Hillary și Bill Clinton urmează să depună mărturie în fața comisiei de supraveghere a Camerei Reprezentanților din SUA, care investighează legăturile unor personalități publice cu finanțatorul Jeffrey Epstein. Audierile vor avea loc cu ușile închise, la domiciliul cuplului din Chappaqua, statul New York.

Hillary Clinton va fi audiată joi, iar fostul președinte Bill Clinton vineri, în condiții similare. Membrii comitetului au călătorit la Chappaqua după ce s-a convenit ca depozițiile să nu aibă loc pe Dealul Capitoliului. Transcrierile și înregistrările video ale audierilor urmează să fie făcute publice în zilele următoare.

Soții Clinton se supun audierii dar nu le place

Cei doi au acceptat să depună mărturie după ce au fost citați de președintele republican al comisiei, James Comer, în caz contrar riscând acuzații de sfidare a Congresului. Ambii au criticat însă demersul, susținând că sunt vizați pe nedrept într-un exercițiu partizan menit să distragă atenția de la relația fostului președinte Donald Trump cu Epstein.

„Republicanii încearcă să distragă atenția poporului american de la eșecul lor de a trage la răspundere administrația Epstein pentru mușamalizarea lor”, a declarat Yassamin Ansari, membru democrat al comitetului.

Hillary Clinton a cerut ca mărturia să fie publică și a negat că s-ar fi întâlnit vreodată cu Epstein, deși a recunoscut că a avut mai multe întâlniri cu Ghislaine Maxwell, partenera și complicea acestuia, condamnată ulterior pentru trafic sexual.

Un apropiat al familiei Clinton, Sidney Blumenthal, a calificat citația adresată fostei senatoare drept „un indiciu clar al intenției partizane”, afirmând că aceasta „nu are nimic de oferit” în anchetă, întrucât nu l-a întâlnit și nu a comunicat cu Epstein.

Relația lui Bill Clinton cu Epstein

Bill Clinton a recunoscut anterior că a zburat de patru ori cu avionul privat al lui Epstein, cunoscut drept „expresul Lolita”, și apare în mai multe fotografii din dosarele făcute publice de Departamentul de Justiție, inclusiv într-o imagine în care se află într-o cadă cu hidromasaj alături de Epstein și o femeie a cărei identitate este protejată.

Fostul președinte susține că a întrerupt legăturile cu Epstein în 2006, după ce au devenit publice infracțiunile sexuale ale acestuia. Clinton a negat orice faptă ilegală și a cerut publicarea integrală a documentelor rămase în posesia Departamentului de Justiție – aproximativ trei milioane de pagini, potrivit estimărilor – în baza Legii privind transparența Epstein.

Pentru Bill Clinton n-ar fi prima oară

Audierile readuc în prim-plan experiența vastă a familiei Clinton în fața anchetelor conduse de republicani.

În 2015, Hillary Clinton a depus mărturie timp de nouă ore în fața unei comisii speciale care investiga atacul asupra misiunii diplomatice americane din Benghazi, o apariție considerată de mulți drept un moment care a neutralizat criticile politice la adresa sa.

La rândul său, Bill Clinton a depus mărturie sub jurământ în 1998 în cadrul anchetei conduse de un avocat independent privind acuzațiile de hărțuire sexuală formulate de Paula Jones și în dosarul legat de relația sa cu Monica Lewinsky.

În timp ce republicanii susțin că ancheta actuală vizează clarificarea legăturilor cu Epstein, democrații o descriu drept o nouă confruntare politică, într-un context în care numele mai multor figuri influente continuă să apară în documentele legate de cazul finanțatorului condamnat pentru infracțiuni sexuale.

Prim-ministrul Ilie Bolojan a prezentat stadiul Planului Național de Redresare și Reziliență, cu accent pe îndeplinirea jaloanelor privind reforma pensiilor magistraților și procesul de decarbonizare.

Cei doi oficiali au convenit ca solicitările României să fie analizate la nivelul Comisiei Europene, în vederea deciziei finale privind cererile de plată 3 și 4, iar un răspuns să fie transmis în prima parte a lunii martie.

„Președinta Comisiei Europene a apreciat reformele adoptate de Guvern și faptul că România se menține pe traiectoria asumată privind reducerea deficitului bugetar”, se arată într-un comunicat al Guvernului.

