România a primit Avizul Formal din partea Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), în urma analizei gradului de conformitate a practicilor și politicilor naționale cu instrumentele juridice și standardele OCDE, aplicabile în domeniul piețelor financiare, au anunțat, joi, oficialii Autorității de Supraveghere Financiară, care este autoritatea naţională pentru reglementarea şi supravegherea a celoi trei mari piețe financiare naționale, a asigurărilor, a pensiilor private, precum şi a pieţei de capital, sectroare care însumează peste 10 milioane de participanţi.

Este vorba de cel de al 21-lea aviz obținut de România, din cele 25 necesare în cadrul procesului de aderare a României la organizație și care marchează finalizarea cu succes a evaluării realizate de Comitetul piețe financiare. Termenul asumat oficial de statul român pentru intrarea în organizația internațională este sfârșitul anul 2026.

„Primirea Avizului Formal în domeniul piețelor financiare reprezintă o validare a eforturilor susținute depuse de autoritățile române pentru consolidarea cadrului legislativ și instituțional și pentru dezvoltarea unei piețe financiare moderne, reziliente și competitive. Rezultatul obținut confirmă nu doar alinierea reglementărilor naționale la standardele OCDE, ci și capacitatea efectivă de implementare și supraveghere, la nivelul celor mai bune practici promovate de Organizație. Vom continua procesul de reformă și modernizare, în deplină cooperare cu structurile OCDE, pentru a asigura sustenabilitatea și stabilitatea pe termen lung a pieței financiare din România”, a declarat domnul Alexandru Petrescu, președintele ASF.

Potrivit oficialilor, în vederea alinierii la recomandările formulate de Grupul de Lucru privind Asigurările și Pensiile Private din cadrul Comitetului, a fost adoptată legislația privind plata pensiilor private, instituindu-se un mecanism de plată validat și robust, menit să asigure participanților stabilitate, protecție și predictibilitate pe termen lung.

Obiectiv de țară din seria evenimentelor majore de aderare la NATO, UE și Schengen

Anunțul oficial vine după ce Dan Armeanu, vicepreședintele ASF responsabil de piața pensiilor private, declara, în interviul acordat miercuri reporterului Mediafax, că evaluările de la Paris din cadrul procesului de aderare la OCDE confirmă că România dispune de unul dintre cele mai moderne și bine calibrate cadre de plată din regiune și astfel, România a încheiat capitolul de pensii private privind aderarea la OCDE.

„Este un moment foarte important pentru România. Poate nu toți românii sunt conștienți, dar este un obiectiv de țară care se înscrie în seria evenimentelor majore de aderare la NATO, UE și Schengen”, a declarat joi Dan Armeanu pentru Mediafax.

Potrivit ASF, evaluarea a vizat aspecte esențiale privind piața de capital, piața asigurărilor și sistemul pensiilor private, precum și cadrul legislativ, instituțional și de supraveghere aferent acestor sectoare.

Procesul de evaluare a presupus un dialog tehnic aprofundat, desfășurat pe parcursul mai multor runde de discuții și consultări între autoritățile române și reprezentanții OCDE privind implementarea recomandărilor-cheie formulate de Comitetul Piețe Financiare, inclusiv referitoare la accelerarea implementării Strategiei naționale privind dezvoltarea pieței de capital și la consolidarea cadrului normativ și instituțional privind independența autorității de supraveghere a pieței.

Progresele semnificative înregistrate în aplicarea Strategiei includ adoptarea unor măsuri legislative relevante pentru îmbunătățirea condițiilor de listare la tranzacționare, creșterea lichidității pieței de capital, stimularea dezvoltării pieței obligațiunilor, precum și simplificarea și eficientizarea procedurilor de autorizare aplicabile organismelor de plasament colectiv. Totodată, progresul în ceea ce privește autorizarea unei Contrapărți Centrale în România reprezintă un element structural esențial pentru consolidarea arhitecturii piețelor financiare, contribuind la reducerea riscurilor sistemice și la creșterea siguranței și eficienței mecanismelor de compensare și decontare.

„Autoritatea de Supraveghere Financiară a contribuit în mod substanțial la dialogul de aderare, prin expertiză tehnică și cooperare instituțională constantă cu Ministerul Afacerilor Externe în calitate de coordonator al procesului de aderare a României la OCDE, sprijinind activ relaționarea cu Secretariatul OCDE, precum și cu celelalte instituții implicate în proces, respectiv Banca Națională a României, Ministerul Finanțelor și Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale.  Autoritatea de Supraveghere Financiară va continua să fie implicată activ în activitatea Comitetului și a structurilor sale de lucru, în vederea consolidării integrării României în cadrul OCDE”, au conchis oficialii ASF.

„Ce îmi place la Barça este că am simțit din prima zi că este o familie. Toată lumea lucrează aici cu sufletul. Dar este și o obligație să înțelegi ce înseamnă Barça: este identitate, este stil. Nu este doar despre a câștiga, ci despre cum câștigi”, a afirmat Hansi Flick, într-un interviu acordat canalului oficial al clubului catalan, publicat joi.

