenea, miliardar ucrainean Rinat Ahmetov, deţinătorul grupului Metinvest, este interesat de combinat.

Steel Mont din Germania ar vrea să opereze pe platforma siderurgică, fără a deveni proprietar, în timp ce o companie din Turcia a propus investiţii majore în combinat pentru a deveni partener major. Totodată, s-a mai vorbit despre implicarea unui consorţiu format din firme locale pentru salvarea combinatului.