Emisarul special al administraţiei Trump pentru Orientul Mijlociu, Steve Witkoff, a declarat că un nou stat va semna în curând un acord de normalizare a relaţiilor cu Israelul, în cadrul extinderii Acordurilor Abraham, potrivit Al Jazeera.

„Voi reveni la Washington pentru anunţul privind extinderea Acordurilor Abraham,” a spus Witkoff la un forum de afaceri desfăşurat în Florida, fără a preciza însă despre ce ţară este vorba.

Acordurile Abraham, semnate pentru prima dată în 2020 în timpul primului mandat al lui Donald Trump, au marcat o schimbare majoră în relaţiile dintre Israel şi lumea arabă.

Emiratele Arabe Unite şi Bahrain au fost primele ţări care au stabilit legături diplomatice cu Israelul, fiind urmate ulterior de Maroc şi Sudan.

Anunţul de astăzi ar putea reprezenta prima extindere semnificativă a acestor acorduri de la revenirea lui Trump la Casa Albă.

Prim-vicepreședintele PNL și candidatul partidului la Primăria Capitalei, Ciprian Ciucu, a declarat la Digi24 că nu își dorește să ajungă președinte al României, subliniind că preferă funcțiile executive și că nu vrea să rămână în politică mai mult de 10-12 ani.

Întrebat dacă există un candidat la care se gândește pentru Sectorul 6, pe care l-ar lăsa în urmă dacă ar câștiga, Ciucu a răspuns fără ezitare: „Din fericire, da, este, cred că sunt singur în această postură, pot să îl recomand pe viceprimarul Paul Moldovan, care este un om integru, un om supercompetent, am mare încredere în el”.

Referitor la o întrebare despre un posibil traseu către Cotroceni – având în vedere că doi foști primari ai Capitalei au ajuns președinți ai României – Ciucu a spus: „Cea mai mare onoare pe care pot să o am este să fiu primarul Bucureștiului. Și vreau să fac din București proiectul vieții mele, așa cum am făcut până acum din vestul Bucureștiului, în sectorul 6”.

Candidatul PNL a explicat că le propune bucureștenilor „un parteneriat pentru cel puțin șase ani de acum înainte, astfel încât să pun ordine în primărie și în oraș”, vizând rezultate semnificative la nivelul Capitalei, similare cu cele din Sectorul 6, și „pe 10 ani astfel încât Bucureștiul să fie bine pus la punct”.

Întrebat dacă s-a gândit vreodată la un traseu către Cotroceni, Ciprian Ciucu a spus: „Eu vă zic sincer acum, nu știu cum o să sune asta la televizor, eu mai mult de 10-12 ani nu mai vreau să stau prin politică. Adică nu sunt genul care să-mi doresc puterea de dragul puterii, doresc puterea ca să pot face ceva în orașul pe care-l iubesc. Mai sunt și alte lucruri de făcut decât politică și nu mă văd președinte, vă zic sincer”.

Explicându-și opțiunile de carieră, Ciucu a declarat: „Mie îmi plac funcțiile executive mai degrabă, acestea mă motivează, procesele de management pe care le stăpânesc, chiar și teoria îmi place foarte mult, pentru că practică fără teorie este un nonsens. Am aplicat concepte, îmi place să lucrez și să văd lucruri efective care cresc din munca echipei mele”.

„Deci e foarte puțin probabil să-mi doresc să fiu președintele României, bine, și aceasta este o onoare foarte mare, dar nu este…”, a conchis candidatul PNL.

Deși România se confruntă cu un deficit bugetar ridicat, companiile de stat continuă să primească sprijin financiar din bani publici. Cea mai recentă solicitare vine din partea TAROM, care cere o nouă tranșă de 114 milioane de lei din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe 2025 – bani necesari pentru a acoperi lipsa de lichidități și pentru a menține compania pe linia de plutire.

A doua tranșă din ajutorul de stat

Suma solicitată acum de compania de stat reprezintă a doua și ultima tranșă din ajutorul total de peste 226 milioane de lei, aprobat în aprilie 2024. Prima parte – puțin peste 112 milioane de lei – a fost virată în perioada 2023-2024.

Ministerul Transporturilor a înaintat deja Guvernului proiectul de hotărâre prin care solicită suplimentarea bugetului propriu cu această sumă, explicând că TAROM nu mai are fonduri suficiente pentru a-și plăti datoriile la timp, iar lipsa de lichidități riscă „să destabilizeze echilibrul financiar al societății”. Fondurile ar urma să susțină planul de redresare început în urmă cu doi ani, aprobat de Comisia Europeană.

