Nicușor Dan a anunțat vineri dimineață că a promulgat legea privind pensiile magistraților, în urma publicării în Monitorul Oficial a deciziei Curții Constituționale.

„Recalibrarea modului de calcul al acestor pensii este un gest de echitate, așteptat de societatea noastră. Încrederea cetățenilor în stat se recâștigă atunci când reformele așteptate de societate devin realitate, când există coerență între ceea ce se promite și ceea ce se face”, a afirmat Nicușor Dan.

În același timp, șeful statului a transmis un mesaj clar către sistemul judiciar, arătând că reforma nu pune sub semnul întrebării importanța sau independența magistraților.

„Îi asigur pe magistrați că munca lor este respectată, iar importanța lor în arhitectura statului este pe deplin recunoscută. Independența justiției rămâne un pilon fundamental al democrației românești”, a precizat președintele.

De asemenea, acesta a promis sprijin pentru îmbunătățirea condițiilor de lucru din sistem.

„Voi susține măsurile legislative și administrative cerute de corpul profesional pentru optimizarea condițiilor în care își desfășoară activitatea. Reforma trebuie să meargă mână în mână cu respectul față de profesioniștii care asigură funcționarea justiției”, a adăugat Nicușor Dan.

Curtea Constituțională a trimis joi, spre publicare în Monitorul Oficial, motivarea pe controversata lege a pensiilor de serviciu ale magistraților, declarată constituțională zilele trecute. Mai mulți judecători CCR au formulat opinii separate, având în vedere că votul în CCR pentru declararea constituționalității a fost 6 la 3.

În motivarea de 40 de pagini, judecătorii CCR spun de ce au respins sesizarea CJUE și susțin că instanța europeană nu se pronunță dacă o normă de drept intern este în conformitate cu dreptul UE și nici nu oferă avize consultative cu caracter general. CCR spune că admisibilitatea întrebărilor preliminare țin de o cauză aflată pe rolul unei instanțe naționale și de „utilitatea reală” a răspunsului oferit de CJUE.

Zilele trecute, șefii celor 16 Curți de Apel din România dar și UNJR i-au cerut președintelui României, Nicușor Dan, să întoarcă la Parlament, spre reexaminare, legea, judecătorii considerând că proiectul încalcă statutul magistratului, generează trei categorii de pensionari speciali și discriminări în Justiție.

Administrația Prezidențială a comunicat că Nicușor Dan așteaptă motivarea CCR pentru a promulga legea pentru ca aceasta să intre în vigoare.

Curtea Supremă de Justiție, autoarea sesizării de neconstituționalitate, a anunțat, după decizia CCR, că „va utiliza toate mijloacele legale și instituționale” pentru a apăra independența Justiției, „inclusiv prin sesizarea instituțiilor europene competente”.

Potrivit unui comunicat transmis de Blocul Național Sindical, ziua de joi fusese anunțată ca dată de plată a restanțelor salariale, însă banii nu au ajuns nici până în prezent în conturile angajaților. În lipsa unui răspuns clar din partea conducerii, muncitorii au decis să își exprime public nemulțumirea, relatează publicația constanta.info.

„Lucrătorii protestează pentru că nu și-au primit salariile de peste două luni. Ieri a fost data stabilită pentru plată, dar acest lucru nu s-a întâmplat”, arată reprezentanții BNS.

Potrivit sindicaliștilor situația financiară dificilă a companiei afectează grav angajații șantierului.  Protestul este unul spontan, fără un termen de încetare, iar muncitorii cer plata urgentă a restanțelor salariale și clarificări privind viitorul activității șantierului.

Sindicatele avertizează că, în lipsa unei soluții rapide, tensiunile ar putea escalada, iar protestele ar putea continua sau chiar lua amploare în perioada următoare.

UPDATE 08:48 – Un nou mesaj RO-Alert emis în nordul județului Tulcea

Autoritățile au transmis un nou mesaj RO-Alert la ora 08:48 pentru zona de nord a județului Tulcea, avertizând din nou populația cu privire la posibilitatea căderii unor obiecte din spațiul aerian.