Tehnicianul german, care a împlinit marți 61 de ani, va fi la al 100-lea meci la conducerea echipei, în partida de pe teren propriu contra celor de la Villarreal CF, din etapa a 26-a din LaLiga, sâmbătă, de la ora 17:15.

Antrenorul a subliniat că presiunea constantă face parte din specificul clubului: „Totul face zgomot aici, totul este analizat. Dar asta pentru că oamenii trăiesc Barça cu pasiune”.

Referindu-se la influențele din cariera sa, Flick a indicat filosofia promovată de Johan Cruyff și Pep Guardiola drept repere fundamentale.

„Am privit mereu Barça ca pe un model. Filosofia lui Johan Cruyff și Pep a fost o referință și așa vreau să văd echipa mea jucând fotbal”, a spus tehnicianul.

În ceea ce privește lotul actual, antrenorul a evidențiat combinația dintre jucători tineri și experimentați, dar și rolul academiei clubului.

„La Masia face o treabă grozavă. Este o bază bună pentru noi. Dacă nu ne antrenăm la 100%, nu putem concura la 100%. Vreau o echipă care nu renunță niciodată”, a declarat el.

„100 de meciuri cu Barça este incredibil”

Barcelona ocupă în prezent prima poziție în La Liga, dar Flick a atras atenția că lupta pentru titlu este departe de a fi decisă.

„Este o competiție foarte lungă și foarte dură. Suntem pe primul loc, dar trebuie să luptăm și să apărăm această poziție până la finalul sezonului”, a precizat antrenorul.

Despre pragul de 100 de meciuri pe banca Barcelonei, tehnicianul a afirmat că reprezintă un vis devenit realitate.

„100 de meciuri cu Barça este incredibil. Este un vis împlinit. Este o muncă foarte grea, dar apreciez ceea ce primesc de la club, de la jucători și de la oraș. Este o onoare să lucrez pentru un club atât de remarcabil”, a spus Flick.

„A fi la Barça este o călătorie uimitoare. Am visat să lucrez aici ca antrenor, dar nu m-am așteptat la această experiență. Mă bucur de fiecare zi alături de echipă, staff și toată lumea de aici. Este fantastic”, a conchis Hansi Flick.

Murray-Brown Laboratories

Cu o traditie de peste patru decenii in domeniul analizelor de laborator, Murray-Brown Laboratories reprezinta un reper al rigurozitatii stiintifice. Compania ofera servicii analitice complexe in domenii precum microbiologie, chimie, siguranta alimentara si testare de mediu. Accentul pus pe acuratetea rezultatelor si imbunatatirea continua reflecta o filosofie centrata pe excelenta si responsabilitate stiintifica. Achizitia Murray-Brown Laboratories consolideaza prezenta SGS in America de Nord, prin integrarea unui laborator specializat in analiza alimentelor, ingredientelor si produselor nutraceutice. Expertiza tehnica a laboratorului va contribui la extinderea capacitatii SGS de a furniza servicii de Food Safety la standarde internationale.

Citeşte comunicatul integral AICI

„Am participat la numeroase ședințe ale coaliției și am constatat, în repetate rânduri, că există o diferență vizibilă între pozițiile exprimate de liderii PSD în cadrul discuțiilor interne și declarațiile făcute ulterior în spațiul public, mai ales la televiziuni. Această discrepanță alimentează confuzia și subminează încrederea între partenerii de guvernare”, spune Motreanu, pe Facebook.

Potrivit liberalului, asumarea responsabilității pentru modernizarea României rămâne, în general, una dintre marile probleme ale clasei politice românești și, în particular, ale PSD.

„Reformele reale presupun decizii dificile, costuri politice, dar și coerență în mesajul public. Nu poți susține un lucru la masa negocierilor și altul în fața electoratului, doar pentru a evita erodarea imaginii de partid. Toate pachetele de măsuri și toate deciziile importante au fost adoptate cu acordul coaliției, în concordanță cu Programul de Guvernare asumat oficial de partidele care o compun. Fără susținerea PSD nu ar fi existat majoritate parlamentară pentru adoptarea acestor măsuri. A susține acum contrariul reprezintă un exercițiu de ipocrizie și o nouă dovadă de neasumare politică. Lipsa de asumare s-a manifestat și în momentul desemnării prim-ministrului, când PSD a evitat să își asume această responsabilitate, deși avea posibilitatea politică de a o face. Nu poți refuza conducerea guvernului într-un moment dificil, iar ulterior să critici constant deciziile celui care și-a asumat această misiune”, explică Dan Motreanu.

Liberalul precizează că premierul Ilie Bolojan are susținerea Partidului Național Liberal și mandatul de a conduce Guvernul, în urma votului Parlamentului, iar măsurile luate de Guvern „sunt necesare pentru reducerea deficitului bugetar și respectă deciziile coaliției”.