Majorare de capital pentru TAROM

Ajutorul este destinat majorării capitalului social al companiei aeriene, în încercarea de a stabiliza compania și de a-i asigura continuitatea operațională. Ministerul spune că măsura urmărește „minimizarea riscului ca deficitul de lichiditate să afecteze procesul de restructurare” și să creeze premisele pentru ca, în 2026, planul de redresare să poată continua.

„Menținerea TAROM pe piața serviciilor de transport aerian va conduce la creșterea standardelor generale de calitate și la menținerea unor prețuri accesibile”, ca urmare a existenței unei concurențe reale, susțin oficialii din transporturi.

Ajutoare repetate pentru companiile de stat

Nu este prima dată când TAROM primește bani de la stat. În ultimii ani, TAROM a primit mai multe tranșe de bani publici pentru a acoperi pierderi sau a-și majora capitalul social, ca parte a planului de restructurare aprobat de Comisia Europeană. Ajutorul de salvare a fost o măsură temporară menită să mențină compania în funcțiune până la aprobarea planului de restructurare. Ulterior, acest plan – validat de Comisia Europeană – a permis acordarea unui nou ajutor de stat, structurat pe tranșe, pentru redresarea financiară și operațională a companiei.

TAROM nu este însă singura companie de stat care a beneficiat de ajutor din Fondul de rezervă. De-a lungul timpului, Guvernul a direcționat ajutoare de stat pentru mai multe companii de stat, printre care Complexul Energetic Oltenia, CFR Călători sau Poșta Română, aflate în dificultate financiară.

Legale, dar cu impact asupra bugetului

Alocările de acest fel sunt permise de lege în cazuri urgente sau neprevăzute, cum ar fi dezastre naturale ori situații care nu pot fi amânate, dar trebuie aprobate de Comisia Europeană atunci când implică ajutoare de stat. Chiar și așa, ele sporesc presiunea asupra unui buget deja afectat de un deficit ridicat și readuc în discuție eficiența proceselor de restructurare și dependența companiilor de stat de sprijinul guvernamental.

Inițial, proiectul a fost pus în consultare publică pentru numai 7 zile, până la 6 noiembrie, însă Ministerul Transporturilor a modificat în seara de joi termenul, prelungind perioada de consultare până la 10 noiembrie, astfel încât să respecte durata minimă prevăzută de lege.

Primarul Sectorului 6 şi candidat la Primăria Capitalei, Ciprian Ciucu, a afirmat, într-un interviu la Digi24, că Bucureştiul a pierdut în trecut aproximativ 280 de milioane de lei din cauză că administraţiile de atunci nu au avut proiecte de investiţii pregătite.

„S-au pierdut foarte mulţi bani. Trebuie să recuperăm, iar termia este o prioritate, pentru că o mare parte din Bucureşti se bazează pe subvenţia la termie, iar aceşti bani se scurg, literalmente, în pământ, odată cu agentul termic care curge din ţevi”, a spus Ciucu.

Acesta a explicat că îşi doreşte un oraş mai curat, mai ordonat şi cu investiţii care să ducă la regenerare urbană, în special în centrul Capitalei.

„Zona centrală, de exemplu, arată de multe ori mai prost decât cartierele din Sectorul 6. Aş începe cu un plan de regenerare urbană pentru bulevardul Magheru şi Calea Victoriei”, a declarat el.

Ciucu a vorbit şi despre riscul seismic, pe care îl consideră una dintre marile probleme ale Bucureştiului.

„Suntem capitala cu cel mai mare risc seismic din Europa. Aici e nevoie de o intervenţie clară din partea guvernului şi de o legislaţie care să permită consolidarea clădirilor vulnerabile”, a spus primarul Sectorului 6, adăugând că este un proiect de lungă durată, dar esenţial pentru siguranţa locuitorilor.

Premierul Ilie Bolojan a declarat, într-un interviu la Digi24, că măsurile economice adoptate de guvernul său, deși nepopulare, au fost necesare pentru a evita suspendarea fondurilor europene și intrarea României în incapacitate de plată.

Premierul Ilie Bolojan a explicat, jjoi, într-un interviu la Digi24, că deciziile economice adoptate în ultimele luni au fost luate pentru a stabiliza finanțele publice și a recâștiga încrederea piețelor.

„Guvernul a fost pus în situația de a adopta niște măsuri care nu sunt populare. Aceste pachete au urmărit să recâștigăm încrederea piețelor și să generăm venituri la buget, urmând ca treptat să reducem cheltuielile, lucru pe care îl facem deja”, a spus Bolojan.

Premierul a recunoscut că aceste decizii pot provoca o „contracție economică” și o pierdere temporară de încredere, dar a subliniat că ele au fost „necesare pentru stabilitatea țării”.

