BIPA, brandul de drogherii al grupului german REWE, își continuă dezvoltarea pe piața din România și anunță deschiderea celui de-al doilea magazin din rețea, în Chiajna, la Chiajna Shopping Center (Str. Ilie Petre nr. 87), marcând un nou pas în dezvoltarea rețelei la nivel național.

Magazinul BIPA din Chiajna se întinde pe o suprafață de aproximativ 305 metri pătrați, este deservit de o echipă de 8 angajați și va avea un program de funcționare zilnic, de luni până sâmbătă între orele 09:00 – 21:00, și duminică între orele 09:00 – 19:00. Spațiul urmează conceptul de drogherie modernă BIPA, gândit pentru a facilita o experiență de cumpărare rapidă și confortabilă.

Citeşte comunicatul integral AICI

„N-aș vrea să mă hazardez să apreciez șansele. Dar ceea ce vreau să vă spun este că semnalul pe care l-am primit astăzi în întâlnire este că președinta Ursula von der Leyen a ascultat argumentele noastre. Am participat la întâlnirea pe care prim-ministrul a avut-o cu președinta Comisiei Europene. Este foarte important că am reușit, la cel mai mare nivel, la nivel de prim-ministru, să explicăm faptul că reforma este o reformă importantă, că a fost așteptată de foarte mult timp și că, în mod evident, este foarte important să putem să înțelegem că o astfel de reformă, odată ce o faci, nu poți să fii penalizat că ai făcut-o”, spune Dragoș Păslaru, întrebat, la Antena 3 CNN, dacă au crescut șansele României.

Pîslaru a precizat că România a depășit data limită pentru tranșa 3, astfel că „nu vreau să creez așteptări sau speranțe în plus”, dar faptul că a existat această discuție la cel mai înalt nivel „că am discutat de cum putem debloca tranșele 3 și 4 de pe PNRR, adică 3, de fapt, să vedem care va fi evaluarea finală a Comisiei, și 4, pentru a putea într-adevăr să încastăm așa cum am vrea, să primim autorizarea de încasare luna martie” sunt lucruri „foarte importante în economie”.

Întrebat dacă ar fi o minune să primim acești bani, ministrul a răspuns că este optimist „pentru că am sentimentul că ne-am făcut treaba bine, că am prezentat profesionist argumentele noastre, și era foarte important să avem în țară niște evoluții, astăzi”. În acest sens a precizat că publicarea motivării CCR privind pensiile magistraților, care probabil vineri va fi și promulgată.

România a primit Avizul Formal din partea Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), în urma analizei gradului de conformitate a practicilor și politicilor naționale cu instrumentele juridice și standardele OCDE, aplicabile în domeniul piețelor financiare, au anunțat, joi, oficialii Autorității de Supraveghere Financiară, care este autoritatea naţională pentru reglementarea şi supravegherea a celoi trei mari piețe financiare naționale, a asigurărilor, a pensiilor private, precum şi a pieţei de capital, sectroare care însumează peste 10 milioane de participanţi.

Este vorba de cel de al 21-lea aviz obținut de România, din cele 25 necesare în cadrul procesului de aderare a României la organizație și care marchează finalizarea cu succes a evaluării realizate de Comitetul piețe financiare. Termenul asumat oficial de statul român pentru intrarea în organizația internațională este sfârșitul anul 2026.

„Primirea Avizului Formal în domeniul piețelor financiare reprezintă o validare a eforturilor susținute depuse de autoritățile române pentru consolidarea cadrului legislativ și instituțional și pentru dezvoltarea unei piețe financiare moderne, reziliente și competitive. Rezultatul obținut confirmă nu doar alinierea reglementărilor naționale la standardele OCDE, ci și capacitatea efectivă de implementare și supraveghere, la nivelul celor mai bune practici promovate de Organizație. Vom continua procesul de reformă și modernizare, în deplină cooperare cu structurile OCDE, pentru a asigura sustenabilitatea și stabilitatea pe termen lung a pieței financiare din România”, a declarat domnul Alexandru Petrescu, președintele ASF.