Conform sursei citate, în cadrul întrevederii, prim-ministrul României a punctat progresele în implementarea programului SAFE și a apreciat instrumentele financiare pe care Comisia Europeană le dezvoltă și le pune la dispoziția statelor membre pentru dezvoltarea propriilor industrii de apărare.

În acest context, premierul Bolojan a salutat inițiativele legate de dezvoltarea și reziliența economică pentru statele membre de pe flancul estic.

„La rândul său, președinta Ursula von der Leyen a apreciat pașii importanți făcuți de România în implementarea programului SAFE, precum și interesul față de instrumentele financiare inițiate de Comisie și puse la dispoziția statelor membre pentru dezvoltarea propriilor industrii de apărare”, a precizat Guvernul.

Totodată, președinta Comisiei Europene a apreciat eforturile României în promovarea proiectelor EastInvest, o inițiativă menită să faciliteze accesul la sprijin sub formă de împrumuturi pentru statele membre ale Uniunii Europene care se învecinează cu Rusia, cu Belarus și cu Ucraina.

Ce a transmis Ursula von der Leyen

„Suntem recunoscători României pentru menținerea siguranței în regiunea Mării Negre, iar solidaritatea cu Republica Moldova și Ucraina este remarcabilă. De aceea, ne vom intensifica sprijinul pentru voi și pentru celelalte comunități estice. România rămâne fermă în abordarea deficitului bugetar excesiv, prin reforme dificile, și avansează cu NextGenEU”, a scris Ursula von der Leyen într-o postare pe X.

Ceremonia de depunere a juramantului de investitura in functie a unor membri ai Curtii Constitutionale, la Palatul Cotroceni/ In imagine: Elena Simina Tanasescu, Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Mihaela Ciochina, Laura Iulia Scantei si Dimitrie Bogdan Licu. ALEXANDRA PANDREA/GMN/MEDIAFAXFOTO

În motivarea de 40 de pagini, judecătorii CCR spun de ce au respins sesizarea CJUE și susțin că instanța europeană nu se pronunță dacă o normă de drept intern este în conformitate cu dreptul UE și nici nu oferă avize consultative cu caracter general. CCR spune că admisibilitatea întrebărilor preliminare țin de o cauză aflată pe rolul unei instanțe naționale și de „utilitatea reală” a răspunsului oferit de CJUE.

„România se află într-o situație economică dificilă”

Judecătorii de la CCR invocă urgența măsurii prin faptul că actuala Comisie Europeană a stabilit suspendarea sumei de 869 de milioane de euro din PNRR și România se află „într-o situație economică dificilă”, cu deficit de 9,3% și datorie publică de 54,8% din PIB.

„Angajarea răspunderii Guvernului – o măsură luată in extremis”

CCR consideră că angajarea răspunderii de către Guvernul Ilie Bolojan pe proiectul de lege privind pensiile de serviciu ale magistraților a fost „o măsură luată in extremis” iar prevederile sunt „un răspuns energic şi necesar la situația financiar-bugetară a statului”.

Curtea explică faptul că Justiția din România primește o pensie contributivă și o pensie administrată privat, iar pensia de serviciu, prin suplimentul dat de stat, “nu are ca temei constituțional art.47 alin.(2) Constituție, ci art.124 alin.(3) din Constituție”.

Art 124 (alin 3) din Constituție statuează că „judecătorii sunt independenţi şi se supun numai legii„.

Art.47 alin.(2) din Constituție prevede că „cetăţenii au dreptul la pensie, la concediu de maternitate plătit, la asistenţă medicală în unităţile sanitare de stat, la ajutor de şomaj şi la alte forme de asigurări sociale publice sau private, prevăzute de lege. Cetăţenii au dreptul şi la măsuri de asistenţă socială, potrivit legii”

Ca arate, Curtea susține că legea „stabileşte un regim juridic nou al pensiei de serviciu bazat exclusiv pe art.124 alin.(3)”, iar „pensia de serviciu nu este eliminată (…) ci este reaşezată pe o bază exclusiv necontributivă”.

„Curtea Constituțională nu are competenţa de a examina oportunitatea iniţierii unui demers legislativ şi nici de a cuantifica impactul bugetar. (…) Curtea nu se poate transforma într-un cenzor contabil al veridicității calculelor de natură financiară prezentat de Guvern”, susține motivarea.