În mesajul transmis este menționat caracterul de alertă extremă, iar cetățenii sunt sfătuiți să își păstreze calmul și să se adăpostească în beciuri sau în adăposturi de protecție civilă. În lipsa acestora, oamenii sunt îndemnați să rămână în interiorul locuinței, departe de geamuri și pereți exteriori.

Durata estimată a alertei este de 90 de minute, potrivit informațiilor transmise de ISU.

Autoritățile precizează că măsurile au caracter preventiv și sunt luate în contextul monitorizării situației din proximitatea graniței cu Ucraina.

Știrea inițială:

Potrivit comunicatului transmis de ISU Tulcea, mesajul RO-Alert a fost trimis prin sistemul național de avertizare la solicitarea autorităților competente în monitorizarea spațiului aerian, în baza informărilor primite de la Statul Major al Forțelor Aeriene.

Autoritățile au precizat că măsura a avut un caracter strict preventiv, pentru a permite cetățenilor să adopte eventuale măsuri de autoprotecție în cazul apariției unor riscuri.

Conform ISU Tulcea, începând cu ora 07:47, măsura de alertare aeriană a fost ridicată.

Pe durata situației nu au fost înregistrate apeluri la numărul unic de urgență 112, iar autoritățile au subliniat că mesajele RO-Alert sunt utilizate pentru informarea rapidă a populației în situații care pot genera pericole.

„Mesajele RO-Alert au un rol preventiv și sunt utilizate pentru a informa rapid populația în situații care pot genera riscuri, astfel încât cetățenii să poată adopta din timp măsuri de autoprotecție”, a transmis ISU Tulcea.

Această măsură marchează o schimbare notabilă în politica americană, fiind considerată un gest de deschidere important după decenii de sancțiuni restrictive. Ea are potențialul de a ușura criza energetică și umanitară severă cu care se confruntă Cuba, scrie Il Post.

Care este semnificația acestei măsuri

Timp de un sfert de secol, Venezuela a constituit sursa principală de petrol și carburanți pentru Cuba. Totul s-a modificat brusc în luna ianuarie, atunci când autoritățile americane au preluat controlul asupra exporturilor de țiței venezuelean, în urma arestării președintelui Nicolás Maduro.

De atunci, aprovizionarea insulei a încetat aproape în totalitate. Conform informațiilor disponibile, ultima livrare de petrol a sosit pe 9 ianuarie din Mexic. După această dată, benzăriile au rămas goale. Singura modalitate de a procura combustibil a devenit piața neagră. Acolo prețurile au ajuns la circa 10 dolari pentru fiecare litru.

Penuria de carburanți a stopat transportul local și a suspendat zborurile interne. A afectat chiar și operațiuni vitale precum ridicarea gunoiului sau distribuirea ajutoarelor. În numeroase zone, întreruperile de electricitate se prelungesc pe parcursul majorității zilei.

Insula extrage intern aproximativ 40% din petrolul consumat, dar acesta are o calitate inferioară, fiind greu de prelucrat și utilizat preponderent pentru generarea de electricitate. Astfel, benzina și motorina necesare transportului trebuie aduse aproape exclusiv din exterior.

Recent, guvernul de la Havana a implementat un riguros sistem de raționare. S-a acordat prioritate ambulanțelor și serviciilor esențiale care leagă centrele urbane și destinațiile turistice.

Condițiile noilor autorizații emise de Washington

După cum precizează comunicatul Departamentului Trezoreriei, noile licențe vor autoriza comercializarea petrolului venezuelean către micile întreprinderi private din Cuba (MIPYME), acestea primind în ultimii ani dreptul de a importa diverse bunuri.

Vânzările către instituții afiliate statului cubanez, forțelor armate sau serviciilor secrete rămân interzise, respectând astfel actualul cadru de sancțiuni.

În săptămâna precedentă, oficialii de la Havana au aprobat ca MIPYME-urile să importe direct carburanți, o facilitate care acum ar putea intra în vigoare grație deciziei Washingtonului.