Potrivit oficialilor, în vederea alinierii la recomandările formulate de Grupul de Lucru privind Asigurările și Pensiile Private din cadrul Comitetului, a fost adoptată legislația privind plata pensiilor private, instituindu-se un mecanism de plată validat și robust, menit să asigure participanților stabilitate, protecție și predictibilitate pe termen lung.

Obiectiv de țară din seria evenimentelor majore de aderare la NATO, UE și Schengen

Anunțul oficial vine după ce Dan Armeanu, vicepreședintele ASF responsabil de piața pensiilor private, declara, în interviul acordat miercuri reporterului Mediafax, că evaluările de la Paris din cadrul procesului de aderare la OCDE confirmă că România dispune de unul dintre cele mai moderne și bine calibrate cadre de plată din regiune și astfel, România a încheiat capitolul de pensii private privind aderarea la OCDE.

„Este un moment foarte important pentru România. Poate nu toți românii sunt conștienți, dar este un obiectiv de țară care se înscrie în seria evenimentelor majore de aderare la NATO, UE și Schengen”, a declarat joi Dan Armeanu pentru Mediafax.

Potrivit ASF, evaluarea a vizat aspecte esențiale privind piața de capital, piața asigurărilor și sistemul pensiilor private, precum și cadrul legislativ, instituțional și de supraveghere aferent acestor sectoare.

Procesul de evaluare a presupus un dialog tehnic aprofundat, desfășurat pe parcursul mai multor runde de discuții și consultări între autoritățile române și reprezentanții OCDE privind implementarea recomandărilor-cheie formulate de Comitetul Piețe Financiare, inclusiv referitoare la accelerarea implementării Strategiei naționale privind dezvoltarea pieței de capital și la consolidarea cadrului normativ și instituțional privind independența autorității de supraveghere a pieței.

Progresele semnificative înregistrate în aplicarea Strategiei includ adoptarea unor măsuri legislative relevante pentru îmbunătățirea condițiilor de listare la tranzacționare, creșterea lichidității pieței de capital, stimularea dezvoltării pieței obligațiunilor, precum și simplificarea și eficientizarea procedurilor de autorizare aplicabile organismelor de plasament colectiv. Totodată, progresul în ceea ce privește autorizarea unei Contrapărți Centrale în România reprezintă un element structural esențial pentru consolidarea arhitecturii piețelor financiare, contribuind la reducerea riscurilor sistemice și la creșterea siguranței și eficienței mecanismelor de compensare și decontare.

„Autoritatea de Supraveghere Financiară a contribuit în mod substanțial la dialogul de aderare, prin expertiză tehnică și cooperare instituțională constantă cu Ministerul Afacerilor Externe în calitate de coordonator al procesului de aderare a României la OCDE, sprijinind activ relaționarea cu Secretariatul OCDE, precum și cu celelalte instituții implicate în proces, respectiv Banca Națională a României, Ministerul Finanțelor și Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale.  Autoritatea de Supraveghere Financiară va continua să fie implicată activ în activitatea Comitetului și a structurilor sale de lucru, în vederea consolidării integrării României în cadrul OCDE”, au conchis oficialii ASF.

„Ce îmi place la Barça este că am simțit din prima zi că este o familie. Toată lumea lucrează aici cu sufletul. Dar este și o obligație să înțelegi ce înseamnă Barça: este identitate, este stil. Nu este doar despre a câștiga, ci despre cum câștigi”, a afirmat Hansi Flick, într-un interviu acordat canalului oficial al clubului catalan, publicat joi.

Tehnicianul german, care a împlinit marți 61 de ani, va fi la al 100-lea meci la conducerea echipei, în partida de pe teren propriu contra celor de la Villarreal CF, din etapa a 26-a din LaLiga, sâmbătă, de la ora 17:15.

Antrenorul a subliniat că presiunea constantă face parte din specificul clubului: „Totul face zgomot aici, totul este analizat. Dar asta pentru că oamenii trăiesc Barça cu pasiune”.