O pensie lunară medie a unui judecător este de 6,7 ori mai mare decât cea din România

Judecătorii compară pensile magistraților din România cu media din sistemul public și cu pensiile europene: „Spre exemplu, potrivit datelor publicate de către autoritățile franceze, în cazul Republicii Franceze pensia medie netă a unui magistrat este de 4.180 euro (echivalentul a aproximativ 21.000 lei), raportat la o pensie medie netă lunară la nivelul întregii economii de 1.626 euro (echivalentul a aproximativ 8.200 lei).

Astfel, pensia medie a unui magistrat este de aproximativ 2,5 ori mai mare față de pensia medie la nivelul întregii economii, în timp ce în cazul României, ulterior aplicării dispozițiilor legii supuse controlului de constituționalitate, aceasta ar urma să fie de 6,7 ori mai mare.

Un exemplu ce permite concluzii similare, calculat tot pe baza datelor puse la dispoziție de autoritățile publice din acest stat, este cel al Republicii Federale Germane. În acest caz, salariul mediu lunar al unui magistrat este de 6.973 euro (echivalentul a aproximativ 35.000 lei), în timp ce pensia medie lunară a unui magistrat este de 5.003 euro (echivalentul a aproximativ 25.100 lei), așadar un procent de 71% din salariul mediu lunar.

Raportat la pensia medie lunară la nivelul întregii economii, în valoare de 1.770 euro, pensie medie lunară a unui magistrat va fi de 2,8 ori mai mare, din nou mult sub raportul de 6,7 ce va deveni aplicabil în cazul României după intrarea în vigoare a dispozițiilor legii supuse controlului de constituționalitate.

Dacă este considerată relevantă realizarea unei comparații cu un stat ce a făcut parte din blocul comunist și în care s-a considerat că este necesară asigurarea unei independențe sporite pentru magistrați prin acordarea unui cuantum mai mare al pensiei, poate fi analizat cazul Poloniei.

În acest caz salariul mediu lunar al unui magistrat are un cuantum de 17.150 zloți, echivalentul a aproximativ 20.400 lei. Pensia medie lunară a unui magistrat este de 12.865 zloți, echivalentul a 15.320 lei.

Deși, potrivit datelor furnizate pentru anul 2024 de către Fondul Monetar Internațional, produsul intern brut/cap de locuitor al Poloniei este mai mare cu 25% față de produsul intern brut/cap de locuitor al României din aceeași perioadă, pensia medie lunară a unui magistrat din Polonia este cu aproximativ 40% mai mică raportat la cea a unui magistrat din România”.

Cu privire la criticile de neconstituționalitate extrinseci, Curtea a constatat că:

• angajarea răspunderii Guvernului în fața Camerei Deputaților și Senatului, în ședință comună, asupra unui proiect de lege este un aspect de natură constituțională al raporturilor dintre Guvern și Parlament, realizându-se, astfel, atât controlul parlamentar, cât și actul de legiferare în sine. Reglementările adoptate fac obiectul unui singur proiect de lege, au un obiect și scop unitar, respectiv măsuri referitoare la reforma pensiilor de serviciu din sistemul justiției. Urgența și necesitatea adoptării legii au avut în vedere evitarea accentuării dezechilibrului bugetar și a obligațiilor asumate prin cadrul normativ pentru implementarea Planului Național de Redresare şi Reziliență.

Cu privire la criticile de neconstituționalitate intrinsecă, Curtea a constatat că:

• legea stabilește un mecanism tranzitoriu până la atingerea vârstei standard de pensionare din sistemul general de pensionare în sistemul justiției, mecanism care valorifică un raport invers proporțional între nivelul vechimii în funcție și cel al vârstei de pensionare;
• eliminarea, în condițiile prevăzute de dispozițiile legale criticate, a actualizării pensiilor de serviciu în funcție de indemnizațiile aflate în plată este în sensul Deciziei Curții Constituționale nr.467 din 2 august 2023, paragraful 157;
• cu privire la dimensionarea cuantumului pensiei de serviciu, Curtea Constituțională nu are competența de a stabili nici valoarea nominală de referință a nivelului acesteia și nici valoarea procentuală ce se aplică asupra bazei de calcul în vederea determinării acesteia.