Cuba – SUA: politică și discuții secrete

Motivele care stau în spatele acestei schimbări de poziție a administrației Trump rămân neclare. Cu toate acestea, mass-media internațională relatează că secretarul de stat Marco Rubio ar desfășura negocieri discrete cu Raul Guillermo Rodriguez Castro, nepotul fostului conducător cubanez Raúl Castro.

De-a lungul anilor, Republica Cuba a primit ajutor energetic din partea unor aliați tradiționali precum Mexic, Venezuela, Rusia și China. Totuși, presiunea exercitată de SUA și amenințările privind tarifele vamale au convins anumite țări să diminueze sau să întrerupă expedierile.

Dacă măsura va fi aplicată prompt, aceasta ar putea aduce o oarecare stabilitate în aprovizionarea cu carburanți și ar putea diminua tensiunile sociale. Cu toate acestea, impactul real va depinde de cantitatea de combustibil importată și de competența sectorului privat cubanez în gestionarea acestor achiziții internaționale.

Fosta congresmană și fostă aliată a lui Trump, Marjorie Taylor Greene, a criticat dur presupusa strategie secretă a președintelui american Donald Trump pentru alegerile de la jumătatea mandatului, scrie TheDailyBeast.

Greene susține că planificarea internă a Partidului Republican pune accent pe mesaje superficiale, nu pe acțiuni concrete privind problemele interne majore. Declarațiile sale apar în contextul în care Partidul Republican se pregătește pentru alegerile cruciale din noiembrie.

De la susținătoare la critic vocal

Greene a demisionat din Camera Reprezentanților pe 5 ianuarie 2026, după o ruptură publică cu Trump legată de mai multe subiecte, inclusiv prioritățile interne și transparența privind investigația Jeffrey Epstein.

Considerată anterior una dintre cele mai loiale susținătoare ale lui Trump, ea a devenit între timp una dintre cele mai vehemente voci critice.

Într-o postare amplă pe X, Greene a afirmat că liderii republicani intenționează să „manipuleze” alegătorii prin acțiuni pur performative pentru a stimula prezența la vot la alegerile de la jumătatea mandatului.

Good morning.

Everything in Washington will be purely performative, for the remainder of the year, to gaslight you to vote in the midterms.

We all knew and discussed in internal meetings back in January of 2025 that we only had 6-9 months to do anything serious and after the…

— Marjorie Taylor Greene 🇺🇸 (@mtgreenee) February 26, 2026

Greene a susținut că, în cadrul unor întâlniri interne, s-a discutat că partidul avea doar o fereastră limitată pentru a acționa serios asupra problemelor importante, înainte ca atenția să se mute exclusiv pe campanie.

Ea l-a acuzat pe Trump și pe aliații săi că ignoră preocupări interne presante, precum criza costului vieții, accesibilitatea redusă a asigurărilor de sănătate și lipsa de responsabilitate pe teme majore. Totodată, l-a criticat și pentru politica externă, susținând că aceasta intră în contradicție cu promisiunile anterioare privind evitarea războaielor externe, având în vedere bombardamentele asupra Iranului și operațiunile din Orientul Mijlociu.

Critici la adresa performanței GOP

Greene a făcut referire la One Big Beautiful Bill Act, spunând că, în mare parte, legea a însemnat doar prelungirea unor prevederi fiscale, cu puține realizări concrete. Ea a afirmat că republicanii au făcut progrese limitate în privința responsabilității pentru pandemia de Covid-19, alegerile din 2020 și publicarea unor dosare conexe. Declarațiile sale reflectă o frustrare mai largă în rândul unor alegători conservatori.

Reacția Casei Albe

Un purtător de cuvânt al Casei Albe a reacționat catalogând-o pe Greene drept fostă congresmană, „trădătoare” și persoană care a renunțat, reafirmând poziția lui Trump ca lider al Partidului Republican. În ciuda criticilor dure ale lui Greene, Trump și aliații săi continuă să modeleze mesajele GOP înaintea alegerilor.

Netflix a anunțat că nu își va majora oferta pentru Warner Bros. Discovery (WBD), retrăgându-se practic din competiția pentru preluarea gigantului media, relatează Axios.