Bolojan a comentat și legătura dintre situația economică și alegerile pentru Primăria Capitalei, spunând că un București bine administrat este „o locomotivă pentru economia națională”.

„Alegerea primarului general nu este doar o miză locală. 25% din PIB-ul României este generat de Capitală și încă 15% de zona metropolitană. Dacă Bucureștiul se dezvoltă, duce România după el”, a afirmat premierul.

El a adăugat că bucureștenii vor trebui să aleagă un primar „care are cele mai mari șanse să ducă orașul înainte”, subliniind că stabilitatea Capitalei influențează direct stabilitatea întregii țări.

Întrebat cum a ajuns afaceristul în biroul său de la Palatul Victoriei, prim-ministrul a explicat că preşedintele PNL Vaslui i-a solicitat o audienţă, anunţându-l că doreşte să-i prezinte un om care ar putea candida în judeţul Vaslui şi care ar fi mai convins să se implice în politică dacă ar avea o întâlnire cu şeful Guvernului.

Bolojan a precizat că a tratat această programare „într-o cheie obişnuită”, având permanent întâlniri cu reprezentanţi ai autorităţilor locale şi cu membri de partid. Afaceristul a fost însoţit de Mihai Barbu, trezorierul PNL, așa cum MEDIAFAX a dezvăluit în premieră (CITEȘTE AICI!).

Desfăşurarea întâlnirii, care a durat aproximativ 15 minute

Bolojan a mărturisit că a simţit „un uşor trac” în timpul discuţiei: „Eu am avut aşa un uşor, şi acum mi-aduc aminte, trac, pentru că venind să discute aspecte politice, a prezentat şi aspecte care nu sunt strict de zona politică”.

Întrebat dacă i-a făcut vreun reproş lui Mihai Barbu pentru că l-a adus pe afacerist la întâlnire, premierul a răspuns că nu a mai apucat de atunci să vorbească cu acesta într-un cadru privat, văzându-se doar „o dată sau de două ori în întâlniri, în şedinţe mari”.

Premierul a precizat că nu poate face comentarii asupra cazului aflat în curs de cercetare, menţionând că ceea ce a apărut în spaţiul public sunt „date parţiale din dosar” şi că abia după finalizarea anchetei şi o eventuală trimitere în judecată se vor cunoaşte mai multe detalii.

Întrebat despre misiunea sa de reformator al statului şi despre necesitatea demantelării reţelelor de nepotism şi corupţie, Bolojan a evitat să facă comentarii detaliate, subliniind că instituţiile statului îşi fac datoria şi că va aştepta finalizarea cercetărilor pentru a avea o imagine completă asupra situaţiei.

Liderul PNL Vaslui, Mihai Barbu, pus sub control judiciar pentru 60 de zile în dosarul de corupţie al lui Fănel Bogos, a fost suspendat din toate funcţiile deţinute în PNL.

O furtună solară de mare intensitate ar putea face ca aurora boreală să fie vizibilă, joi noapte, în numeroase state din nordul SUA.

Fenomenul este cauzat de o explozie masivă de energie emisă de Soare, o ejecţie de masă coronală, care se deplasează spre Pământ, au anunţat meteorologii spaţiali americani.

Administraţia Naţională Oceanică şi Atmosferică (NOAA) a emis o avertizare de furtună geomagnetică puternică, aşteptată să ajungă între joi seară şi vineri dimineaţă.

„Dacă momentul sosirii coincide favorabil cu rotaţia Pământului, este foarte probabil să vedem aurorele intensificându-se peste noapte”, a declarat Shawn Dahl, specialist NOAA, într-un e-mail.

Deşi autorităţile monitorizează evenimentul, experţii nu se aşteaptă la perturbări semnificative ale semnalelor radio sau ale comunicaţiilor.

Aurora boreală ar putea fi vizibilă în special în zonele rurale, ferite de poluarea luminoasă, în state precum Alaska, Washington, Oregon, Idaho, Montana, Wyoming, Dakota de Nord, Dakota de Sud, Nebraska, Minnesota, Iowa, Michigan, Wisconsin, New York, Vermont, New Hampshire, Maine şi în nordul statelor Illinois, Indiana, Ohio, Pennsylvania şi Massachusetts.

Totuşi, o Lună plină şi strălucitoare ar putea îngreuna observarea fenomenului, scrie AP.

În funcţie de activitatea solară, luminile nordului ar putea fi vizibile şi în noaptea de vineri spre sâmbătă.