Membrii Curtii Constitutionale, Cristian Deliorga si Simina Elena Tanasescu / ALEXANDRA PANDREA / GMN / MEDIAFAX FOTO

Judecătorii Gheorghe Stan și Cristian Deliorga, în opinie separată: „Legea afectează însăși arhitectura constituțională a independenței Justiției”

Cei doi judecători CCR susțin că, în urma noului proiect de lege, cuantumul pensiei de serviciu nete al unui magistrat rămâne la 70% din cât avea și, ca atare, un asemenea nivel al pensiei se îndepărtează de normele stabilite prin jurisprudența CCR.

“Plafonarea pensiei de serviciu la 70% din ultimul venit net conduce la o reducere semnificativă până la anihilare a raportului dintre ultimul venit și pensie, de natură să golească de conținut garanțiile constituționale”, susțin magistrații.

Gheorghe Stan și Cristian Deliorga consideră că un astfel de cuantum lipsește de efect pensia de serviciu a unui magistrat și „este inevitabil ca pensia contributivă din sistemul public să crească progresiv și să depășească, în interval scurt, pensia de serviciu plafonată” a magistraților.

 “Prin urmare, reglementarea supusă controlului de constituționalitate nu doar că reduce nejustificat nivelul pensiei de serviciu, dar creează premisele eliminării sale în plan efectiv, transformând-o într-un drept pur teoretic.

În consecință, deși rațiuni de politică bugetară pot justifica, în principiu, ajustări ale sistemului de pensii, acestea nu pot prevala asupra obligației constituționale a statului de a garanta independența autorității judecătorești.

Argumentele de natură bugetară, legitime în sine, nu pot fundamenta măsuri care aduc atingere substanței garanțiilor statutului magistratului, întrucât independența Justiției  constituie una dintre valorile fundamentale ale ordinii constituționale și nu poate fi relativizată prin considerente financiare conjuncturale.

În același timp, deși proiectul de lege își justifică intervenția prin necesitatea corectării inechităților dintre „toți beneficiarii de pensii plătite din fonduri publice”, se arată în motivare.

Legea nu modifică pensiile de serviciu de la MApN, MAI, SRI, SIE, SPP, STS, MAE, Curtea de Conturi

„Reglementarea are un caracter vădit subiectiv și selectiv. Astfel, proiectul nu aduce nicio modificare pensiilor de serviciu ale altor categorii profesionale distincte – precum personalul militar și asimilat (din cadrul Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Afacerilor Interne, Serviciului Român de Informații, Serviciului de Informații Externe, Serviciului de Protecție și Pază și Serviciul de Telecomunicații Speciale), personalul diplomatic, membrii Curții de Conturi, funcționarii parlamentari, precum și alte categorii de beneficiari ai pensiilor speciale.

În absența unei justificări obiective și rezonabile pentru acest tratament diferențiat, intervenția legislativă apare ca fiind incoerentă în raport cu scopul declarat și susceptibilă să creeze noi dezechilibre, în loc să le corecteze. Mai mult, lipsa unei evaluări financiare globale, care să analizeze impactul asupra ansamblului pensiilor de serviciu finanțate din fonduri publice, confirmă caracterul parțial și insuficient fundamentat al reformei.

Prin urmare,  aceste deficiențe sunt de natură să atragă încălcarea art. 1 alin. (5)din Constituție, sub aspectul cerințelor de calitate, previzibilitate și fundamentare a legii, precum și a art. 16 alin. (1) din Constituție, referitor la principiul egalității îndrepturi, întrucât măsurile propuse instituie un tratament diferențiat între categorii aflate în situații comparabile, fără o justificare obiectivă și rezonabilă”.

Judecătorii consideră că având în vedere că legea produce diferențe arbitrare și discriminatorii, totul este de natură să afecteze coerența statutului profesional și să creeze aparența unor garanții inegale ale independenței :

„O asemenea soluție legislativă poate genera percepția că nivelul protecției materiale a independenței judecătorului depinde de factori temporali sau conjuncturali, ceea ce contravine atât art. 16 alin. (1) și art. 124 alin. (3) din Constituție, cât și exigențelor dreptului Uniunii Europene privind protecția jurisdicțională efectivă, consacrate de art. 19 alin. (1) TUE.

Pentru toate argumentele expuse, apreciem că „intervențiile legislative care diminuează semnificativ până la anihilare pensia de serviciu a magistraților sau îi alterează natura juridică afectează nu doar drepturi individuale, ci însăși arhitectura constituțională a independenței justiției, ca o componentă esențială a statului de drept”.