Referindu-se la influențele din cariera sa, Flick a indicat filosofia promovată de Johan Cruyff și Pep Guardiola drept repere fundamentale.

„Am privit mereu Barça ca pe un model. Filosofia lui Johan Cruyff și Pep a fost o referință și așa vreau să văd echipa mea jucând fotbal”, a spus tehnicianul.

În ceea ce privește lotul actual, antrenorul a evidențiat combinația dintre jucători tineri și experimentați, dar și rolul academiei clubului.

„La Masia face o treabă grozavă. Este o bază bună pentru noi. Dacă nu ne antrenăm la 100%, nu putem concura la 100%. Vreau o echipă care nu renunță niciodată”, a declarat el.

„100 de meciuri cu Barça este incredibil”

Barcelona ocupă în prezent prima poziție în La Liga, dar Flick a atras atenția că lupta pentru titlu este departe de a fi decisă.

„Este o competiție foarte lungă și foarte dură. Suntem pe primul loc, dar trebuie să luptăm și să apărăm această poziție până la finalul sezonului”, a precizat antrenorul.

Despre pragul de 100 de meciuri pe banca Barcelonei, tehnicianul a afirmat că reprezintă un vis devenit realitate.

„100 de meciuri cu Barça este incredibil. Este un vis împlinit. Este o muncă foarte grea, dar apreciez ceea ce primesc de la club, de la jucători și de la oraș. Este o onoare să lucrez pentru un club atât de remarcabil”, a spus Flick.

„A fi la Barça este o călătorie uimitoare. Am visat să lucrez aici ca antrenor, dar nu m-am așteptat la această experiență. Mă bucur de fiecare zi alături de echipă, staff și toată lumea de aici. Este fantastic”, a conchis Hansi Flick.

Murray-Brown Laboratories

Cu o traditie de peste patru decenii in domeniul analizelor de laborator, Murray-Brown Laboratories reprezinta un reper al rigurozitatii stiintifice. Compania ofera servicii analitice complexe in domenii precum microbiologie, chimie, siguranta alimentara si testare de mediu. Accentul pus pe acuratetea rezultatelor si imbunatatirea continua reflecta o filosofie centrata pe excelenta si responsabilitate stiintifica. Achizitia Murray-Brown Laboratories consolideaza prezenta SGS in America de Nord, prin integrarea unui laborator specializat in analiza alimentelor, ingredientelor si produselor nutraceutice. Expertiza tehnica a laboratorului va contribui la extinderea capacitatii SGS de a furniza servicii de Food Safety la standarde internationale.

Citeşte comunicatul integral AICI

Programul face parte din noul mecanism european dedicat țărilor aflate la frontiera afectată de conflictul din Ucraina, cu un buget total de 20 de miliarde de euro.

„În primul rând trebuie să știm că inițial România nu era prinsă în această facilitate, era dedicată Finlandei, Poloniei și țărilor baltice”, a declarat Pîslaru, joi, la Antena 3 CNN.

Potrivit acestuia, autoritățile române au solicitat extinderea mecanismului.

„România s-a mobilizat la nivelul MIPE, finanțe, reprezentanța permanentă și am explicat că e nevoie de unitatea Flancului Estic, frontierelor estice și, iată, astăzi am avut o abordare unitară în care nu doar că au fost incluse granițele cu Rusia, Belarus și Ucraina, dar și banii din Marea Neagră. Și astăzi am subliniat și acest aspect în cadrul competenței de nivel înalt”, a spus ministrul.

Investițiile, „o combinație de instrumente financiare cu granturi”

El a arătat că trei regiuni din România vor fi eligibile pentru investiții printr-o combinație de instrumente financiare și granturi din fondurile de coeziune deja disponibile.

„Concret, trei regiuni din România, deci trei, nu două – nord-vest, nord-est și sud-est – vor fi eligibile pentru investiții care vor fi cu o combinație de instrumente financiare cu granturi din poziția de coeziune, deci din banii pe care noi îi avem deja disponibili, dar care se vor multiplica prin acest program Invest pe care îl avem”, a afirmat Pîslaru.

