Polițiștii din cadrul Serviciului de Investigare a Infracționalității de Mediu, sub coordonarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Constanța, au făcut o percheziție domiciliară, în localitatea Valu lui Traian, la locuința unui bărbat bănuit de comiterea infracțiunii de rănirea cu intenție a animalelor.

Din cercetări a reieșit că, în luna octombrie a anului 2025, un bărbat, de 58 de ani, ar fi confecționat un dispozitiv artizanal, cu care ar fi rănit, în mod intenționat, o pisică.

În urma percheziției, polițiștii au descoperit și ridicat mai multe bunuri cu valoare probatorie, printre care o praștie metalică, o țeavă metalică, un dispozitiv confecționat artizanal dintr-un cui, precum și o cutie ce conținea bile metalice și de plastic, bunuri presupuse a fi deținute cu scopul rănirii animalelor.

De asemenea, în exteriorul curții imobilului persoanei în cauză au fost identificate mai multe dispozitive confecționate artizanal (țevi PVC și cuie), montate pe copaci, susceptibile a fi fost utilizate în același scop.

Luni, bărbatul de 58 de ani a fost prezentat procurorului de caz și a primit control judiciar pentru o perioadă de 60 de zile.

Fostul ofițer ucrainean Serhiy Kuznețov se află în a zecea zi de grevă a foamei într-o închisoare italiană, susținând că autoritățile exercită presiuni asupra sa pentru a mărturisi implicarea în exploziile conductelor Nord Stream din 2022, potrivit BBC.

Reținut în august pe baza unui mandat german, Kuznețov riscă extrădarea, fiind acuzat de implicare într-unul dintre cele mai controversate acte de sabotaj din Europa ultimilor ani.

Acuzații de abuz și constrângere

Într-o scrisoare redactată de mână și prezentată BBC, Kuznețov afirmă că este tratat ca „infractorul nr.1”, fiind deținut alături de suspecți afiliați organizației Statul Islamic, în condiții de maximă securitate.

El acuză personalul penitenciarului că îi ignoră dieta vegetariană de luni întregi pentru a-i „slăbi rezistența” și a-l forța să-și recunoască vinovăția.

Familia sa susține că tentativele de a-i trimite hrană au fost respinse, iar starea lui este „epuizată”.

Dispută privind extrădarea între instanțele europene

În timp ce justiția poloneză a respins extrădarea co-suspectului Volodymyr Zhuravlyov, invocând posibila „autoapărare legitimă” în contextul războiului, o instanță din Bologna a aprobat în secret transferul lui Kuznețov către Germania.

Avocatul său, Nicola Canestrini, a declarat că acesta a pierdut nouă kilograme, dar rămâne „lucid și hotărât”, așteptând verdictul final al apelului.

Tensiuni politice și diplomatice

Exploziile Nord Stream din 2022, care au distrus conductele de gaz ce legau Rusia de Germania, rămân neelucidate.

Procurorii germani l-au acuzat pe Kuznețov de „sabotaj anticonstituțional”, în timp ce Ucraina neagă orice implicare.

Modul în care Italia gestionează cazul a stârnit critici, iar ombudsmanul ucrainean pentru drepturile omului monitorizează acum condițiile sale de detenție.

Pe măsură ce se apropie ultima audiere, Kuznețov își încheie scrisoarea într-un ton patriotic: „Iubesc foarte mult Ucraina și sunt mândru că am avut onoarea de a-i fi ofițer.”

Unitatea, care va fi formată în cadrul Secretariatului General al Comisiei, intenționează să angajeze funcționari din comunitatea europeană de informații și să centralizeze datele în scopuri comune, afirmă surse citate de Financial Times.

Reacție la invazia Rusiei în Ucraina și la avertismentele lui Trump

Invazia Rusiei în Ucraina și avertismentele președintelui american Donald Trump privind reducerea sprijinului de securitate acordat Europei au determinat Uniunea Europeană să-și regândească capacitățile proprii de apărare și să înceapă cel mai amplu program de reînarmare de la Războiul Rece încoace.

„Serviciile de informații ale statelor membre știu multe. Comisia știe multe. Avem nevoie de o modalitate mai bună de a pune toate aceste informații cap la cap pentru a fi eficienți și utili partenerilor. În domeniul informațiilor, trebuie să oferi ceva ca să primești ceva”, a declarat o sursă pentru FT.