Motreanu mai spune că PSD trebuie să vorbească în nume propriu și pentru propriul electorat, nu în numele PNL și nu în locul altor partide din coaliție.

„Fiecare formațiune politică are dreptul și obligația de a-și desemna reprezentanții in Guvern și de a-și reprezenta propriul electorat. În acest context, PSD trebuie să clarifice fără echivoc dacă își asumă responsabilitatea guvernării sau nu. Participarea la guvernare presupune solidaritate, coerență și asumarea deciziilor comune. Dacă PSD consideră că nu mai poate susține direcția actuală, atunci trebuie să spună acest lucru deschis și să își asume consecințele politice ale unei eventuale treceri în opoziție. România are nevoie de stabilitate, predictibilitate și responsabilitate, nu de ambiguități și jocuri tactice”, avertizează Dan Motreanu.

Evenimentul începe la ora 19.00 și este gândit ca o experiență, nu doar ca un concert. Artista propune tuturor o seară despre emoția sinceră, despre vulnerabilitate și despre acel curaj rar de a simți fără plasă de siguranță.

„Pe 8 martie, la Sala Palatului, vom celebra femeia. Forța ei. Fragilitatea ei. Puterea de a iubi. Letters to Juliet este despre voi. Despre curajul de a simți. Despre poveștile pe care le purtați în inimă. Despre iubirea care ne transformă. Vă aștept cu drag”, a transmis Irina Baianț.

Trei stări, o poveste

Spectacolul este construit ca un parcurs emoțional în trei capitole, iar cele trei ipostaze prezentate nu țin de vârstă, ci de trăiri și transformări interioare.

Primul capitol vorbește despre „femeia început” – ingenuă, visătoare, deschisă către iubire. Urmează „femeia mamă” – creatoare și hrănitoare, cea care adesea își pune propriile dorințe pe pauză pentru liniștea celor din jur. În final, publicul o întâlnește pe „femeia de după furtună” – cea care a trecut prin pierderi, prin dor și prin alegeri dificile, dar care a ajuns la echilibru și claritate.

Confesiuni prin muzică

Potrivit descrierii concertului, „fiecare piesă muzicală este o scrisoare. Unele sunt adresate cuiva. Altele sunt adresate propriei inimi. Scrisori despre dor, pierdere, alegere și liniștea care vine după. Poate acolo unde nimic nu este reparat, dar va fi cu siguranță recunoscut”.

Irina Baianț este cunoscută pentru spectacolele sale care depășesc granița unui simplu recital. De-a lungul carierei, a construit proiecte în care muzica devine poveste, iar povestea devine oglindă pentru public. „Letters to Juliet” continuă această direcție, punând în centru iubirea de sine — considerată de artistă cea mai matură formă de prețuire.

La Sala Palatului, „8 Martie va fi o seară în care femeia din public nu trebuie să demonstreze nimic. Doar să fie prezentă. Să asculte. Să își recunoască propria poveste în muzică”, spun organizatorii. „Doar prezență și bucuria de a fi femeie … sau a avea alături una demnă de cea mai frumoasă poveste!”

Dress code

Atmosfera va fi completată de un cod vestimentar „elegant romantic”, în ton cu conceptul spectacolului. Artista i-a invitat pe cei care vor fi prezenți să aleagă ținute în nuanțe deschise și materiale fluide, care să reflecte delicatețea și feminitatea temei.

Sunt recomandate culorile alb, crem, bej, nude, roz pudrat, piersică și bordo, iar materialele propuse – mătase, satin, voal și dantelă – întregesc imaginea unei seri dedicate sensibilității și eleganței.

Mai mult decât un concert

În acest fel, „Letters to Juliet” propune, de Ziua Femeii, mai mult decât un concert. O invitație la sinceritate și la curaj, care amintește că, dincolo de toate formele iubirii, cea mai importantă rămâne iubirea de sine.

Conform documentului, veniturile medii ale cluburilor de primă ligă din România au crescut de la 14 milioane de euro în 2014 la 21 de milioane de euro în 2024.

Creșterea este susținută în special de majorarea încasărilor comerciale și din sponsorizări, dar și de o ușoară revigorare a veniturilor din bilete.

În detaliu, veniturile din sponsorizări și publicitate au ajuns la 9,3 milioane de euro, cele din drepturi TV și alte surse comerciale la 1,4 milioane de euro. Încasările din bilete au crescut la 1,3 milioane de euro, față de doar 400.000 de euro în urmă cu un deceniu

Pe de altă parte, cheltuielile salariale rămân o povară importantă pentru cluburi. În 2024, salariile medii s-au ridicat la 9 milioane de euro, aproape dublu față de nivelul de 5 milioane de euro înregistrat în 2014

Pierderi operaționale și capital negativ

În ciuda creșterii veniturilor, cluburile din România au raportat pierderi operaționale de aproximativ 6 milioane de euro în 2024. Totuși, situația s-a îmbunătățit comparativ cu 2014, când pierderile se ridicau la 11 milioane de euro.

