Claudiu Sandu, vicepreședinte CSM, spune că plângerea penală este un exercițiu democratic. El nu echivalează cu condamnare penală și nici măcar nu echivalează cu urmărirea penală.

„Însă, având în vedere situația în care profesia de magistrat a ajuns la acest moment, fiind supusă unui tir de atacuri continue în ultimele 5-6 luni, credem noi că s-a trecut o linie roșie, totuși, motiv pentru care am și făcut noi”, spune Sandu, la Antena 3 CNN.

Sandu a fost întrebat despre opinia fostului judecător al României la CEDO, Iulia Motoc, care spune că, potrivit legislației europene în privința drepturilor omului, afirmațiile făcute de vicepremierul Oana Gheorghiu nu se încadrează la fapte penale, ci reprezintă dreptul la liberă exprimare, chiar cu unele exagerări. De asemenea, Curtea Europeană a Drepturilor Omului acceptă faptul că persoanele publice pot să facă unele exagerări atunci când exprimă unele critici politici.

Vicepreședintele CSM a spus că este de acord cu opinia Iuliei Motoc și cu faptul că în zona politică este o mai mare libertate în privința limitei limbajului, fiind permis un limbaj mai agresiv. „Însă, aceste exagerări sunt specifice în zone politice. Atunci când un politician atacă o altă putere din stat (…) cu afirmații care sunt destul de greu de digerat, așa, spunea că am luat pâinea de la gura unor copii sărmani, atunci avem o problemă pentru că nu mai este o discuție între politicieni, ci este o discuție făcută de un politician cu privire la un magistrat, magistrat care nu poate să protesteze pentru că nu-i permite să statutul profesiei”, a mai spus Claudiu Stan.

Declarațiile Oanei Gheorghiu despre pensiile magistraților

Oana Gheorghiu a făcut, în cadrul unui interviu la Digi24, declaraţii care au deranjat grav Consiliul Superior al Magistraţilor (CSM). Ea a afirmat că pensiile speciale ale magistraţilor sunt „un fel de Caritas”.

„Eu le-aş transmite magistraţilor un mesaj, le-aş spune că îi înţeleg, este foarte greu să renunţi la un lucru care ţi s-a dat, din perspectiva societăţii, un privilegiu. Este foarte greu să beneficiezi ani de zile, zeci de ani de asta şi dintr-o dată să ţi se spună că nu îl mai ai. Pentru oricine ar fi greu să facă asta. Dar cred că a fost un fel de Caritas acest lucru. Ei au fost prinşi într-un Caritas, care nu putea să dureze la nesfârşit şi oamenii care sunt pragmatici şi raţionali ar trebui să înţeleagă asta. România nu îşi permite să mai plătească aceşti bani, nu îşi permite să mai aibă pensionari speciali. Nu avem cum. Iar dacă banii aceia trebuie să se ducă la ei pentru că dau sentinţe îi iau de undeva şi îi pot lua de la gura unui copil care se culcă flămând, de la bugetul unui spital care nu are medicamente”, a spus vicepremierul.

Daniel Băluță, candidatul PSD în cursa pentru Primăria Capitalei, a fost întrebat marți seara, la Observator, ce ar continua din proiectele începute de Nicușor Dan în timpul mandatului său de primar General și ce ar schimba.

„Radialele, principiul radialelor pe care primarul Nicușor Dan le-a avut au fost foarte corecte și sunt niște proiecte care trebuie continuate. Aș continua modificările și construcția de infrastructură pe inelul median al Capitalei”, a spus Daniel Băluță. 

Acesta a mai spus că un alt proiect pe care l-ar păstra este proiectul privind restricționarea construcțiilor în interiorul orașului, „pentru că orașul nostru a devenit mult prea îngust și aglomerat pentru numărul mare de oameni care există în el”.

De asemenea, un obiectiv al său este cel de extindere a Bucureștiului, „fie ca și zona metropolitană, fie ca și parte integrantă a Bucureștiului. Și vom profita de modificarea legislației legată de împărțirea administrativ-teritorială a României pentru a implementa aceste modificări în legislație. (…) De ce este important lucrul acesta? Pentru că ne ajută, pe de-o parte, să aducem bani europeni și avem experiența sectorului 4, unde am adus 5 miliarde de euro bani europeni”.