Inițiativa este contestată de înalți oficiali din cadrul Serviciului European de Acțiune Externă, care coordonează Centrul de Informații al UE (INTCEN), temându-se că noua structură va dubla rolul centrului existent și îi va periclita viitorul, au adăugat sursele.

Planul încă nu a fost comunicat oficial celor 27 de state membre, dar organismul ar urma să includă funcționari detașați din serviciile naționale de informații.

Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a declarat pentru Financial Times că instituția „examinează modalități de consolidare a capacităților sale în domeniul securității și informațiilor. În cadrul acestei abordări, se ia în considerare crearea unei celule dedicate în cadrul Secretariatului General”.

Reticență din partea statelor membre

Schimbul de informații a fost mult timp un subiect sensibil pentru statele membre ale UE. Țări majore, precum Franța, care dispun de servicii puternice de spionaj, au fost reticente în a împărtăși informații sensibile cu partenerii. Apariția unor guverne pro-ruse în state precum Ungaria a complicat și mai mult cooperarea.

Potrivit surse FT, capitalele europene sunt așteptate să se opună încercării Comisiei de a-și extinde atribuțiile în domeniul informațiilor. Totuși, ele au adăugat că există de mult timp îngrijorări privind eficiența INTCEN, mai ales în contextul războiului hibrid purtat de Rusia.

Moment de importanță istorică pentru un ceas Patek Phillipe, care, după ce că era considerat cel mai scump ceas de mână din lume, weekendul care tocmai a trecut l-a făcut încă și mai scump.

Extraordinara piesă a fost vândută cu uriașa sumă de 14.190.000 de franci elvețieni (17,6 milioane de dolari). De notat că acest ultim preț depășește suma cu care fusese vândut acum nouă ani, de 11 milioane de dolari, la prețul vremii.

Patek Phillipe Perpetual Calendar Chronograph reference 1518, fabricat în 1943 este unul dintre cele patru modele cunoscute, fabricate din oțel inoxidabil, cee ace îl face mai rar ca un produs din aur.

Licitație – fulger cu doar cinci ofertanți

În 2016 fusese un record Mondial de vânzare, dar a fost detronat de un Rolex Daytona în 2017, care a fost produs de actorul Paul Newman și vândut cu 17,8 milioane de dolari.

În 2019, acest model a fost depășit de un Patek Phillipe Grandmaster Chime, vândut cu 31 de milioane de dolari.

Licitația de weekendul trecut a ceasului 1518 din oțel inoxidabil i-a reafirmat statutul de „unul dintre cele mai importante ceasuri de mână realizate vreodată”, potrivit caselor de licitații, citate de AFP.

A fost un proces de vânzare foarte scurt – a durat sub nouă minute. Vânzarea a atras cinci ofertanți, iar ceasul a fost, până la urmă, vândut unui ofertant telefonic.

Modelul cu care atingi „apogeul colecționării”

În sala de licitații, organizată la Hotel President Geneva, au fost prezenți mai mulți dealer și ceasornicar cunoscuți.

Reprezentanții licitației au spus că un ceas 1518 e genul de ceas pe care, odată dobândit, „un cunoscător poate simți că a atins apogeul colecționării”.

Ceasul, lansat în 1941,a  fost primul cronograf cu calendar perpetuu, produs în serie, din lume.

Patek Philippe a produs aproximativ 280 de ceasuri Ref. 1518, majoritatea încapsulate în aur galben și aproximativ o cincime în aur roz.

„Un ceas cu un statut aproape mitic”

Se cunosc doar patru modele din oțel inoxidabil, acest ceas fiind primul dintre cele patru produse. De ce le-a fabricat Patek Philippe rămâne un mister.

Casa de licitații l-a numit „un ceas cu un statut aproape mitic, reprezentând convergența supremă între semnificația istorică, măiestria designului, inovația mecanică și raritate”.

Pe parcursul licitației de două zile, Phillips a declarat că vânzarea totală a 207 loturi a atins peste 66,8 milioane de franci elvețieni, ceea ce reprezintă cel mai mare total pentru orice licitație de ceasuri.

Aproximativ 1.886 de ofertanți înregistrați din 72 de țări au participat, relatează AFP.

Avertizările meteorologice vizează localități din județele Constanța, Sălaj, Cluj, Satu Mare, Gorj și Botoșani, până la ora 9.00.