Transferurile de jucători au generat un mic excedent, de circa 1 milion de euro, contribuind la temperarea pierderilor.

Problemele structurale rămân însă evidente la nivel de bilanț. Raportul arată că activele nete agregate ale cluburilor românești sunt negative, la minus 58 de milioane de euro, iar nouă cluburi înregistrează capitaluri proprii negative.

Această situație indică vulnerabilități financiare și dependență de finanțări externe sau de aporturi ale acționarilor.

Context european: investiții în creștere, presiune pe sustenabilitate

La nivel european, fotbalul de club traversează o perioadă de expansiune financiară, cu investiții majore în infrastructură, academii și modernizarea stadioanelor, arată analiza UEFA.

Veniturile cluburilor europene de fotbal sunt așteptate să depășească pentru prima dată pragul de 30 de miliarde de euro, însă costurile în creștere fac ca profitabilitatea să rămână o provocare, arată UEFA.

Conform UEFA, veniturile din 2025 vor depăși recordul de 28,6 miliarde de euro înregistrat în 2024, menținând trendul ascendent din ultimul deceniu.

Din 2015, veniturile totale ale cluburilor europene au crescut cu peste 13 miliarde de euro, susținute de recompensele din competițiile UEFA, drepturile de televizare, parteneriatele comerciale și încasările din meciuri. În același interval, veniturile din transferuri au crescut cu 211%, semn al atracției globale și al valorii comerciale ridicate a sportului.

Raportul atrage atenția însă asupra costurilor în creștere. Cheltuielile cu personalul non-jucător – tehnic, administrativ, comercial și operațional – au crescut cu 42% între 2021 și 2024, iar alte cheltuieli de operare vor reprezenta 36% din totalul veniturilor în 2025.

În paralel, salariile jucătorilor s-au stabilizat, crescând cu doar 2–3% anual, datorită reglementărilor privind costurile loturilor și unei mai bune gestionări a contractelor.

După cinci ani de pierderi, 2024 a marcat revenirea cluburilor de top din Europa la profit operațional, susținut de recuperarea veniturilor și profituri record din transferuri. Totuși, pierderile totale înainte de impozitare rămân ridicate, 1,1 miliarde de euro, în special pentru cluburile cu costuri financiare mari sau cu salarii raportate la venituri excesiv de ridicate.

Interesul investitorilor pentru fotbalul european rămâne ridicat: 123 tranzacții de investiții și schimbări de proprietate au fost înregistrate în 2025, un record absolut pentru toate cluburile masculine și feminine.

Peter Magyar a afirmat că scrutinul din aprilie va însemna un „referendum” asupra direcției Ungariei, după 16 ani de guvernare a premierului Viktor Orban. De asemenea, el a criticat relațiile apropiate ale lui Orban cu Rusia și state precum Kazahstan și Azerbaidjan, dar și obținerea statutului de observator al Ungariei în Consiliul Turcic. 

„Acesta va fi un referendum: cred că este clar că alegerea este între Europa sau Consiliul Turcic și dictatori. Este vorba despre dacă Ungaria va continua acești 16 ani de declin sau vom porni spre Europa și dezvoltare, alăturându-ne polonezilor, slovenilor, cehilor și statelor baltice”, a spus Peter Magyar, într-un interviu acordat agenției Reuters. 

În cadrul interviului, liderul maghiar a anunțat că în cazul unei victorii, o prioritate va fi deblocara fondurilor prin PNRR, întrucât o parte importantă din fonduri a fost înghețată  din cauza problemelor legate de statul de drept. Ungaria are fonduri europene înghețate în valoare de 17 miliarde de euro, dintre care 11 prin PNRR. 

„Sper din tot sufletul că vom putea semna rapid un acord și, după un acord de principiu, poate chiar înainte de aprobarea legislației, vor putea începe distribuirea fondurilor”, spune acesta. 

Pe plan extern, Peter Magyar a declarat că își dorește relații „constructive și prietenoase” cu Statele Unite, deși președintele Trump și-a anunțat susținerea pentru Viktor Orban. 

Într-un sondaj publicat miercuri, se arată că sprijinul pentru Tisza, formațiunea condusă de Peter Magyar  este de 42%, în timp ce Fidesz, formațiunea premierului Orban, e susținută de 31% dintre alegători.

În discursul susținut la conferința privind regiunile estice ale UE, Ursula von der Leyen a spus că invazia Rusiei în Ucraina a schimbat radical situația de securitate și a afectat puternic comunitățile din regiunile de la frontiera estică.

„Economiile, locurile de muncă și infrastructura au fost toate afectate. Transporturile și turismul au fost perturbate. Iar oamenii se confruntă cu riscuri zilnice – amenințări hibride, migrație utilizată ca armă și incursiuni cu drone. De la începutul războiului, am fost alături de comunitățile de la frontiera de est. Astăzi însă facem un pas înainte cu planul nostru de consolidare a regiunilor noastre de frontieră”, a declarat șefa Comisiei Europene.