Fondurile vor putea fi utilizate pentru susținerea IMM-urilor, antreprenoriat, agricultură, transporturi și proiecte de conectivitate, iar programul se va derula pe o perioadă de doi ani.

Finanțările posibile

„Vom putea finanța investiții, vom putea finanța IMM-urile, antreprenoriat, dar și proiecte în zonă, cum ar fi agricultură, transporturi, lucruri care țin de conectivitate. Deci avem o plajă largă potențială de investiții și programul este pentru următorii doi ani de zile. Ceea ce este absolut perfect, pentru că noi tocmai avem acum în derulare proiectul Bridge cu Banca Mondială, pe care l-am finanțat cu 25 de milioane de euro, care se uită exact la cum se pregătim pentru reconstrucția Ucrainei și care ar fi proiectele critice pentru cele trei regiuni”, a mai declarat ministrul.

„Am participat la numeroase ședințe ale coaliției și am constatat, în repetate rânduri, că există o diferență vizibilă între pozițiile exprimate de liderii PSD în cadrul discuțiilor interne și declarațiile făcute ulterior în spațiul public, mai ales la televiziuni. Această discrepanță alimentează confuzia și subminează încrederea între partenerii de guvernare”, spune Motreanu, pe Facebook.

Potrivit liberalului, asumarea responsabilității pentru modernizarea României rămâne, în general, una dintre marile probleme ale clasei politice românești și, în particular, ale PSD.

„Reformele reale presupun decizii dificile, costuri politice, dar și coerență în mesajul public. Nu poți susține un lucru la masa negocierilor și altul în fața electoratului, doar pentru a evita erodarea imaginii de partid. Toate pachetele de măsuri și toate deciziile importante au fost adoptate cu acordul coaliției, în concordanță cu Programul de Guvernare asumat oficial de partidele care o compun. Fără susținerea PSD nu ar fi existat majoritate parlamentară pentru adoptarea acestor măsuri. A susține acum contrariul reprezintă un exercițiu de ipocrizie și o nouă dovadă de neasumare politică. Lipsa de asumare s-a manifestat și în momentul desemnării prim-ministrului, când PSD a evitat să își asume această responsabilitate, deși avea posibilitatea politică de a o face. Nu poți refuza conducerea guvernului într-un moment dificil, iar ulterior să critici constant deciziile celui care și-a asumat această misiune”, explică Dan Motreanu.

Liberalul precizează că premierul Ilie Bolojan are susținerea Partidului Național Liberal și mandatul de a conduce Guvernul, în urma votului Parlamentului, iar măsurile luate de Guvern „sunt necesare pentru reducerea deficitului bugetar și respectă deciziile coaliției”.

Motreanu mai spune că PSD trebuie să vorbească în nume propriu și pentru propriul electorat, nu în numele PNL și nu în locul altor partide din coaliție.

„Fiecare formațiune politică are dreptul și obligația de a-și desemna reprezentanții in Guvern și de a-și reprezenta propriul electorat. În acest context, PSD trebuie să clarifice fără echivoc dacă își asumă responsabilitatea guvernării sau nu. Participarea la guvernare presupune solidaritate, coerență și asumarea deciziilor comune. Dacă PSD consideră că nu mai poate susține direcția actuală, atunci trebuie să spună acest lucru deschis și să își asume consecințele politice ale unei eventuale treceri în opoziție. România are nevoie de stabilitate, predictibilitate și responsabilitate, nu de ambiguități și jocuri tactice”, avertizează Dan Motreanu.

Evenimentul începe la ora 19.00 și este gândit ca o experiență, nu doar ca un concert. Artista propune tuturor o seară despre emoția sinceră, despre vulnerabilitate și despre acel curaj rar de a simți fără plasă de siguranță.

„Pe 8 martie, la Sala Palatului, vom celebra femeia. Forța ei. Fragilitatea ei. Puterea de a iubi. Letters to Juliet este despre voi. Despre curajul de a simți. Despre poveștile pe care le purtați în inimă. Despre iubirea care ne transformă. Vă aștept cu drag”, a transmis Irina Baianț.