Alți 3 judecători, în opinie concurentă: „Pensiile de serviciu scad cu 30%. Ar fi fost necesară o evaluare a constituționalității”

În acord cu motivarea, judecătorii Mihaela Ciochină, Mihai Busuioc și Asztalos Csaba-Ferenc, în opinie concurentă, critică totuși decizia:

„Se observă că legea criticată instituie o reducere ex abrupto a cuantumului pensiei de serviciu, cu alte cuvinte, după intrarea ei în vigoare persoanele care se vor pensiona sub imperiul ei vor suporta o reducere imediată a pensiei de serviciu cu cel puțin 30%.

Mai exact, baza de calcul a pensiei de serviciu va scădea imediat de la 80% la 55% din indemnizația brută, iar suma astfel obținută va fi la rândul ei limitată, de la 100% la 70% din indemnizația netă.

Or, dacă s-a stabilit drept criteriu de constituționalitate necesitatea reglementării normelor intertemporale atunci când reforma pensiilor de serviciu a vizat vârsta de pensionare, același raționament ar fi fost valabil pentru reforma privind cuantumul pensiei de serviciu.

Ca atare, ar fi fost necesară o asemenea evaluare a constituționalității noii reglementări în coordonatele deja stabilite prin Decizia nr.467/2023.

Jurisprudența Curții a subliniat importanța normelor tranzitorii (a se vedea Decizia nr.402/2024), care trebuie să creeze cadrul necesar unei receptări organice în ordinea normativă a noilor soluţii legislative promovate, şi anume cu respectarea principiului securităţii juridice. Astfel, apreciem că ar fi fost necesară și examinarea acestui aspect în decizia la care am redactat prezenta opinie concurentă”, spun cei 3 judecători.

După publicarea motivării, legea privind pensiile de serviciu ale magistraților intră practic în procedura constituțională de promulgare, președintele României având teoretic 20 de zile pentru a semna proiectul de lege.

Zilele trecute, șefii celor 16 Curți de Apel din România dar și UNJR i-au cerut președintelui României, Nicușor Dan, să întoarcă la Parlament, spre reexaminare, legea, judecătorii considerând că proiectul încalcă statutul magistratului, generează trei categorii de pensionari speciali și discriminări în Justiție.

Administrația Prezidențială a comunicat că Nicușor Dan așteaptă motivarea CCR pentru a promulga legea pentru ca aceasta să intre în vigoare.

Curtea Supremă de Justiție, autoarea sesizării de neconstituționalitate, a anunțat, după decizia CCR, că „va utiliza toate mijloacele legale și instituționale” pentru a apăra independența Justiției, „inclusiv prin sesizarea instituțiilor europene competente”.

Premierul Ilie Bolojan se află astăzi la Bruxelles, unde are discuții cu oficiali europeni, inclusiv pe tema fondurilor PNRR, reforma pensiilor speciale fiind unul dintre jaloanele pe care România și le-a asumat.

Alegerea unor bulbi de amaryllis de calitate reprezintă un factor esențial pentru obținerea unor tije florale viguroase și a unor flori bine dezvoltate. Planta este potrivită atât pentru persoane cu experiență în grădinărit, cât și pentru începători, deoarece procesul de plantare este simplu și nu necesită condiții speciale.

Caracteristicile florilor de amaryllis

Florile de amaryllis sunt recunoscute pentru dimensiunea lor impresionantă și pentru diversitatea cromatică. Nuanțele pot varia de la roșu intens și bordo, până la roz delicat, somon sau alb pur. Unele varietăți prezintă dungi contrastante sau degradeuri subtile, ceea ce le face potrivite pentru amenajări interioare elegante.

În ultimii ani, interesul pentru amaryllis cu flori duble a crescut datorită aspectului bogat și voluminos al petalelor. Aceste varietăți sunt adesea utilizate în decoruri moderne sau clasice, oferind un accent vizual puternic într-un spațiu minimalist.

Cum se plantează corect bulbii de amaryllis

Pentru o dezvoltare optimă și o înflorire sănătoasă, este recomandat să fie respectate câteva reguli de bază:

• Alegerea unui ghiveci cu drenaj eficient
• Utilizarea unui substrat fertil, bine aerat
• Plantarea bulbului astfel încât aproximativ o treime să rămână deasupra solului
• Udarea moderată, fără exces de apă
• Amplasarea într-un spațiu luminos, ferit de soare direct puternic

În condiții potrivite, amaryllis poate înflori în aproximativ 6–8 săptămâni de la plantare. Tija florală poate susține una sau mai multe flori, iar perioada de înflorire se poate extinde pe durata mai multor săptămâni.