Mecanismul EastInvest

Von der Leyen a prezentat un pachet de măsuri pe trei direcții.

„Voi insista pe trei domenii-cheie. În primul rând, dublarea eforturilor în materie de securitate și apărare. În al doilea rând, deblocarea de noi investiții masive pentru a stimula creșterea economică. Și, în sfârșit, valorificarea potențialului resurselor și comunităților locale”, a spus aceasta.

În planul de consolidare a frontierei estice, președinta Comisiei a indicat alocările din programul SAFE: „Aproape două treimi din cele 150 de miliarde de euro disponibile prin SAFE, programul nostru de achiziții comune, sunt alocate provizoriu celor opt țări de frontieră”.

În același timp, Ursula von der Leyen a indicat că statele de pe flancul estic își cresc propriile investiții, dând ca exemple țările baltice și România pentru majorarea cheltuielilor în apărare.

Pe componenta economică, șefa Comisiei Europene a anunțat noul instrument de finanțare: „Soluția noastră este EastInvest – un mecanism de finanțare de 20 de miliarde de euro”. Potrivit acesteia, „EastInvest va oferi creditare țintită în următorii doi ani”, pentru proiecte care să creeze locuri de muncă și oportunități economice în regiunile de frontieră.

Proiect la Iași

„România va produce medicamente esențiale într-un nou centru de cercetare din Iași. Această fabrică de înaltă tehnologie va produce vaccinuri și antibiotice inovatoare”, a spus Ursula von der Leyen.

Hillary și Bill Clinton urmează să depună mărturie în fața comisiei de supraveghere a Camerei Reprezentanților din SUA, care investighează legăturile unor personalități publice cu finanțatorul Jeffrey Epstein. Audierile vor avea loc cu ușile închise, la domiciliul cuplului din Chappaqua, statul New York.

Hillary Clinton va fi audiată joi, iar fostul președinte Bill Clinton vineri, în condiții similare. Membrii comitetului au călătorit la Chappaqua după ce s-a convenit ca depozițiile să nu aibă loc pe Dealul Capitoliului. Transcrierile și înregistrările video ale audierilor urmează să fie făcute publice în zilele următoare.

Soții Clinton se supun audierii dar nu le place

Cei doi au acceptat să depună mărturie după ce au fost citați de președintele republican al comisiei, James Comer, în caz contrar riscând acuzații de sfidare a Congresului. Ambii au criticat însă demersul, susținând că sunt vizați pe nedrept într-un exercițiu partizan menit să distragă atenția de la relația fostului președinte Donald Trump cu Epstein.

„Republicanii încearcă să distragă atenția poporului american de la eșecul lor de a trage la răspundere administrația Epstein pentru mușamalizarea lor”, a declarat Yassamin Ansari, membru democrat al comitetului.

Hillary Clinton a cerut ca mărturia să fie publică și a negat că s-ar fi întâlnit vreodată cu Epstein, deși a recunoscut că a avut mai multe întâlniri cu Ghislaine Maxwell, partenera și complicea acestuia, condamnată ulterior pentru trafic sexual.

Un apropiat al familiei Clinton, Sidney Blumenthal, a calificat citația adresată fostei senatoare drept „un indiciu clar al intenției partizane”, afirmând că aceasta „nu are nimic de oferit” în anchetă, întrucât nu l-a întâlnit și nu a comunicat cu Epstein.

Relația lui Bill Clinton cu Epstein

Bill Clinton a recunoscut anterior că a zburat de patru ori cu avionul privat al lui Epstein, cunoscut drept „expresul Lolita”, și apare în mai multe fotografii din dosarele făcute publice de Departamentul de Justiție, inclusiv într-o imagine în care se află într-o cadă cu hidromasaj alături de Epstein și o femeie a cărei identitate este protejată.

Fostul președinte susține că a întrerupt legăturile cu Epstein în 2006, după ce au devenit publice infracțiunile sexuale ale acestuia. Clinton a negat orice faptă ilegală și a cerut publicarea integrală a documentelor rămase în posesia Departamentului de Justiție – aproximativ trei milioane de pagini, potrivit estimărilor – în baza Legii privind transparența Epstein.

Pentru Bill Clinton n-ar fi prima oară

Audierile readuc în prim-plan experiența vastă a familiei Clinton în fața anchetelor conduse de republicani.

În 2015, Hillary Clinton a depus mărturie timp de nouă ore în fața unei comisii speciale care investiga atacul asupra misiunii diplomatice americane din Benghazi, o apariție considerată de mulți drept un moment care a neutralizat criticile politice la adresa sa.

La rândul său, Bill Clinton a depus mărturie sub jurământ în 1998 în cadrul anchetei conduse de un avocat independent privind acuzațiile de hărțuire sexuală formulate de Paula Jones și în dosarul legat de relația sa cu Monica Lewinsky.

