Un schimb de interese, nu doar de complimente

Pentru Orban, miza este clară: obținerea unei excepții de la sancțiunile americane privind petrolul rusesc, vital pentru economia Ungariei, care rămâne dependentă energetic de Rusia.

Pentru Trump, care caută să-și reafirme influența pe plan global, obiectivul este la fel de pragmatic: are nevoie de relațiile și influența lui Orban asupra lui Vladimir Putin pentru a se poziționa drept potențialul „făuritor al păcii” în Ucraina, se arată într-o analiză a lui David Blevins, corespondent Sky News la Casa Albă.

Semnale de apropiere și optimism calculat

Tonul discuțiilor a fost unul pozitiv, dominat de formule diplomatice și declarații atent calibrate.

Întrebat dacă se gândește la o întâlnire cu președintele rus, Trump a răspuns: „Întotdeauna există o șansă”. La rândul său, Orban s-a declarat „puternic convins” că războiul din Ucraina se va încheia curând, acuzând însă „Bruxellesul și europenii” că ar dori prelungirea conflictului „pentru că mulți dintre ei cred că Ucraina poate câștiga”.

Când Trump l-a provocat să clarifice dacă el însuși crede într-o victorie ucraineană, premierul ungar a răspuns sec: „Știți, se poate întâmpla un miracol.”

Unitate ideologică și calcule electorale

Dincolo de amabilități, întrevederea a confirmat apropierea ideologică dintre cei doi lideri. Atât Trump, cât și Orban se definesc printr-un discurs naționalist, conservator și izolaționist, în care imaginea „omului puternic” domină scena politică.

Această relație are însă și o valoare strategică internă pentru Orban, care se confruntă cu o competiție în creștere din partea fostului său aliat Peter Magyar, acum o figură tot mai influentă în opoziția ungară. Sprijinul – fie și simbolic – al lui Trump îi oferă premierului de la Budapesta un avantaj de imagine, sugerând că rămâne un actor relevant pe scena internațională.

Inter și AC Milan au finalizat miercuri achiziționarea stadionului vechi de 99 de ani și a zonei înconjurătoare de la municipalitate, deschizând calea pentru ca cluburile din Serie A să îl demoleze și să construiască împreună o nouă arenă cu 71.500 de locuri.

Ideea este ca noul stadion să fie gata pentru momentul în care Italia va găzdui împreună cu Turcia Campionatul European din 2032.

„Este clar că obiectivul este ca stadionul să fie gata cu mult înainte de începerea Euro 2032, pentru a ne asigura că acest nou stadion poate fi utilizat în timpul Campionatului European”, a declarat Marotta vineri, în fața Football Business Forum din Milano.

„Sperăm că toate acestea se vor întâmpla, deoarece ne confruntăm cu o birocrație italiană tipică. Sper că proiectul va putea fi finalizat până în 2030”, a adăugat el.

Tranzacția de achiziție a stadionului San Siro a fost evaluată la 197 de milioane de euro, iar președintele Milanului, Paolo Scaroni, a declarat că cluburile vor investi peste un miliard de euro în construirea noului stadion. Se estimează că fiecare club ar putea câștiga până la 180 de milioane de euro pe an din noua arenă. Creșterea veniturilor ar proveni din atragerea turiștilor în zilele fără meciuri – pentru a vizita muzeul sau stadionul – precum și din organizarea de concerte și alte evenimente și, eventual, din vânzarea drepturilor de denumire a noii arene.

Trump şi Putin păreau hotărâţi să se întâlnească în Ungaria după o convorbire telefonică în octombrie, dar discuţiile au fost anulate de preşedintele american, aparent pentru că se îndoia că ar putea duce la progrese în ceea ce priveşte un acord de pace.

„Disputa de bază este că ei pur şi simplu nu vor să se oprească încă”, a spus Trump. „Cred că o vor face, cred că acest lucru are un impact negativ asupra Rusiei, un impact negativ asupra ambelor ţări, evident”.

Trump a reamintit că, în opinia sa, invazia Rusiei în Ucraina nu ar fi avut loc niciodată dacă el ar fi fost preşedinte şi spune că „a fost cu Biden”.