Trei stări, o poveste

Spectacolul este construit ca un parcurs emoțional în trei capitole, iar cele trei ipostaze prezentate nu țin de vârstă, ci de trăiri și transformări interioare.

Primul capitol vorbește despre „femeia început” – ingenuă, visătoare, deschisă către iubire. Urmează „femeia mamă” – creatoare și hrănitoare, cea care adesea își pune propriile dorințe pe pauză pentru liniștea celor din jur. În final, publicul o întâlnește pe „femeia de după furtună” – cea care a trecut prin pierderi, prin dor și prin alegeri dificile, dar care a ajuns la echilibru și claritate.

Confesiuni prin muzică

Potrivit descrierii concertului, „fiecare piesă muzicală este o scrisoare. Unele sunt adresate cuiva. Altele sunt adresate propriei inimi. Scrisori despre dor, pierdere, alegere și liniștea care vine după. Poate acolo unde nimic nu este reparat, dar va fi cu siguranță recunoscut”.

Irina Baianț este cunoscută pentru spectacolele sale care depășesc granița unui simplu recital. De-a lungul carierei, a construit proiecte în care muzica devine poveste, iar povestea devine oglindă pentru public. „Letters to Juliet” continuă această direcție, punând în centru iubirea de sine — considerată de artistă cea mai matură formă de prețuire.

La Sala Palatului, „8 Martie va fi o seară în care femeia din public nu trebuie să demonstreze nimic. Doar să fie prezentă. Să asculte. Să își recunoască propria poveste în muzică”, spun organizatorii. „Doar prezență și bucuria de a fi femeie … sau a avea alături una demnă de cea mai frumoasă poveste!”

Dress code

Atmosfera va fi completată de un cod vestimentar „elegant romantic”, în ton cu conceptul spectacolului. Artista i-a invitat pe cei care vor fi prezenți să aleagă ținute în nuanțe deschise și materiale fluide, care să reflecte delicatețea și feminitatea temei.

Sunt recomandate culorile alb, crem, bej, nude, roz pudrat, piersică și bordo, iar materialele propuse – mătase, satin, voal și dantelă – întregesc imaginea unei seri dedicate sensibilității și eleganței.

Mai mult decât un concert

În acest fel, „Letters to Juliet” propune, de Ziua Femeii, mai mult decât un concert. O invitație la sinceritate și la curaj, care amintește că, dincolo de toate formele iubirii, cea mai importantă rămâne iubirea de sine.

Conform documentului, veniturile medii ale cluburilor de primă ligă din România au crescut de la 14 milioane de euro în 2014 la 21 de milioane de euro în 2024.

Creșterea este susținută în special de majorarea încasărilor comerciale și din sponsorizări, dar și de o ușoară revigorare a veniturilor din bilete.

În detaliu, veniturile din sponsorizări și publicitate au ajuns la 9,3 milioane de euro, cele din drepturi TV și alte surse comerciale la 1,4 milioane de euro. Încasările din bilete au crescut la 1,3 milioane de euro, față de doar 400.000 de euro în urmă cu un deceniu

Pe de altă parte, cheltuielile salariale rămân o povară importantă pentru cluburi. În 2024, salariile medii s-au ridicat la 9 milioane de euro, aproape dublu față de nivelul de 5 milioane de euro înregistrat în 2014

Pierderi operaționale și capital negativ

În ciuda creșterii veniturilor, cluburile din România au raportat pierderi operaționale de aproximativ 6 milioane de euro în 2024. Totuși, situația s-a îmbunătățit comparativ cu 2014, când pierderile se ridicau la 11 milioane de euro.

Transferurile de jucători au generat un mic excedent, de circa 1 milion de euro, contribuind la temperarea pierderilor.

Problemele structurale rămân însă evidente la nivel de bilanț. Raportul arată că activele nete agregate ale cluburilor românești sunt negative, la minus 58 de milioane de euro, iar nouă cluburi înregistrează capitaluri proprii negative.