Avantajele cultivării amaryllisului în interior

Unul dintre principalele avantaje ale acestei plante este adaptabilitatea la mediul interior. Nu necesită temperaturi ridicate și tolerează bine variațiile moderate de lumină. În plus, ciclul său de creștere permite replantarea bulbului în sezoanele următoare, dacă este îngrijit corespunzător.

Amaryllis este utilizat frecvent în decorarea locuințelor, birourilor sau spațiilor comerciale, datorită impactului vizual puternic și a aspectului elegant. De asemenea, poate fi integrat în aranjamente florale de sezon sau în combinație cu alte plante decorative.

Grindeanu a afirmat că „Uniunea Salvador-România ar trebui să-și schimbe propunerea și, de asemenea, să-și schimbe propunerea de Avocat al Poporului sau doamna Rizoiu să renunțe la pensie specială”.

„Dacă lucrurile astea se vor întâmpla, nu am niciun fel de problemă să votez propunerea USR. Dar eu cred că-i de bun-simț să ieși din zona asta de ipocrizie de care dau dovadă acești…”, a adăugat liderul PSD.

Propunerile PSD, „nu sunt luate în seamă”

Președintele PSD a susținut că partidul său a venit încă din septembrie cu propuneri de relansare economică, însă acestea ar fi fost ignorate timp de șapte luni.

„Am venit în septembrie cu aceste propuneri. Le-am prezentat la partid și public. Nu sunt luate în seamă decât după vreo șapte luni. Deși am spus de atunci că dacă nu facem aceste măsuri de relansare vom intra în recesiune și lucrurile, din punct de vedere economic, vor sta prost. De-abia după șapte luni au fost luate în considerare”, a declarat el.

Grindeanu a enumerat și alte situații în care, potrivit acestuia, punctele de vedere ale PSD nu ar fi fost luate în considerare, inclusiv solicitarea de schimbare a ministrului Mediului și rezervele exprimate față de anumite acorduri externe.

„O propunere care nu are pensie specială”

„Eu am spus și am spus și public acest lucru că nu vom vota dacă se va păstra această propunere. Dacă vor veni cu o altă propunere care nu are pensie specială, așa cum are doamna Rizoiu sau dacă doamna Rizoiu renunță, n-avem o problemă. Dar știți, ipocrizia asta e așa de frumoasă când vine din partea acestui partid. S-a întemeiat partidul pe niște principii principii din acestea politici publice fără pensii speciale. (…) Iar când îi să propui oameni, vii și propui pe unul cu pensie specială ca avocat al poporului sau vii și propui pe unul cu pensie specială la uzina SADU”, a mai spus Grindeanu despre USR.

De ce renunțăm la dietă după 2 săptămâni? Psihologia din spatele eșecului în slăbit

De cele mai multe ori, o dietă începe cu entuziasm, motivație și planuri clare. Ne cumpărăm alimentele „permise”, ne organizăm mesele și suntem convinși că de data aceasta vom merge până la capăt. Și totuși, statistic vorbind, foarte multe persoane abandonează regimul în primele două săptămâni. Nu lipsa voinței este problema principală, ci mecanismele psihologice și biologice care intervin odată cu restricția.

Un exemplu de plan alimentar bine structurat, care oferă organizare pe zile tematice, este dieta rina pe zile. Tocmai această structură clară oferă la început un sentiment de control și siguranță. Când știi exact ce ai voie să mănânci în fiecare zi, deciziile devin mai simple, iar disciplina pare mai ușor de menținut.

Însă realitatea zilnică este mai complexă decât un plan scris pe hârtie.

După primele zile, tentațiile, oboseala și presiunea socială încep să intervină. În plus, multitudinea de diete disponibile creează impresia că există mereu o variantă „mai bună”, ceea ce duce la schimbări frecvente și la lipsa consecvenței. În loc să aprofundăm un plan, trecem rapid la următorul.

Entuziasmul de început vs. realitatea de zi cu zi

La începutul unei diete, motivația este alimentată de emoție: dorința de schimbare, nemulțumirea față de imaginea corporală sau apropierea unui eveniment important. Această motivație emoțională este puternică, dar temporară.