Viktor Orban este de acord cu aliatul său şi spune că „nu există nicio îndoială” că, dacă Trump ar fi fost preşedintele SUA, „nu ar fi existat război”.

Întrebat dacă mai doreşte să se deplaseze la Budapesta pentru un summit cu Putin, Trump spune că „i-ar plăcea să o facă” în capitala Ungariei.

Trump mai spune că el şi Orban „sunt de acord că războiul se va termina”, iar Orban declară reporterilor că are „câteva idei” despre cum s-ar putea întâmpla acest lucru. El adaugă că le va prezenta, vineri, lui Trump.

În cadrul întâlnirii de la Casa Albă cu premierul ungar Viktor Orbán, președintele american Donald Trump a fost întrebat de jurnaliști despre anunțul Pentagonului privind retragerea unui număr semnificativ de trupe americane din România — o decizie care pare să contrazică declarațiile sale anterioare.

Nu există neînțelegeri între Casa Albă și Departamentul Apărării

Întrebat direct dacă Pentagonul l-a ignorat sau dacă și-a schimbat poziția, Trump a răspuns ferm că nu există neînțelegeri între Casa Albă și Departamentul Apărării.

Reporter: Ați spus că nu veți retrage trupe din Europa, dar acum Pentagonul a anunțat că va retrage un număr semnificativ de trupe din România – ce s-a întâmplat, v-a ignorat Pentagonul sau v-ați răzgândit?

Donald Trump: Nu, Pentagonul nu ignoră nimic din ce spun. Mai facem schimbări, în total e același număr, doar că mai mutăm oameni. Mie îmi plac mult românii, cred că sunt un popor grozav. Pete, dacă ai putea tu să spui ceva?

Pete Hegseth: Nimic din ce am făcut nu a fost necoordonat cu Casa Albă. Totul face parte din perspectiva pe care o avem față de Europa și vor rămâne trupe în România; va fi doar o schimbare în felul în care facem rotația.

Donald Trump: Relația cu România e foarte bună, așa-i?

Pete Hegseth: Foarte bună. Și noi am coordonat asta cu secretarul general Rutte, cu aliații noștri, toată lumea a fost anunțată și totul a fost bine.

Donald Trump: Relația cu România e foarte bună, relația cu Europa e foarte bună. Nu sunt de acord cu ce face Europa în ce privește imigrația, dar sunt de acord cu ei pe multe alte subiecte. Tocmai am semnat cel mai bun acord comercial semnat vreodată – 950 de miliarde de dolari – și am reușit să-l obținem datorită tarifelor. E un acord foarte bun. Înainte eram tratați rău.

Declarațiile vin după ce Pentagonul a confirmat o restructurare parțială a prezenței americane în România, precizând că este vorba despre o rotire strategică a trupelor, nu o retragere completă. Oficialii americani subliniază că relația bilaterală cu Bucureștiul rămâne solidă, iar cooperarea militară va continua.

„L-am informat pe președintele României despre situația diplomatică actuală și despre atacurile rusești în curs. Rusia continuă să sfideze diplomația, iar noi am discutat ce pași comuni pot fi făcuți pentru a o readuce la realitate”, a scris Zelenski pe Facebook.

El a precizat că discuțiile au vizat și sprijinul de apărare acordat Ucrainei, cu accent pe întărirea apărării antiaeriene, precum și importanța aranjamentului financiar, cunoscut sub denumirea de Prioritized Ukraine Requirements List (PURL).

„Am vorbit despre cooperarea în domeniul apărării – despre capacitățile noastre și sistemele pe care suntem pregătiți să le exportăm României, precum și despre proiectele pe care le putem implementa împreună în cadrul instrumentului SAFE. Avem un potențial puternic de parteneriat și suntem amândoi interesați de realizarea acestuia”, a adăugat președintele ucrainean.

Zelenski a mai anunțat că l-a invitat pe președintele României să efectueze o vizită în Ucraina, iar echipele celor două țări vor lucra la pregătirea acesteia „pentru a asigura rezultate practice”.