Ucraina se bazează pe sprijinul internațional și pe accesarea fondurilor provenite din activele rusești înghețate pentru a acoperi un deficit bugetar estimat la 19 miliarde de dolari în 2026. Vicepremierul Taras Kachka spune că nu există riscul unui gol financiar în buget pentru anii următori.

Vicepremierul Ucrainei, Taras Kachka, a declarat joi, la Kiev, că este „mai mult decât sigur” că Ucraina va primi finanțarea necesară din partea partenerilor occidentali pentru a acoperi bugetele din 2026 și 2027, în pofida întârzierilor și disputelor privind utilizarea activelor rusești înghețate.

„Sunt convins că nu va exista un gol în bugetul pentru 2026-2027”, a spus Kachka, responsabil pentru integrarea euroatlantică a Ucrainei.

El a precizat că aproximativ 40% din bugetul actual al țării, estimat la 98 de miliarde de dolari, este acoperit de sprijin extern, iar Kievul are nevoie de încă 19 miliarde pentru a-și menține stabilitatea financiară anul viitor, scrie Kyiv Independent.

Guvernul ucrainean își pune mari speranțe în așa-numitul „împrumut pentru reparații”, o propunere de 140 de miliarde de euro finanțată din dobânzile generate de activele rusești înghețate, majoritatea aflate la compania belgiană Euroclear.

Belgia a cerut însă altor state membre UE să împartă riscurile juridice ale schemei, iar decizia finală este așteptată la Consiliul European din 19 decembrie.

În cazul în care nu se ajunge la un acord, Kachka a spus că Ucraina va apela la alte mecanisme de finanțare internațională, prin sprijin bilateral sau multilateral.

Oficialii ucraineni spun că partenerii europeni le-au transmis să nu se îngrijoreze, asigurându-i că vor găsi o soluție comună.

Summitul din decembrie ar putea decide și soarta începerii negocierilor oficiale de aderare a Ucrainei la Uniunea Europeană.

Procesul este blocat de premierul ungar Viktor Orban, care se opune deschiderii capitolelor de negociere.

„Prima opțiune ar fi ideală, Ungaria își dă acordul, iar noi deschidem clusterele de aderare. A doua este ca celelalte 26 de state să decidă să meargă mai departe fără acordul Budapestei”, a explicat Kachka.

Oficialii grupului Schwarz au transmis joi seara, la solicitarea Mediafax, că țin legătura cu specialiștii Consiliului Concurenței în acest dosar.

Reprezentanții autorității au identificat și au făcut publice, joi, mai multe îngrijorările lor concurențiale privind impactul asupra magazinelor La Cocoș a tranzacției notificate de grupul Schwarz, care operează în România rețelele de magazine Kaufland și Lidl.

„Suntem într-un schimb constructiv de replici cu Consiliul Concurenței. Suntem încrezători că vom putea aborda pe deplin toate întrebările Consiliului Concurenței în cadrul acestui dialog și vom crea o bază care va duce la o aprobare rapidă a tranzacției. Credem cu tărie că tranzacția va consolida La Cocoș pe termen lung”, a transmis un purtător de cuvânt al grupului Schwarz din Germania, la solicitarea Mediafax.

Grupul Schwarz este un grup internațional de retail de top, cu aproximativ 14.200 de magazine și aproximativ 595.000 de angajați. În anul fiscal 2024, companiile din Grupul Schwarz au generat vânzări totale de 175,4 miliarde de euro.

Care e modelul de business al La Cocoș

Potrivit Consililul Concurenței, tranzacția ar putea conduce la consolidarea poziției entității rezultate și la reducerea opțiunilor disponibile pentru consumatori, în contextul în care grupul Schwarz este prezent, prin intermediul magazinelor Kaufland și Lidl, pe toate piețele locale pe care activează sau urmează să activeze La Cocoș.

Mai mult, operațiunea ar putea avea un impact negativ asupra furnizorilor, în condițiile în care în cazul unora dintre ei vânzările către La Cocoș pot ajunge până la 90% din cifra lor de afaceri, apreciază specialiștii Consiliului.

„Dorim să se păstreze modelul de business al La Cocoș, bazat pe marje reduse și prețuri mici pentru consumatori. De aceea, principala noastră îngrijorare constă în faptul că formatul și politica de prețuri scăzute ar putea fi schimbate în urma achiziției, ceea ce ar putea duce la o creștere a prețurilor, afectând consumatorii”, a declarat Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței.

Astfel, transmite autoritatea de concurență, pentru a înlătura aceste îngrijorări, grupul Schwarz are posibilitatea de a transmite propuneri de angajamente către autoritatea de concurență, care vor fi analizate și evaluate în vederea identificării unor soluții adecvate.