Decizia permite Paramount Skydance să devină principalul ofertant pentru activele de streaming și studiouri ale companiei. Consiliul de administrație al Warner Bros. Discovery a declarat că oferta revizuită de 31 de dolari pe acțiune a Paramount este superioară propunerii Netflix.

Netflix rămâne ferm pe disciplina financiară

Co-CEO-ii Netflix, Ted Sarandos și Greg Peters, au afirmat că firma rămâne disciplinată în strategia sa de investiții. Ei au precizat că egalarea ultimei oferte a Paramount Skydance nu mai este atractivă din punct de vedere financiar. Potrivit Netflix, tranzacția era o oportunitate „plăcută de avut”, nu un obiectiv „obligatoriu”, indiferent de preț.

Conform acordului de fuziune, Netflix avea patru zile lucrătoare pentru a egala sau depăși oferta Paramount Skydance. Warner Bros. Discovery putea ulterior rezilia acordul cu Netflix dacă oferta Paramount rămânea superioară. Paramount Skydance s-a angajat să achite taxa de reziliere de 2,8 miliarde de dolari asociată încetării acordului cu Netflix.

Paramount ridică miza

Paramount și-a consolidat poziția în această săptămână prin majorarea ofertei și ajustarea termenilor tranzacției. Oferta a crescut cu 63% față de propunerea inițială de 19 dolari pe acțiune, lansată în septembrie.

Consiliul Warner Bros. Discovery a presat în mod repetat pentru îmbunătățirea condițiilor înainte de a accepta propunerea revizuită.

Directorul general al WBD, David Zaslav, a lăudat acordul de fuziune cu Paramount Skydance. El a afirmat că entitatea combinată va genera valoare semnificativă pentru acționari.

Un potențial gigant media

Dacă va fi aprobată, fuziunea ar crea un conglomerat puternic în industria divertismentului. Compania combinată ar controla studiouri majore de la Hollywood și platforme de streaming importante. De asemenea, ar include rețele de cablu precum CNN și TBS, dar și postul de televiziune CBS.

Aprobările autorităților de reglementare rămân un obstacol esențial înainte de finalizarea tranzacției.

Ultima rundă de negocieri nucleare dintre SUA și Iran, desfățurată la Geneva, s-a încheiat cu un optimism precaut, fără un acord final. Ambele părți au descris discuțiile drept serioase și constructive, însă diferențele esențiale rămân nerezolvate. O nouă rundă de negocieri este programată pentru săptămâna viitoare, la Viena, potrivit Axios.

Progrese raportate, dar divergențele persistă

Ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, a declarat că discuțiile au dus la înțelegeri pe mai multe subiecte. Totuși, el a recunoscut că există încă diferențe importante între cele două părți.

Un oficial american de rang înalt a descris întâlnirile drept „pozitive”, fără a oferi detalii suplimentare.

Negocierile au avut loc în două sesiuni și au inclus atât schimburi indirecte, cât și directe.

Ministrul de externe al Omanului, Badr Albusaidi, a mediat o parte a discuțiilor. La negocieri a participat și directorul general al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), Rafael Grossi.

Următoarea etapă va include consultări la Washington și Teheran. Discuțiile tehnice în domeniul nuclear sunt așteptate la sediul AIEA din Viena.

Divergențe privind îmbogățirea uraniului

Iranul a prezentat un proiect de propunere în cadrul sesiunii de dimineață. Potrivit oficialilor iranieni, Teheranul a respins ideea de a renunța permanent la îmbogățirea uraniului.

De asemenea, a refuzat dezmembrarea instalațiilor nucleare sau transferul stocurilor de uraniu în afara țării.

În schimb, Iranul a propus reducerea nivelului de îmbogățire sub supravegherea AIEA. Oficialii au descris oferta drept serioasă din punct de vedere politic și creativă din punct de vedere tehnic.

Se pare că SUA au intrat în negocieri cerând ca orice viitor acord să rămână valabil pe termen nelimitat. De asemenea, Washingtonul a solicitat eliminarea stocului semnificativ de uraniu îmbogățit al Iranului. Totuși, SUA au semnalat o anumită flexibilitate dacă Iranul poate demonstra că nu există nicio cale către dezvoltarea unei arme nucleare.