Ceața reduce vizibilitatea local sub 200 de metri și izolat sub 50 de metri.

În județele vestice, ceața afectează orașe importante precum Oradea, Timișoara, Arad, Lugoj, Salonta și Marghita.

În județele Arad, Bihor și Timiș sunt sub avertizare, tot până la ora 9.00, zeci de localități.

Ceața s-a instalat și în localitățile Tălmaciu, Racovița, Turnu Roșu și Boița din județul Sibiu și persistă până la ora 7.00.

Centrul Infotrafic din Inspectoratul General al Poliției Române informează că la această oră nu sunt înregistrate autostrăzi sau drumuri naționale cu circulația oprită ca urmare a vreunui accident rutier sau din cauza condițiilor meteorologice.

Compania a atribuit creșterea vânzărilor mai mari ale consolei de jocuri PlayStation și unui impact mai mic decât se aștepta al tarifelor americane, potrivit France24.

Pentru anul fiscal 2025-2026, Sony preconizează un profit net de 1,05 trilioane de yeni (6,8 miliarde de dolari), o creștere de opt procente față de previziunile anterioare. De asemenea, și-a majorat proiecția de profit operațional cu opt procente, până la 1,4 trilioane de yeni, și previziunile de vânzări cu trei procente, până la 12 trilioane de yeni.

„Demon Slayer: K Filmul anime a devenit al doilea film cu cele mai mari încasări din Japonia și a ajuns în fruntea box office-ului când a fost lansat pe ecranele din SUA și Canada.

Impactul tarifelor americane, mai mic decât previziunile

Sony și-a redus previziunile privind impactul tarifelor americane la aproximativ 50 de miliarde de yeni, o reducere de 20 de miliarde de yeni față de estimarea anterioară din august.

În prima jumătate a anului financiar curent, profitul net a crescut cu 13,7% față de anul precedent, ajungând la 570 de miliarde de yeni, a declarat Sony.imetsu No Yaiba – Infinity Castle: Part 1”, primul titlu dintr-o nouă trilogie bazată pe populara serie manga, a fost un succes imens.

Compromisul privind finanțarea va ajunge acum la Camera Reprezentanților, unde liderii republicani speră că ar putea fi adoptat chiar miercuri și ar pune capăt celui mai lung blocaj al guvernului SUA din istorie, potrivit CNN. Acordul recent încheiat, pe care se așteaptă să-l semneze președintele Donald Trump, ar restabili servicii esențiale, cum ar fi ajutorul alimentar federal, precum și ar plăti sute de mii de angajați federali.

Negocieri cu Casa Albă

Votul de luni seară târziu încheie câteva zile de negocieri frenetice în interiorul Capitoliului SUA, între centriștii Senatului, liderii republicani și Casa Albă pe tot parcursul weekendului, înainte de dezvăluirea oficială a acordului duminică. Un bloc de opt membri ai grupului democrat a făcut un prim pas esențial pentru a susține această măsură duminică seară, iar toți cei opt i-au dat aprobarea finală luni seară.

Irakienii aleg marți un nou parlament, într-un vot care are loc într-un moment crucial pentru țară și pentru regiune, și pe care atât Iranul, cât și Statele Unite îl vor urmări îndeaproape, potrivit France24.

Irakul a fost neobișnuit de stabil în ultimii ani, în timp ce națiunea încearcă să depășească decenii de război și represiune sub dictatorul Saddam Hussein și de la invazia condusă de SUA care l-a răsturnat de la putere.

Țara cu 46 de milioane de locuitori suferă de o infrastructură precară, servicii publice deficiente și corupție endemică.

Beneficii pentru elitele politice și puterile regionale

Mulți și-au pierdut speranța că alegerile pot aduce schimbări semnificative în viața lor de zi cu zi și văd votul ca pe o farsă care aduce beneficii doar elitelor politice și puterilor regionale.

În ciuda scepticismului, peste 7.740 de candidați, aproape o treime dintre ei femei, candidează pentru parlamentul cu 329 de locuri.

Doar 75 de independenți candidează în baza unei legi electorale despre care mulți cred că favorizează partidele mai mari.

Peste 21 de milioane de persoane sunt eligibile să voteze, dar există temeri că prezența la vot ar putea scădea sub 41% înregistrată în 2021 – cea mai mică cifră de la începerea votului.