În timp ce republicanii susțin că ancheta actuală vizează clarificarea legăturilor cu Epstein, democrații o descriu drept o nouă confruntare politică, într-un context în care numele mai multor figuri influente continuă să apară în documentele legate de cazul finanțatorului condamnat pentru infracțiuni sexuale.

Ceremonia de depunere a juramantului de investitura in functie a unor membri ai Curtii Constitutionale, la Palatul Cotroceni/ In imagine: Elena Simina Tanasescu, Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Mihaela Ciochina, Laura Iulia Scantei si Dimitrie Bogdan Licu. ALEXANDRA PANDREA/GMN/MEDIAFAXFOTO

În motivarea de 40 de pagini, judecătorii CCR spun de ce au respins sesizarea CJUE și susțin că instanța europeană nu se pronunță dacă o normă de drept intern este în conformitate cu dreptul UE și nici nu oferă avize consultative cu caracter general. CCR spune că admisibilitatea întrebărilor preliminare țin de o cauză aflată pe rolul unei instanțe naționale și de „utilitatea reală” a răspunsului oferit de CJUE.

„România se află într-o situație economică dificilă”

Judecătorii de la CCR invocă urgența măsurii prin faptul că actuala Comisie Europeană a stabilit suspendarea sumei de 869 de milioane de euro din PNRR și România se află „într-o situație economică dificilă”, cu deficit de 9,3% și datorie publică de 54,8% din PIB.

„Angajarea răspunderii Guvernului – o măsură luată in extremis”

CCR consideră că angajarea răspunderii de către Guvernul Ilie Bolojan pe proiectul de lege privind pensiile de serviciu ale magistraților a fost „o măsură luată in extremis” iar prevederile sunt „un răspuns energic şi necesar la situația financiar-bugetară a statului”.

Curtea explică faptul că Justiția din România primește o pensie contributivă și o pensie administrată privat, iar pensia de serviciu, prin suplimentul dat de stat, “nu are ca temei constituțional art.47 alin.(2) Constituție, ci art.124 alin.(3) din Constituție”.

Art 124 (alin 3) din Constituție statuează că „judecătorii sunt independenţi şi se supun numai legii„.

Art.47 alin.(2) din Constituție prevede că „cetăţenii au dreptul la pensie, la concediu de maternitate plătit, la asistenţă medicală în unităţile sanitare de stat, la ajutor de şomaj şi la alte forme de asigurări sociale publice sau private, prevăzute de lege. Cetăţenii au dreptul şi la măsuri de asistenţă socială, potrivit legii”

Ca arate, Curtea susține că legea „stabileşte un regim juridic nou al pensiei de serviciu bazat exclusiv pe art.124 alin.(3)”, iar „pensia de serviciu nu este eliminată (…) ci este reaşezată pe o bază exclusiv necontributivă”.

„Curtea Constituțională nu are competenţa de a examina oportunitatea iniţierii unui demers legislativ şi nici de a cuantifica impactul bugetar. (…) Curtea nu se poate transforma într-un cenzor contabil al veridicității calculelor de natură financiară prezentat de Guvern”, susține motivarea.

O pensie lunară medie a unui judecător este de 6,7 ori mai mare decât cea din România

Judecătorii compară pensile magistraților din România cu media din sistemul public și cu pensiile europene: „Spre exemplu, potrivit datelor publicate de către autoritățile franceze, în cazul Republicii Franceze pensia medie netă a unui magistrat este de 4.180 euro (echivalentul a aproximativ 21.000 lei), raportat la o pensie medie netă lunară la nivelul întregii economii de 1.626 euro (echivalentul a aproximativ 8.200 lei).

Astfel, pensia medie a unui magistrat este de aproximativ 2,5 ori mai mare față de pensia medie la nivelul întregii economii, în timp ce în cazul României, ulterior aplicării dispozițiilor legii supuse controlului de constituționalitate, aceasta ar urma să fie de 6,7 ori mai mare.

Un exemplu ce permite concluzii similare, calculat tot pe baza datelor puse la dispoziție de autoritățile publice din acest stat, este cel al Republicii Federale Germane. În acest caz, salariul mediu lunar al unui magistrat este de 6.973 euro (echivalentul a aproximativ 35.000 lei), în timp ce pensia medie lunară a unui magistrat este de 5.003 euro (echivalentul a aproximativ 25.100 lei), așadar un procent de 71% din salariul mediu lunar.

Raportat la pensia medie lunară la nivelul întregii economii, în valoare de 1.770 euro, pensie medie lunară a unui magistrat va fi de 2,8 ori mai mare, din nou mult sub raportul de 6,7 ce va deveni aplicabil în cazul României după intrarea în vigoare a dispozițiilor legii supuse controlului de constituționalitate.

Dacă este considerată relevantă realizarea unei comparații cu un stat ce a făcut parte din blocul comunist și în care s-a considerat că este necesară asigurarea unei independențe sporite pentru magistrați prin acordarea unui cuantum mai mare al pensiei, poate fi analizat cazul Poloniei.