Conform legii, autoritatea de concurență analizează tranzacția prin care grupul Schwarz intenționează să preia magazinele La Cocoș, în scopul stabilirii compatibilității cu un mediu concurențial normal.

Bogoș este acuzat oficial de procurorii DNA de comiterea infracțiunilor de trafic de influență, dare de mită și șantaj. Controversatul om de afaceri administrează mai multe ferme de păsări, iar în cadrul activității el nu ar fi respectat normele sanitar-veterinare, iar, prin urmare, DSVSA a declarat un focar de Salmoneloză, ucigând, dispunând ca păsările să fie ucise, așa cum o cere legea.

Pentru a primi despăgubiri de la DSVSA Vaslui, afaceristul a depus un dosar prin care cerea, potrivit stenogramelor, 13 milioane de lei. Dosarul i-a fost refuzat de conducerea DSVSA Vaslui, care a dispus monitorizarea strictă a activității de neutralizare a păsărilor infectate, aproximativ 230.000, potrivit procurorilor.

Așadar, afaceristul ar fi încercat prin mai multe căi să-l demită pe șeful ANSVSA Vaslui, una dintre ele fiind și audiența în biroul lui Ilie Bolojan. Întâlnirea a fost intermediată de fostul șef PNL Vaslui, Mihai Barbu, care ar fi primit, potrivit stenogramelor, o mare cantitate de produse din carne de pasăre, dar și produse lactate, precum și suma de 500.000 de euro, printr-un intermediar, pentru a „organiza” întâlnirea cu premierul Bolojan.

Potrivit surselor Gândul, Bogoș ar fi reușit să se întâlnească, joi, 23 septembrie, cu premierul Bolojan, și să-i prezinte acestuia situația firmei sale și a problemei sale, însă premierul a refuzat cererea lui Bogoș de a-l demite pe șeful ANSVSA Vaslui, considerând că firma are prea multe probleme.

Cu toate că premierul Bolojan s-a întâlnit cu afaceristul, purtătoarea de cuvânt a Guvernului, Ioana Dogioiu a precizat că discuția dintre cei doi a durat 15 minute și că premierul Bolojan nu avea la cunoștință că Bogoș i-ar fi oferit lui Mihai Barbu, fostul șef PNL Vaslui, banii, dar produsele din carne, pentru a facilita întâlnirea cu premierul.

„Domnul prim-ministru nu are cunoștință de nicio sumă solicitată, vehiculată, pentru audiențe. Nu există așa ceva. Ba mai mult decât atât, a atras atenția încă de ieri că reprezintă o faptă pedepsită de lege și cine săvârșește asemenea fapte suferă sancțiunile legale. (…) Cu sigurață nu știa că domnul respectiv era un om cu probleme”, a declarat purtătoarea de cuvânt a Guvernului.

Ce spune premierul Bolojan?

Legat de această întâlnire, Bolojan a vorbit public, spunând că în cadrul audienței, șeful de la acea vreme al PNL Vaslui s-ar fi oferit să-i prezinte un potențial om politic în Vaslui, care ar fi motivat să intre în partid dacă ar avea o audiență cu șeful guvernului. 

Bolojan a precizat că a tratat întâlnirea ca pe una obișnuită, el întâlnindu-se destul de des cu reprezentanți ai birourilor locale. (Mihai Barbu, fiind cel care a programat întâlnirea).

Totuși, potrivit premierului Bolojan, discuția a divagat, îndreptându-se spre zona economică.

„Eu am avut aşa un uşor, şi acum mi-aduc aminte, trac, pentru că venind să discute aspecte politice, a prezentat şi aspecte care nu sunt strict de zona politică”, a recunoscut premierul.

Mihai Barbu, fostul șef PNL Vaslui, a fost demis din funcție

Miercuri seară, patru oameni de afaceri, între care și Fănel Bogoș, au fost reținuți de DNA Iași și urmează să fie propuși Tribunalului Vaslui pentru arestare preventivă. În cursul după-amiezii de joi, Mihai Barbu a fost chemat la sediul DNA Iași pentru a i se aduce la cunoștință calitatea de învinuit în dosar. El este acuzat de către procurori că și-a exercitat influența pentru a favoriza întâlnirea cu Bolojan, dar și că a exercitat presiuni către ANSVSA pentru a încerca să-l demită pe șeful DSVSA Vaslui.

În consecință, PNL a anunțat, joi, după-amiază, că Mihai Barbu a fost „suspendat din toate funcțiile deținute în cadrul partidului, inclusiv din calitatea de președinte al PNL Vaslui, dar și cea de trezorier al PNL, pe durata aplicării controlului judiciar”.