După aproximativ 10–14 zile, intervine rutina. Apar situații neprevăzute — ieșiri în oraș, zile stresante la muncă, lipsa timpului pentru gătit. În acest moment, disciplina devine mai importantă decât entuziasmul inițial. Fără un sistem flexibil, regimul începe să pară o povară.

Restricția severă – cel mai mare inamic al consecvenței

Restricția severă este unul dintre cei mai puternici factori care determină abandonul. Atunci când eliminăm complet alimentele preferate sau reducem drastic porțiile, creierul percepe situația ca pe o amenințare.

La nivel biologic, scăderea bruscă a caloriilor duce la creșterea hormonilor foamei și la scăderea nivelului de energie. La nivel psihologic, apare senzația de privare. Cu cât interdicția este mai rigidă, cu atât dorința devine mai intensă.

Acesta este motivul pentru care multe persoane ajung la episoade de mâncat compulsiv după perioade scurte de restricție. Nu este lipsă de voință, ci o reacție normală la limitare excesivă.

Supraîncărcarea informațională și confuzia generată de multitudinea de regimuri

Trăim într-o eră a informației, iar acest lucru poate deveni copleșitor. În fiecare zi apar noi recomandări: low carb, keto, disociată, fasting, hipocalorică. Fiecare promite rezultate rapide și susține că este „cea mai eficientă”.

Această abundență creează confuzie și nesiguranță. În loc să construim obiceiuri stabile, trecem constant de la un plan la altul, fără a-i acorda timp să funcționeze. Rezultatul este frustrarea și sentimentul că „nimic nu merge”.

Cum construiești un stil alimentar sustenabil

Secretul nu stă în perfecțiune, ci în flexibilitate și consecvență. Un stil alimentar sustenabil permite ocazional mici abateri fără a transforma tot procesul într-un eșec. El nu se bazează pe interdicții absolute, ci pe echilibru.

Planificarea meselor, menținerea unui aport adecvat de proteine și fibre și integrarea alimentelor preferate în porții controlate pot face diferența. De asemenea, este important să îți setezi obiective realiste și să accepți că progresul nu este liniar.

Slăbitul nu este doar un proces metabolic, ci și unul psihologic. Relația cu mâncarea, percepția despre propriul corp și modul în care gestionăm stresul influențează direct rezultatele.

În concluzie, renunțarea la dietă după două săptămâni nu este un eșec personal, ci un semnal că abordarea aleasă poate fi prea rigidă sau dificil de susținut. Atunci când construiești un stil alimentar adaptat vieții tale reale, nu unei versiuni ideale a acesteia, șansele de reușită cresc semnificativ.

Line-up ELECTRO – Valul 2

KOLLEKTIV TURMSTRASSE (LIVE) – unul dintre cele mai influente live act-uri germane din muzica electronică, care a modelat ani la rând sunetul internațional de house și techno.

Definit printr-o evoluție stilistică continuă și schimbări curajoase de direcție, proiectul reprezintă progres artistic și profunzime muzicală — dincolo de trenduri și stagnare.

TOWNSHIP REBELLION – un label colectiv care creează muzică și experiențe din 2012, un proiect electronic german cunoscut pentru combinația sa puternică de melodic techno și energie progressive. A câștigat recunoaștere internațională odată cu setul din 2019 de la Burning Man, iar prin lansări la labeluri respectate precum Still Vor Talent (Berlin), Filth on Acid și Siamese, proiectul și-a consolidat o prezență puternică în scena underground europeană.

ANAÏS – o forță în ascensiune în drum & bass, ale cărei rădăcini românești dau un sens aparte acestui moment.  Deschizătoare de drumuri pentru noua generație de artiști D&B, Anaïs, stabilită în Bristol, își canalizează dedicarea intensă pentru arta DJ-ingului către poziția de lider de scenă. Selecțiile sale dinamice și stilul energetic în care mixează fac publicul de fiecare dată să ceară mai mult și i-au adus apariții pe scenele unor evenimente de referință precum Boomtown, Let It Roll, Hospitality, DnB Allstars, Electric Woodlands și multe altele.

Citeşte comunicatul integral AICI

Cel mai mare centru de training maritim și offshore din Europa se află la Constanța și a fost realizat de Centrul Român pentru Pregătirea și Perfecționarea Personalului din Transporturi Navale (CERONAV).