În acest caz salariul mediu lunar al unui magistrat are un cuantum de 17.150 zloți, echivalentul a aproximativ 20.400 lei. Pensia medie lunară a unui magistrat este de 12.865 zloți, echivalentul a 15.320 lei.

Deși, potrivit datelor furnizate pentru anul 2024 de către Fondul Monetar Internațional, produsul intern brut/cap de locuitor al Poloniei este mai mare cu 25% față de produsul intern brut/cap de locuitor al României din aceeași perioadă, pensia medie lunară a unui magistrat din Polonia este cu aproximativ 40% mai mică raportat la cea a unui magistrat din România”.

Cu privire la criticile de neconstituționalitate extrinseci, Curtea a constatat că:

• angajarea răspunderii Guvernului în fața Camerei Deputaților și Senatului, în ședință comună, asupra unui proiect de lege este un aspect de natură constituțională al raporturilor dintre Guvern și Parlament, realizându-se, astfel, atât controlul parlamentar, cât și actul de legiferare în sine. Reglementările adoptate fac obiectul unui singur proiect de lege, au un obiect și scop unitar, respectiv măsuri referitoare la reforma pensiilor de serviciu din sistemul justiției. Urgența și necesitatea adoptării legii au avut în vedere evitarea accentuării dezechilibrului bugetar și a obligațiilor asumate prin cadrul normativ pentru implementarea Planului Național de Redresare şi Reziliență.

Cu privire la criticile de neconstituționalitate intrinsecă, Curtea a constatat că:

• legea stabilește un mecanism tranzitoriu până la atingerea vârstei standard de pensionare din sistemul general de pensionare în sistemul justiției, mecanism care valorifică un raport invers proporțional între nivelul vechimii în funcție și cel al vârstei de pensionare;
• eliminarea, în condițiile prevăzute de dispozițiile legale criticate, a actualizării pensiilor de serviciu în funcție de indemnizațiile aflate în plată este în sensul Deciziei Curții Constituționale nr.467 din 2 august 2023, paragraful 157;
• cu privire la dimensionarea cuantumului pensiei de serviciu, Curtea Constituțională nu are competența de a stabili nici valoarea nominală de referință a nivelului acesteia și nici valoarea procentuală ce se aplică asupra bazei de calcul în vederea determinării acesteia.

Membrii Curtii Constitutionale, Cristian Deliorga si Simina Elena Tanasescu / ALEXANDRA PANDREA / GMN / MEDIAFAX FOTO

Judecătorii Gheorghe Stan și Cristian Deliorga, în opinie separată: „Legea afectează însăși arhitectura constituțională a independenței Justiției”

Cei doi judecători CCR susțin că, în urma noului proiect de lege, cuantumul pensiei de serviciu nete al unui magistrat rămâne la 70% din cât avea și, ca atare, un asemenea nivel al pensiei se îndepărtează de normele stabilite prin jurisprudența CCR.

“Plafonarea pensiei de serviciu la 70% din ultimul venit net conduce la o reducere semnificativă până la anihilare a raportului dintre ultimul venit și pensie, de natură să golească de conținut garanțiile constituționale”, susțin magistrații.

Gheorghe Stan și Cristian Deliorga consideră că un astfel de cuantum lipsește de efect pensia de serviciu a unui magistrat și „este inevitabil ca pensia contributivă din sistemul public să crească progresiv și să depășească, în interval scurt, pensia de serviciu plafonată” a magistraților.

 “Prin urmare, reglementarea supusă controlului de constituționalitate nu doar că reduce nejustificat nivelul pensiei de serviciu, dar creează premisele eliminării sale în plan efectiv, transformând-o într-un drept pur teoretic.

În consecință, deși rațiuni de politică bugetară pot justifica, în principiu, ajustări ale sistemului de pensii, acestea nu pot prevala asupra obligației constituționale a statului de a garanta independența autorității judecătorești.

Argumentele de natură bugetară, legitime în sine, nu pot fundamenta măsuri care aduc atingere substanței garanțiilor statutului magistratului, întrucât independența Justiției  constituie una dintre valorile fundamentale ale ordinii constituționale și nu poate fi relativizată prin considerente financiare conjuncturale.

În același timp, deși proiectul de lege își justifică intervenția prin necesitatea corectării inechităților dintre „toți beneficiarii de pensii plătite din fonduri publice”, se arată în motivare.

Legea nu modifică pensiile de serviciu de la MApN, MAI, SRI, SIE, SPP, STS, MAE, Curtea de Conturi

„Reglementarea are un caracter vădit subiectiv și selectiv. Astfel, proiectul nu aduce nicio modificare pensiilor de serviciu ale altor categorii profesionale distincte – precum personalul militar și asimilat (din cadrul Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Afacerilor Interne, Serviciului Român de Informații, Serviciului de Informații Externe, Serviciului de Protecție și Pază și Serviciul de Telecomunicații Speciale), personalul diplomatic, membrii Curții de Conturi, funcționarii parlamentari, precum și alte categorii de beneficiari ai pensiilor speciale.