Mize ridicate pentru administrația Trump

Discuțiile de la Geneva sunt privite ca un moment diplomatic crucial. Mulți din interiorul administrației le consideră o ultimă oportunitate înaintea unei posibile escaladări militare. Dacă nu vor fi raportate progrese, riscul unei lovituri americane ar putea crește.

Președintele american Donald Trump a insistat ca Iranul să renunțe clar la orice ambiție nucleară militară. Iranul susține că nu intenționează să dezvolte o bombă nucleară.

Un consilier al liderului suprem al Iranului a declarat că un acord ar putea fi la îndemână dacă intențiile sunt aliniate.

Deși tensiunile rămân ridicate, ambele părți și-au exprimat disponibilitatea de a continua negocierile.

Șeful Organizației Mondiale a Sănătății, Tedros Adhanom Ghebreyesus, a criticat Statele Unite pentru reducerea cu aproape 500 de milioane de dolari a finanțării cercetării vaccinurilor pe bază de ARN mesager (mRNA), scrie Bloomberg.

Directorul general al OMS a declarat că decizia subminează progresul într-o tehnologie cu potențial medical extins. Reducerea fondurilor vine după ce SUA au părăsit oficial OMS și și-au restructurat politicile de imunizare.

Disputa privind finanțarea cercetării mRNA

Tedros a descris decizia SUA de a retrage finanțarea cercetării mRNA drept o greșeală. El le-a cerut oficialilor americani să reanalizeze măsura, subliniind că lumea a intrat într-o „eră moleculară”.

Potrivit acestuia, tehnologia mRNA ar putea contribui la dezvoltarea unor vaccinuri viitoare și chiar a unor tratamente pentru cancer.

Departamentul american pentru Sănătate și Servicii Umane a oprit planurile care implicau companii precum Moderna, Pfizer, Sanofi, AstraZeneca și CSL Seqirus.

Decizia a urmat unor schimbări mai ample în politica de vaccinare, sub conducerea secretarului pentru sănătate Robert F. Kennedy Jr. Modificările au inclus revizuirea recomandărilor privind vaccinarea copiilor și reorganizarea unor comitete consultative.

Retragerea SUA din OMS și tensiunile persistente

Statele Unite s-au retras oficial din OMS luna trecută. Președintele Donald Trump a anunțat planul de retragere cu un an înainte. SUA au lăsat în urmă contribuții neachitate estimate la aproximativ 260 de milioane de dolari.

Trump a criticat anterior modul în care OMS a gestionat pandemia de Covid-19. El a susținut că organizația nu a dat dovadă de suficientă responsabilitate față de principalul său finanțator de atunci.

În pofida tensiunilor, Tedros a declarat că cooperarea dintre OMS și oficialii americani continuă. El și-a exprimat încrederea că SUA ar putea reveni în organizație în următorul deceniu.

Dezbaterea privind vaccinarea

Dezbaterea privind imunizarea este o chestiune profund personală pentru Tedros. El s-a emoționat amintindu-și de moartea fratelui său din cauza rujeolei. Tedros a spus că el a supraviețuit bolii, în timp ce fratele său nu.

Deși nu este de acord cu anumite politici americane, Tedros a recunoscut existența unor priorități comune. El a declarat că susține eforturile de combatere a bolilor netransmisibile și de reducere a prețurilor la medicamente.

Disputa privind finanțarea cercetării mRNA evidențiază dezbateri globale mai ample despre politicile de vaccinare și securitatea sanitară. Tedros a subliniat că colaborarea poate continua chiar și în contextul unor divergențe de opinie.

La aproape 25 de ani de la atacurile din 11 septembrie, reconstrucția complexului World Trade Center se apropie de faza finală. Construcția mult așteptatului turn 2 World Trade Center este programată să înceapă în primăvară. Turnul, înalt de 374 de metri, va deveni noul sediu central al Companiei American Express, potrivit NewAtlas.