Această situație indică vulnerabilități financiare și dependență de finanțări externe sau de aporturi ale acționarilor.

Context european: investiții în creștere, presiune pe sustenabilitate

La nivel european, fotbalul de club traversează o perioadă de expansiune financiară, cu investiții majore în infrastructură, academii și modernizarea stadioanelor, arată analiza UEFA.

Veniturile cluburilor europene de fotbal sunt așteptate să depășească pentru prima dată pragul de 30 de miliarde de euro, însă costurile în creștere fac ca profitabilitatea să rămână o provocare, arată UEFA.

Conform UEFA, veniturile din 2025 vor depăși recordul de 28,6 miliarde de euro înregistrat în 2024, menținând trendul ascendent din ultimul deceniu.

Din 2015, veniturile totale ale cluburilor europene au crescut cu peste 13 miliarde de euro, susținute de recompensele din competițiile UEFA, drepturile de televizare, parteneriatele comerciale și încasările din meciuri. În același interval, veniturile din transferuri au crescut cu 211%, semn al atracției globale și al valorii comerciale ridicate a sportului.

Raportul atrage atenția însă asupra costurilor în creștere. Cheltuielile cu personalul non-jucător – tehnic, administrativ, comercial și operațional – au crescut cu 42% între 2021 și 2024, iar alte cheltuieli de operare vor reprezenta 36% din totalul veniturilor în 2025.

În paralel, salariile jucătorilor s-au stabilizat, crescând cu doar 2–3% anual, datorită reglementărilor privind costurile loturilor și unei mai bune gestionări a contractelor.

După cinci ani de pierderi, 2024 a marcat revenirea cluburilor de top din Europa la profit operațional, susținut de recuperarea veniturilor și profituri record din transferuri. Totuși, pierderile totale înainte de impozitare rămân ridicate, 1,1 miliarde de euro, în special pentru cluburile cu costuri financiare mari sau cu salarii raportate la venituri excesiv de ridicate.

Interesul investitorilor pentru fotbalul european rămâne ridicat: 123 tranzacții de investiții și schimbări de proprietate au fost înregistrate în 2025, un record absolut pentru toate cluburile masculine și feminine.

Peter Magyar a afirmat că scrutinul din aprilie va însemna un „referendum” asupra direcției Ungariei, după 16 ani de guvernare a premierului Viktor Orban. De asemenea, el a criticat relațiile apropiate ale lui Orban cu Rusia și state precum Kazahstan și Azerbaidjan, dar și obținerea statutului de observator al Ungariei în Consiliul Turcic. 

„Acesta va fi un referendum: cred că este clar că alegerea este între Europa sau Consiliul Turcic și dictatori. Este vorba despre dacă Ungaria va continua acești 16 ani de declin sau vom porni spre Europa și dezvoltare, alăturându-ne polonezilor, slovenilor, cehilor și statelor baltice”, a spus Peter Magyar, într-un interviu acordat agenției Reuters. 

În cadrul interviului, liderul maghiar a anunțat că în cazul unei victorii, o prioritate va fi deblocara fondurilor prin PNRR, întrucât o parte importantă din fonduri a fost înghețată  din cauza problemelor legate de statul de drept. Ungaria are fonduri europene înghețate în valoare de 17 miliarde de euro, dintre care 11 prin PNRR. 

„Sper din tot sufletul că vom putea semna rapid un acord și, după un acord de principiu, poate chiar înainte de aprobarea legislației, vor putea începe distribuirea fondurilor”, spune acesta. 

Pe plan extern, Peter Magyar a declarat că își dorește relații „constructive și prietenoase” cu Statele Unite, deși președintele Trump și-a anunțat susținerea pentru Viktor Orban. 

Într-un sondaj publicat miercuri, se arată că sprijinul pentru Tisza, formațiunea condusă de Peter Magyar  este de 42%, în timp ce Fidesz, formațiunea premierului Orban, e susținută de 31% dintre alegători.