Dan Nistor a marcat de două ori şi a dus ardelenii în avantaj după primele 22 de minute ale partidei.

În minutul 38, Ovidiu Bic a mărit avantajul clujenilor.

Singurul gol al oaspeţilor a fost marcat de Ely Fernandes în minutul 47, imediat după pauză.

Înainte de începerea meciului, pe Cluj Arena s-a ţinut un moment de reculegere în memoria lui Emeric Ienei.

Reprezentanții Societății de Transport București (STB) au reacționat public, la o zi după accidentul din Capitală, în care o femeie a fost rănită de un fir de tramvai căzut. Reamintim că victima a fost transportată la spital în stare gravă.

„Societatea de Transport București STB SA își exprimă regretul profund cu privire la incidentul produs ieri, 6 noiembrie, pe bulevardul Camil Ressu din Capitală, în urma căruia o persoană a fost grav rănită”, au transmis reprezentanții.

STB a desfășurat o anchetă internă

Potrivit raportului intern întocmit de echipele tehnice ale STB, evenimentele s-au desfășurat cronologic astfel:

1. În ziua de 06.11.2025, la ora 10:33, la dispeceratul STB a fost anunțat un incident la rețeaua de contact a tramvaielor de pe Bulevardul Camil Ressu. Echipajul de interventie STB ajuns la fața locului a găsit cablul de oțel care susține firul de contact al tramvaielor rupt prin tracțiune, la distanța de aproximativ 4 metri de la stâlp, de către o macara cu număr de Botoșani. În urma șocului produs prin rupere, cablul a ajuns la sol, pe zona liniei de tramvai. A fost izolat de urgență de membrii primei echipe STB ajunse la fața locului. Ulterior, la locul incidentului a ajuns o a doua echipă, cu un autoturn pentru lucrul la înălțime.

2. Zona de avarie a fost asigurată de membrii echipei STB de la sol, care au dirijat și, în anumite, momente, au oprit circulația vehiculelor.

3. A început lucrarea de remediere a avariei: a fost solicitată deconectarea tensiunii electrice la rețeaua de contact, iar după verificarea lipsei tensiunii, echipa de intervenție a ridicat cablul de la sol pe platforma de lucru a autoturnului, urmând să îl cupleze cu capătul de cablu rămas la stâlp.

4. Când platforma de lucru era în ridicare, conducătorii unui autoturism și a unei camionete au pătruns forțat în zona de avarie și au trecut printre membrii echipei STB, care s-au ferit pentru a evita să fie acroșați. Camionetă carosată cu număr de Gorj, cu înălțimea de aproximativ 3,8 m, a trecut cu viteză foarte aproape de autoturn și a agățat cu colțul din dreapta cablul de oțel inox susținut de un membru al echipei de intervenție aflat pe platforma autoturnului. Cablul a fost smuls din mâna angajatului STB și a provocat spargerea carcasei telecomenzii de acționare a platformei de lucru.

5. Cablul agățat, ajuns pe carosabil, a fost preluat de roțile din spate ale camionetei care și-a continuat deplasarea, a rămas prins de puntea vehiculului și a accidentat grav o persoană aflată pe carosabil.

6. Precizăm că membrii echipei de intervenție purtau echipament de protecție, veste reflectorizante vizibile în trafic, iar autoturnul avea sistemul de semnalizare funcțional — girofar în partea din spate, leduri ale platformei de lucru în funcțiune și vizibile, inclusiv sistemul de avarie cu becurile semnalizatoare funcționale.

7. De asemenea, prin agățarea cablului de către camionetă, firul de contact al tramvaielor a fost slăbit pe o distanță de aproximativ 200 m și au fost produse alte defecțiuni importante.

8. La fața locului au sosit echipaje ale Brigăzii Poliției Rutiere — care au blocat circulația pe Bulevardul Camil Ressu, un echipaj al Poliției Criminalistice — care a efectuat cercetarea la fața locului pentru persoana accidentată, precum și trei echipaje SMURD care au acordat asistență medicală de urgență persoanei vătămate.