În absența unei justificări obiective și rezonabile pentru acest tratament diferențiat, intervenția legislativă apare ca fiind incoerentă în raport cu scopul declarat și susceptibilă să creeze noi dezechilibre, în loc să le corecteze. Mai mult, lipsa unei evaluări financiare globale, care să analizeze impactul asupra ansamblului pensiilor de serviciu finanțate din fonduri publice, confirmă caracterul parțial și insuficient fundamentat al reformei.

Prin urmare,  aceste deficiențe sunt de natură să atragă încălcarea art. 1 alin. (5)din Constituție, sub aspectul cerințelor de calitate, previzibilitate și fundamentare a legii, precum și a art. 16 alin. (1) din Constituție, referitor la principiul egalității îndrepturi, întrucât măsurile propuse instituie un tratament diferențiat între categorii aflate în situații comparabile, fără o justificare obiectivă și rezonabilă”.

Judecătorii consideră că având în vedere că legea produce diferențe arbitrare și discriminatorii, totul este de natură să afecteze coerența statutului profesional și să creeze aparența unor garanții inegale ale independenței :

„O asemenea soluție legislativă poate genera percepția că nivelul protecției materiale a independenței judecătorului depinde de factori temporali sau conjuncturali, ceea ce contravine atât art. 16 alin. (1) și art. 124 alin. (3) din Constituție, cât și exigențelor dreptului Uniunii Europene privind protecția jurisdicțională efectivă, consacrate de art. 19 alin. (1) TUE.

Pentru toate argumentele expuse, apreciem că „intervențiile legislative care diminuează semnificativ până la anihilare pensia de serviciu a magistraților sau îi alterează natura juridică afectează nu doar drepturi individuale, ci însăși arhitectura constituțională a independenței justiției, ca o componentă esențială a statului de drept”.

Alți 3 judecători, în opinie concurentă: „Pensiile de serviciu scad cu 30%. Ar fi fost necesară o evaluare a constituționalității”

În acord cu motivarea, judecătorii Mihaela Ciochină, Mihai Busuioc și Asztalos Csaba-Ferenc, în opinie concurentă, critică totuși decizia:

„Se observă că legea criticată instituie o reducere ex abrupto a cuantumului pensiei de serviciu, cu alte cuvinte, după intrarea ei în vigoare persoanele care se vor pensiona sub imperiul ei vor suporta o reducere imediată a pensiei de serviciu cu cel puțin 30%.

Mai exact, baza de calcul a pensiei de serviciu va scădea imediat de la 80% la 55% din indemnizația brută, iar suma astfel obținută va fi la rândul ei limitată, de la 100% la 70% din indemnizația netă.

Or, dacă s-a stabilit drept criteriu de constituționalitate necesitatea reglementării normelor intertemporale atunci când reforma pensiilor de serviciu a vizat vârsta de pensionare, același raționament ar fi fost valabil pentru reforma privind cuantumul pensiei de serviciu.

Ca atare, ar fi fost necesară o asemenea evaluare a constituționalității noii reglementări în coordonatele deja stabilite prin Decizia nr.467/2023.

Jurisprudența Curții a subliniat importanța normelor tranzitorii (a se vedea Decizia nr.402/2024), care trebuie să creeze cadrul necesar unei receptări organice în ordinea normativă a noilor soluţii legislative promovate, şi anume cu respectarea principiului securităţii juridice. Astfel, apreciem că ar fi fost necesară și examinarea acestui aspect în decizia la care am redactat prezenta opinie concurentă”, spun cei 3 judecători.

După publicarea motivării, legea privind pensiile de serviciu ale magistraților intră practic în procedura constituțională de promulgare, președintele României având teoretic 20 de zile pentru a semna proiectul de lege.

Zilele trecute, șefii celor 16 Curți de Apel din România dar și UNJR i-au cerut președintelui României, Nicușor Dan, să întoarcă la Parlament, spre reexaminare, legea, judecătorii considerând că proiectul încalcă statutul magistratului, generează trei categorii de pensionari speciali și discriminări în Justiție.

Administrația Prezidențială a comunicat că Nicușor Dan așteaptă motivarea CCR pentru a promulga legea pentru ca aceasta să intre în vigoare.

Curtea Supremă de Justiție, autoarea sesizării de neconstituționalitate, a anunțat, după decizia CCR, că „va utiliza toate mijloacele legale și instituționale” pentru a apăra independența Justiției, „inclusiv prin sesizarea instituțiilor europene competente”.

Premierul Ilie Bolojan se află astăzi la Bruxelles, unde are discuții cu oficiali europeni, inclusiv pe tema fondurilor PNRR, reforma pensiilor speciale fiind unul dintre jaloanele pe care România și le-a asumat.