Candidatul PSD pentru Primăria Capitalei a mai completat faptul că „această zonă metropolitană trebuie urbanizată, corespunzător, reglementată, astfel încât orașul să se poată dezvolta normal și să poată respira. (…) Oamenii să o ducă mai bine în acest oraș, din toate punctele de vedere”.

Fondul Națiunilor Unite pentru Copii (UNICEF) a acuzat marți Israelul că blochează livrarea unor materiale medicale esențiale pentru copii în Fâșia Gaza, inclusiv 1,6 milioane de seringi necesare unei campanii de vaccinare și aproximativ un milion de sticle de lapte praf pentru bebeluși.

Organizația a precizat că, din cauza restricțiilor impuse de autoritățile israeliene, peste 40.000 de copii care au ratat vaccinurile de rutină în timpul războiului nu pot fi imunizați.

Potrivit purtătorului de cuvânt al UNICEF, Ricardo Pires, seringiile sunt blocate în vamă din luna august, Israelul considerându-le „echipamente cu dublă utilizare”, care ar putea avea aplicații militare.

„Ne este extrem de greu să obținem aprobarea pentru aceste articole, deși sunt urgente și absolut necesare”, a declarat Pires reporterilor la Geneva.

UNICEF și alte agenții umanitare au cerut în repetate rânduri acces sigur pentru ajutoarele destinate populației din Gaza, unde sistemul medical este la un pas de colaps după luni de conflict, scrie Al Jazeera.

„Astăzi (marți – n.r.) s-a semnat contractul de finanțare europeană pentru Centrul de cercetare-dezvoltare INOVA a+ și producție de medicamente critice – un proiect major derulat de Antibiotice Iași, cu sprijinul Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene. Valoarea totală, 374 milioane lei”, spune Rogobete, pe Facebook.

Proiectul se desfășoară pe 48 luni și va avea o capacitate de 100 milioane de flacoane/an.

„Dezvoltarea producției de medicamente aici, acasă, în România, reprezintă o prioritate pentru mine și Ministerul Sǎnǎtǎții! Prin acest proiect, consolidăm independența țării noastre în producția de medicamente esențiale și transformăm Antibiotice Iași într-un hub național de cercetare și inovare farmaceutică. Noul centru va include laboratoare moderne pentru biosimilare, nanotehnologii, genetică-proteomică și analitică, o unitate de producție pentru medicamente critice și spații dedicate educației științifice”, spune Alexandru Rogobete.

Potrivit ministrului, Antibiotice Iași înseamnă astăzi peste 1.300 de angajați, exporturi în 50 de țări și o capitalizare bursieră de 1,73 miliarde lei, o „dovadă că inovația românească poate concura la nivel mondial”.

Ministerul Sănătății din Gaza a raportat marți că 6.000 de persoane care au suferit amputări necesită tratament și reabilitare imediată, în contextul unei crize medicale severe generate de lipsa resurselor și a echipamentelor de asistență.

Potrivit autorităților, copiii reprezintă un sfert dintre cazurile de amputare, iar femeile aproape 13%.

Conform Al Jazeera, ministerul avertizează că lipsa echipamentelor medicale și a protezelor agravează trauma și suferința celor răniți, împiedicându-i să își reia viața de zi cu zi.

Organizațiile umanitare atrag atenția că sistemul medical din Gaza este la limită, spitalele fiind copleșite de numărul mare de pacienți și de lipsa materialelor esențiale pentru intervenții și recuperare.

Prefectura Ilfov a transmis că incidentul de la Liceul Teoretic „Ioan Petruș” Otopeni, a avut loc marți, în jurul orei 13:00.

O elevă din clasa a VIII-a a fost dusă la cabinetul medical școlar, de către profesorul de serviciu, după ce i s-a făcut rău în timp ce se afla în grupul sanitar al elevilor.

„Eleva era conștientă și a declarat personalului medical că a ingerat mai multe comprimate de No-Spa. Personalul școlii a acționat prompt, apelând serviciul de urgență 112. Echipajul medical sosit la fața locului a transportat eleva la Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Grigore Alexandrescu” din București, unde i se acordă îngrijirile medicale necesare. Din primele informații rezultă că viața nu îi este pusă în pericol”, transmite Prefectura Ilfov.

Conducerea unității școlare a informat Inspectoratul Școlar Județean Ilfov, iar cazul este monitorizat cu atenție de instituțiile competente.

Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a declarat marți seară la Antena 3 că partidele din coaliția de guvernare au ajuns la un consens privind diminuarea cheltuielilor cu personalul din administrația publică centrală și locală.

Întrebat în cadrul emisiunii de marți seară dacă instituțiile locale care își pot reduce cheltuielile trebuie să reducă și personalul în 2026, Cseke Attila a venit cu explicații.

„În 2026 există această posibilitate ca partea de buget pe cheltuielile de personal să se reducă cu 10%, având în vedere și faptul că avem și angajați care au sporuri pentru gestionarea proiectului pe fonduri europene, pentru că în interiorul autorităților locale, consulul local decide, practic, până la ce maxim se ridică salariile angajaților. Există o plafonare până la nivelul salariului viceprimarului, nimeni nu poate depăși salariul viceprimarului sau vicepreședintelui de la consiliul județean. Și există o marjă de acțiune, acolo unde autoritatea locală consideră că este necesar acest lucru.”, a explicat Ministrul Dezvoltării.

„Pe cealaltă variantă, cu procentul de 30% reducerea posturilor existente, în care sunt și posturi vacante și posturi ocupate, dar în total se generează 10% posturi ocupate la nivel național, există această variantă în sensul în care nu toate unitățile administrativ-teritoriale vor trebui să reducă posturi ocupate, sunt autorități care nu vor trebui să reducă decât posturi vacante, pentru că în cazul acestor autorități, grila nu este ocupată în întregime, deci nu e necesară o reorganizare prin eliminarea unor posturi ocupate.”, a mai spus Cseke Attila.

Ministrul Dezvoltării a declarat că textul final al documentului este aproape gata și poate fi finalizat cât de curând.

„Eu cred că în două zile putem să fim gata cu textul final. În mare parte el este redactat. Trebuie să facem niște ajustări pe ceea ce am convenit astăzi în cadrul acordului din Coaliție, ceea ce înseamnă că săptămâna viitoare, după circuitul de avizare interministerială, acest proiect poate fi promovat.”, a spus acesta.

Ministrul Cseke Attila a mai precizat că în administrația locală se estimează o economie bugetară de 1,7 miliarde de lei.

Anunțul vine după mai multe discuții între liderii coaliției privind reformele administrative și modul în care pot fi diminuate cheltuielile statului fără a afecta serviciile oferite cetățenilor.

Detașamentul de pompieri Alba Iulia intervine în Alba Iulia, pe str. V. Goldiș, în urma unui apel prin SNUAU 112 prin care este sezisat un miros de gaz pe casa scării unui bloc.

A fost oprită alimentarea cu gaz a blocului.

La locul evenimentului a mers și un echipaj din partea DelgazGrid.

De asemenea, în urma recunoașterii în teren, în interiorul unui aprtament a fost găsit un bărbat de aproximativ 45 de ani, decedat.

La ora transmiterii știrii, se lucrează la ventilarea apartamentului și a casei scării.

„Ca urmare a măsuratorilor efectuate de către echipajul DelgazGrid, concentrația de gaz (CH4) este negativă (0), fiind verificat atât apartamentul, cât și casa scării”, transmite ISU Alba.

Comisia a propus ca Marea Britanie să plătească o taxă cuprinsă între 4 și 6,5 miliarde de euro pentru a participa la programul „Acțiuni de securitate pentru Europa” (SAFE), au declarat persoane familiarizate cu acest subiect pentru Bloomberg.

În replică, guvernul britanic a respins această cerere a Comisiei Europene. „Vom accepta numai acorduri care aduc beneficii Regatului Unit și industriei britanice. Nu s-a convenit nimic și nu vom comenta în mod continuu discuțiile în curs”, a anunțat guvernul britanic într-un comunicat.

De asemenea, potrivit Bloomberg, un înalt oficial britanic a descris taxele solicitate de Comisie ca fiind nerezonabile și mult peste ceea ce Regatul Unit se aștepta să plătească pentru acces, confirmând că Londra a respins condițiile.

Ce este programul SAFE

Programul face parte din eforturile UE de a spori capacitatea de apărare în urma războiului Rusiei în Ucraina, pe fondul îngrijorărilor că președintele american Donald Trump reduce angajamentele de securitate ale SUA pe continent.