9. Ancheta s-a finalizat în jurul orei 14:00, iar ulterior a fost permis accesul echipelor de intervenție pentru remedierea avariei, operațiune finalizată în jurul orei 16:00.

Acordul, semnat vineri, prevede ca Orlen să livreze trei încărcături de gaz natural lichefiat (GNL) american în Ucraina în primul trimestru al anului 2026, a anunțat compania poloneză într-un comunicat de presă. Orlen va importa încărcăturile la unul dintre cele două terminale ale sale, unde GNL va fi regazificat și transportat prin conducte în Ucraina, scrie The Kyiv Independent.

„Acesta este un alt pas către consolidarea cooperării noastre strategice cu Orlen pentru a furniza GNL american pe piața ucraineană și a asigura un sezon de încălzire stabil. Astăzi, am confirmat termenii cheie și am început deja planificarea livrărilor”, a declarat Serhii Koretskii, CEO al Naftogaz.

Naftogaz nu va trebui să plătească imediat pentru gaz, deoarece agenția poloneză de credit pentru export va acorda o facilitate de credit, a adăugat Koretskii. Contractul, care include și instrumente de asigurare, va fi semnat în curând, deși CEO-ul nu a furnizat o dată specifică.

Acordul vine în contextul în care Rusia vizează fără încetare instalațiile de gaz ale Ucrainei, lăsând țara în căutarea urgentă de echipamente noi și de 4,4 miliarde de metri cubi de gaze importate pentru a supraviețui iernii. Cele mai grave atacuri din 3 și 5 octombrie au distrus aproximativ 60% din instalațiile de producție de gaze naturale ale Ucrainei.

Ucraina depinde în mare măsură de gazul natural pentru încălzirea locuințelor și a întreprinderilor

În urma atacurilor, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) a declarat că va pregăti un nou pachet de 580 de milioane de dolari împreună cu Naftogaz pentru importuri de gaz de urgență.

Acordul a fost semnat în cadrul celei de-a șasea Parteneriate pentru cooperare transatlantică în domeniul energiei, la Atena, Grecia, unde liderii europeni și americani din domeniul energiei au discutat despre creșterea exporturilor de GNL din SUA către Europa pentru a înlocui gazul rusesc.

La semnarea acordului au fost prezenți și ministrul ucrainean al energiei, Svitlana Hriinchuk, ministrul polonez al energiei, Milosz Motika, secretarul american al energiei, Chris Wright, și secretarul american al internelor, Doug Burgum.

Inițiativa, cunoscută sub numele de SAFE Act (Securing American Funding and Expertise from Adversarial Research Exploitation), face parte dintr-un amplu pachet legislativ privind cheltuielile Departamentului Apărării. Proiectul ar restricționa accesul la fonduri federale pentru orice om de știință american care are colaborări, directe sau indirecte, cu instituții sau persoane din China și alte țări considerate „ostile”.

Propunerea a stârnit o reacție rapidă din partea mediului academic. Potrivit Science.org, aproape 800 de profesori și cercetători au semnat, la sfârșitul lunii octombrie, o scrisoare deschisă adresată Congresului, în care cer eliminarea prevederii. Organizațiile universitare spun că decizia ar lovi în libertatea cercetării și ar submina încrederea dintre comunitățile științifice din marile puteri.

Lege cu efecte retroactive

Proiectul de lege prevede interzicerea oricăror colaborări de cercetare, a coautoratului de articole științifice și chiar a îndrumării unui student chinez ori postdoctorand. Textul are caracter retroactiv, astfel încât orice colaborare din ultimii cinci ani ar putea descalifica un cercetător de la finanțare federală viitoare.

Autorul legii, congresmanul republican John Moolenaar, susține că dorește „să oprească finanțarea federală pentru universități sau cercetători care colaborează cu serviciile militare și de informații ale Chinei”. El conduce Comisia Specială a Camerei Reprezentanților privind Partidul Comunist Chinez, care, în ultimii doi ani, a publicat mai multe rapoarte despre „riscurile colaborărilor științifice considerate dăunătoare”.