Președinția, funcție ceremonială

De-a lungul anilor de când forțele conduse de SUA l-au înlăturat de la putere pe Saddam Hussein, un sunnit, majoritatea șiită din Irak, mult timp oprimată, încă domină, majoritatea partidelor păstrând legături cu Iranul vecin. Prin convenție, în Irakul de după invazie, un musulman șiit deține puternica funcție de prim-ministru, iar un sunnit pe cea de președinte al parlamentului, în timp ce președinția, în mare parte ceremonială, revine unui kurd. Nu au apărut nume noi recent, în prim-plan rămânând aceiași politicieni șiiți, sunniți și kurzi.

Prim-ministrul Mohammed Shia al-Sudani, care speră la un al doilea mandat după ce a servit sub steagul stabilității și reconstrucției, va obține probabil o victorie semnificativă. Sudani a ajuns la putere în 2022 prin intermediul Cadrului de Coordonare, o alianță de guvernământ formată din partide și facțiuni șiite, toate legate de Iran.

El a subliniat succesul său în a menține Irakul relativ neatins de tulburările care cuprindeau Orientul Mijlociu.

Unul dintre avocații lui Hannibal Gaddafi, Charbel Milad al-Khoury, a declarat pentru Associated Press că Gadhafi a fost eliberat luni seară, după ce documentele necesare au fost finalizate. Doi oficiali ai serviciilor de securitate, vorbind sub condiția anonimatului, în conformitate cu reglementările, au confirmat, de asemenea, că Gaddafi a fost eliberat.

„Hannibal este oficial liber și are dreptul deplin de a alege destinația pe care o dorește”, a declarat al-Khoury. El a refuzat să ofere mai multe detalii despre viitoarele mișcări ale lui Gaddafi din motive de securitate, potrivit CNN.

Eliberarea a venit la câteva zile după ce autoritățile libaneze au ridicat interdicția de călătorie și au redus cauțiunea pentru Hannibal Gaddafi, deschizând calea pentru eliberarea sa.

David Szalay, în vârstă de 51 de ani, i-a învins pe alți cinci finaliști, inclusiv pe favoriții Andrew Miller și Kiran Desai, pentru a câștiga râvnitul premiu literar, recompensat cu de 50.000 de lire sterline și un impuls semnificativ pentru vânzări și profilul câștigătorului, potrivit CNN.

El a fost ales dintre 153 de romane trimise de un juriu care i-a inclus pe scriitorul irlandez Roddy Doyle și vedeta din „Sex and the City”, Sarah Jessica Parker.

Doyle a spus că „Flesh” – o carte „despre viață și despre stranietatea vieții” – a ieșit la iveală ca alegerea unanimă a juriului după o ședință de cinci ore.

Cartea lui Szalay povestește viața taciturnului István, de la o relație adolescentină cu o femeie mai în vârstă, trecând prin perioada de când era imigrant în Marea Britanie și ajungând să locuiască în înalta societate londoneză. Autorul a spus că a vrut să scrie despre un imigrant maghiar și „despre viață ca experiență fizică, despre cum este să fii un corp viu în lume”.

Primindu-și trofeul la Old Billingsgate din Londra – o fostă piață de pește transformată în locație strălucitoare pentru evenimente – Szalay le-a mulțumit juriului pentru recompensarea romanului său.

Finalist în 2016

Szalay, născut în Canada, crescut în Marea Britanie, locuiește la Viena. A fost anterior finalist la premiul Booker în 2016 pentru „All That Man Is”, o serie de povești despre nouă bărbați complet diferiți.

„Flesh” a fost lăudat de mulți critici, dar i-a frustrat pe alții prin refuzul său de a umple golurile din povestea lui István – mari fragmente din viață, inclusiv încarcerarea și serviciul militar în Irak în timpul războiului, apar în afara paginii – și prin personajul central încăpățânat de inexpresiv, a cărui remarcă cea mai frecventă este „Bine”.

Szalay a fost considerat un outsider pentru premiul din acest an, dar a crescut cotele caselor de pariuri în zilele dinaintea ceremoniei de luni.

Premiul Booker a fost fondat în 1969 și și-a construit o reputație pentru transformarea carierelor scriitorilor. Printre câștigătorii săi s-au numărat Salman Rushdie, Ian McEwan, Arundhati Roy, Margaret Atwood și Samantha Harvey, care a câștigat premiul din 2024 pentru povestirea despre stația spațială „Orbital”.