Fondul SAFE este destinat, în principal, companiilor din domeniul apărării din statele membre ale UE. Totuși, Bruxelles-ul a purtat discuții și cu țări din afara UE, inclusiv Marea Britanie și Canada, cu privire la accesul la acest fond. Alte țări doritoare să participe la acest program sunt Turcia și Coreea de Sud.

Programul SAFE, în valoare de 150 de miliarde de euro, permite statelor membre UE să împrumute bani pentru a investi în capacități de apărare, cheltuielile fiind permise pentru echipamente ale căror componente provin în principal din UE, Ucraina și țările SEE-AELS.

La cimitirul militar din Kfar Saba, mii de oameni s-au adunat marți pentru a-l conduce pe ultimul drum pe locotenentul Hadar Goldin, ofițer al armatei israeliene, ucis în războiul din Gaza din 2014. Rămășițele sale pământene au fost eliberate de Hamas în noiembrie, după unsprezece ani de la moartea sa. Tânărul ofițer, în vârstă de 23 de ani, a fost ucis în sudul Fâșiei Gaza, la Rafah, chiar în timpul unui armistițiu umanitar de 72 de ore.

Mama sa, Leah Goldin, a mărturisit printre lacrimi: „Hadar, te-am așteptat 11 ani. E un timp lung, foarte lung. Nici nu pot explica cum am reușit. De fiecare dată când eram pe punctul de a ceda, cineva din familie se ridica și spunea: Dar ce ar fi spus Hadar?”

„Am văzut declinul moral al Israelului”

Trupul ofițerului, tras într-un tunel de către luptători Hamas, a fost adus în Israel duminică, fiind cel de-al cincilea din ultimii ostatici returnați după atacul din 7 octombrie 2023 și ultima victimă a acelui război care s-a întors acasă.

Discursurile de la ceremonie au amestecat dragostea cu reproșul. Tatăl lui Hadar, Simcha Goldin, a vorbit despre fiul său cu emoție, dar și cu o acuză amară la adresa Israelului: „Timp de 11 ani l-am bandonat pe Hadar în captivitate. Am devenit dependenți de bani, de onoare și de putere. Am văzut declinul moral al Israelului odată cu abandonarea lui”.

Artistul Idan Amedi: Atacul din 7 octombrie putea fi prevenit

Fratele geamăn al ofițerului israelian, Tzur, a vorbit însă despre unitate: „Victoria noastră este că nu renunțăm unii la alții. Toți suntem aici pentru toți. Nimeni nu este lăsat în urmă”.

La ceremonie a fost prezent și cântărețul și actorul Idan Amedi, rănit în Gaza în urmă cu un an, care a cântat un cântec de despărțire intitulat Sfârșit.

El a vorbit deschis despre eșecul guvernului și al serviciilor de securitate israeliene care a dus la atacul Hamas din octombrie, 2023: „Nu a fost o tragedie, a fost un eșec. Folosim cuvântul tragedie pentru dezastre naturale. 7 octombrie a fost orbire voită, în ciuda tuturor avertismentelor scrise pe zid”, a menționat solistul, asemănând un episod biblic din Cartea lui Daniel cu faptul că au fost ignorate toate semnele evidente ale unui atac Hamas înaintea zilei de 7 octombrie 2023.

Tatăl a mulțumit doar armatei, nu și guvernului

În fața miilor de oameni, sora mai mare a lui Hadar, Ayelet, a mulțumit armatei israeliene pentru că a adus acasă trupul fratelui său: „Voi l-ați adus, nu Hamas. Brațele voastre. I-ați redat onoarea pe care o merita!”

Pentru familia ofițerului al cărui trup s-a întors acasă, sfârșitul acestei lungi așteptări nu aduce doar liniște, ci și o lecție despre demnitate, răbdare și puterea de a nu renunța: „Suntem aici datorită a tot ce ne-ai lăsat, Hadar – cine ești tu și ce ai învățat lumea să fie” a spus mama sa. „Și totuși, o parte din mine tot așteaptă să apari și să spui: Totul e bine, mamă”.

Tatăl a declarat că este recunoscător doar armatei „și nimănui altcuiva” pentru aducerea fiului său acasă. „Amintiți-vă mereu zâmbetul lui Hadar. Tot ce putem face este să-i urmăm exemplul – să fim puțin mai buni, puțin mai plini de hadar, de demnitate”, a spus Simcha Goldin.