Potrivit ministrului Transporturilor, noul campus are o suprafață totală de 5.381 mp. Complexul include două clădiri, șapte săli de curs și simulatoare, spații administrative, 36 de camere duble și opt apartamente pentru cursanți. Campusul are acces direct la Baza Nautică CERONAV și este dotat cu soluții de energie regenerabilă.

„Punctul central al investiției este bazinul de antrenamente (498 mp, adâncime 5,4 m), echipat cu simulator HUET și tehnologie modernă pentru cursuri esențiale de siguranță maritimă și offshore (HUET, Sea Survival, GWO Sea Survival, Working at Height). (…) CERONAV este singurul centru din Europa acreditat pentru standardul High Voltage – turbine eoliene și deține un portofoliu de 290 de cursuri acreditate conform standardelor STCW, OPITO, DP – Nautical Institute, GWO și pentru navigația pe ape interioare”, a precizat Ministrul Transporturilor pe Facebook.

Proiectul a fost realizat în 45 de luni. Investiția în valoare de 64 milioane lei a fost realizată integral din veniturile proprii ale CERONAV.

„Nimeni nu se așteaptă de la mine, de la Bolojan sau de la Nicușor Dan să avem relații de prietenie și să ne trimitem inimioare pe WhatsApp. Ce așteaptă românii de la noi e să avem o relație instituțional corectă. Și când vorbesc despre primul ministru, indiferent cine e primul ministru, sau de președinte, indiferent cine e președinte”, a declarat Sorin Grindeanu, într-un interviu acordat G4 Media. 

Referitor la numirea directorilor serviciilor de informații, Grindeanu și-a reiterat cererea ca acestea să nu fie transformate în „în anexe ale unor partide sau ale unor ONG-uri”, amintind: „Avem un președinte care a candidat ca independent, susținut de, nu doar de USR, să spunem, în a doua parte a campaniei prezidențiale. eu vorbesc de când au început. A fost susținut și dinspre zona aceasta de ONG-uri civică. Și am vrut să acoper și mențin punctul de vedere”. 

Grindeanu a precizat că numirea rămâne în atribuțiile șefului statului, susținând: „Depinde foarte mult persoana. E atributul președintele. Și asta e atributul constituțional. Dar, totodată, ca să închizi procedura, trebuie să ai un vot în Parlament”. 

Privind subiectul numirilor, liderul social-democrat a mai adăugat: „Eu n-am mers și nici alți colegi din coaliție n-au mers să fac vreodată vreo propunere la conducerea serviciilor”. 

Privind propunerile vineri din partea președintelui în vară, Gabriel Zbârcea și pe Marius Gabriel Lazurca (actual consilier pentru securitate națională), Sorin Grindeanu a precizat: „atunci a fost o discuție în trei, președinte, prim-ministrul și eu la guvern. Și-a făcut președintele cele două propuneri. Și eu și prim-ministru atunci, sigur, s-a mers spre nu. Dar amândoi am spus că nu-i cunoaștem nici pe unul, nici pe altul. După care propunerea n-a mai fost reluată”.

Danemarca va organiza alegeri parlamentare pe 24 martie, a anunțat joi premierul țării, Mette Frederiksen.

„Acestea vor fi alegeri decisive, deoarece în următorii patru ani noi, danezii și europenii, va trebui să ne descurcăm singuri. Trebuie să ne definim relația cu Statele Unite și trebuie să ne reînarmăm pentru a asigura pacea pe continentul nostru”, a spus Frederiksen, potrivit Reuters.

„Trebuie să rămânem uniți în Europa și trebuie să asigurăm viitorul Commonwealth-ului danez”, a spus ea, referindu-se la Regatul Danemarcei, care cuprinde Danemarca, Groenlanda, precum și Insulele Feroe.

Potrivit The Guardian, cererea lui Frederiksen a fost acceptată de regele Danemarcei.

Actualul guvern al Danemarcei este o coaliție formată din social-democrații lui Frederiksen, Partidul Liberal de centru-dreapta condus de ministrul apărării Troels Lund Poulsen și Moderații, conduși de Lars Lokke Rasmussen.

Potrivit unor sondaje, coaliția riscă să-și piardă majoritatea, în contextul în care partidele se repoziționează pe linii mai tradiționale de stânga-dreapta, notează Euractiv.

Alegerile generale din Danemarca trebuie să aibă loc cel puțin o dată la patru ani, dar acestea pot fi convocate de prim-ministru în orice moment. Ultimele alegeri au avut loc pe 1 noiembrie 2022.