Linia fină dintre securitate și discriminare

Însă asociațiile universitare consideră proiectul exagerat și periculos. „Deși suntem conștienți de nevoia de a interzice anumite colaborări pentru a proteja securitatea națională, legea ar include practic fiecare acord de cercetare, fiecare program de studii în străinătate, fiecare conferință profesională și fiecare parteneriat universitar cu o instituție străină,” au transmis reprezentanții universităților americane într-o scrisoare adresată Congresului.

Oamenii de știință americani de origine asiatică atrag atenția că lipsa unei definiții clare a termenului „afiliere” ar duce la aplicarea abuzivă a legii și amintesc precedentul inițiativei „China Initiative” lansate în 2018 de Donald Trump, care a dus la anchetarea a sute de oameni de știință americani de origine chineză.

Știința, victima rivalității dintre SUA și China

„Această lege va accelera prăbușirea încrederii între oameni, atât de importantă în colaborările științifice. Fără acest spirit de cooperare între oamenii de știință, SUA și China vor deveni tot mai polarizate și, în cele din urmă, fiecare o va privi pe cealaltă ca pe un inamic”, consideră Haifan Lin, cercetător în biologie celulară la Universitatea Yale. Biologul a fost cercetat timp de doi ani de autoritățile americane, după ce s-a pus la îndoială poziția sa de profesor asociat la Universitatea ShanghaiTech, colaborare care s-a dovedit perfect legală.

Și alți oameni de știință spun că legea SAFE ar submina cercetarea americană. Steven Kivelson, fizician la Stanford, afirmă că „este esențială colaborarea cu colegii chinezi” pentru studiile sale în fizica materiei condensate. „Proiectele noastre nu au aplicații militare și e absurd să credem că trebuie păstrate secrete”, spune el.

„Luptând cu morile de vânt”

Pe lângă eliminarea legii SAFE, organizațiile academice cer și modificarea altor prevederi din pachetul legislativ al apărării, precum interdicția ca un cercetător să lucreze pentru o entitate străină timp de trei ani după expirarea grantului său. „Universitățile nu au autoritatea legală de a urmări foști angajați”, se arată în scrisoarea adresată Congresului.

Mulți cercetători se tem că, și dacă va fi eliminată prevederea privind interdicția colaborărilor cu China, Congresul ar putea introduce alte restricții pentru a demonstra că nu este „blând” cu Beijingul. „Imaginea luptând cu morile de vânt îmi vine în minte,” descrie situația fizicianul de la Stanford.

Descoperirea a fost făcută de Serviciul de Informații și Securitate al Statului (DSN), în urma unei anchete internaționale care vizează o rețea teroristă cu ramificații în Europa. Potrivit autorităților, armele ar fi putut fi folosite în posibile atacuri teroriste asupra unor instituții israeliene sau evreiești din Europa.

Armele au fost găsite într-o valiză ascunsă într-un depozit închiriat din Viena și includeau cinci pistoale și zece încărcătoare. Ministerul de Interne austriac a precizat că ancheta a început după ce informații din cooperarea internațională de securitate au indicat existența unui grup care a introdus arme în Austria pentru a pregăti atacuri teroriste.

În cadrul operațiunii, un cetățean britanic de 39 de ani a fost arestat luni la Londra, în urma unei acțiuni coordonate cu Agenția Națională de Combatere a Criminalității din Marea Britanie. Suspectul, care ar avea legături directe cu ascunzătoarea de arme din Viena, se află acum în arest preventiv până la următoarea sa înfățișare la Tribunalul Magistraturii din Westminster.

Ministrul austriac de Interne, Gerhard Karner, a declarat că acest caz demonstrează eficiența rețelei internaționale de colaborare a DSN și angajamentul Austriei de a combate orice formă de extremism.

„Cazul actual arată încă o dată că DSN dispune de o rețea internațională excelentă și ia măsuri consecvente împotriva tuturor formelor de extremism. Misiunea este clară: toleranță zero față de teroriști”, a afirmat Karner.

Ancheta privind ascunzătoarea de arme Hamas Viena continuă, iar autoritățile austriece colaborează cu partenerii internaționali pentru a stabili dacă există și alte depozite de armament pe teritoriul Europei.