Un nou zgârie-nori pe linia orizontului

Cu o înălțime de aproximativ 374 metri, turnul se va număra printre cele mai înalte clădiri din Statele Unite. Va fi amplasat la 200 Greenwich Street, pe un teren deținut de Autoritatea Portuară din New York și New Jersey. Clădirea va avea 55 de etaje și aproape 186.000 metri pătrați de spațiu interior.

Cea mai mare parte a suprafeței va fi destinată birourilor, cu o capacitate de până la 10.000 de angajați. Designul realizat de Foster + Partners propune o formă rectangulară din sticlă, cu terase și grădini la colțuri. Proiectele anterioare au fost revizuite înainte de stabilirea conceptului final.

Impact economic și creare de locuri de muncă

Dezvoltat de Silverstein Properties, proiectul reprezintă o investiție majoră în Lower Manhattan. Oficialii estimează că vor fi create peste 3.200 de locuri de muncă în construcții.

Se așteaptă ca dezvoltarea să contribuie cu aproape 6 miliarde de dolari la economia orașului New York.

Autoritățile afirmă că turnul consolidează poziția Downtown Manhattan ca centru global de afaceri. Autoritatea Portuară a descris proiectul drept un reper pentru viitorul economic al regiunii.

Design inteligent și obiective de sustenabilitate

American Express intenționează să integreze tehnologii avansate de tip smart building în noul turn. Clădirea va include sisteme eficiente energetic și va urmări certificarea ecologică LEED. Compania estimează că angajații se vor muta în noul sediu în 2031.

American Express își va menține actualul sediu de la 200 Vesey Street până la finalizarea proiectului. Reprezentanții companiei afirmă că investiția nu va avea un impact material asupra rezultatelor financiare.

Odată finalizată în 2031, clădirea va completa campusul modern World Trade Center.

Hillary Clinton i-a cerut președintelui american Donald Trump să depună mărturie sub jurământ, în cadrul anchetei privind conexiunile cu Jeffrey Epstein, potrivit TimesofIsrael.

Prezentă în fața comisiei în baza unei citații, Clinton a negat că ar avea cunoștință despre infracțiunile lui Epstein și a respins sugestiile privind eventuale legături cu acesta. Ea a acuzat comisia că îl protejează pe Trump, în timp ce vizează adversari politici.

Clinton ripostează în cadrul audierii cu ușile închise

Clinton le-a spus legislatorilor că nu a vizitat niciodată insula privată a lui Epstein și nu a zburat cu avionul acestuia. Ea a afirmat că nu își amintește să-l fi întâlnit vreodată pe finanțistul căzut în dizgrație.

Fosta secretară de stat a susținut că membrii comisiei ar trebui să-l întrebe direct pe Trump despre aparițiile sale în documentele legate de Epstein.

Președintele comisiei, James Comer, a declarat că ancheta urmărește să înțeleagă rețeaua și conexiunile lui Epstein. El a confirmat că și fostul președinte Bill Clinton urmează să fie audiat. Democrații din comisie au acuzat republicanii că folosesc ancheta în scop politic.

Reprezentantul Robert Garcia a cerut ca Trump să depună mărturie imediat. Un alt democrat, Suhas Subramanyam, a invocat îngrijorări legate de posibile fișiere FBI lipsă în acest caz.

Tensiuni politice și dispute procedurale

Soții Clinton au contestat inițial citațiile, dar au acceptat să depună mărturie după amenințarea cu acuzații de sfidare a Congresului. Declarațiile lor sunt luate cu ușile închise, în Chappaqua, statul New York. Bill Clinton a criticat formatul privat al audierii, comparându-l cu un „proces-spectacol”.

Audierea a fost suspendată temporar după ce o fotografie cu Hillary Clinton a apărut online. Democrații au susținut că publicarea imaginii încalcă regulile comisiei privind sesiunile închise.

În afara locației, jurnaliști și protestatari s-au adunat pe fondul măsurilor sporite de securitate. Reacția publică rămâne divizată pe măsură ce ancheta continuă.

Repercusiuni mai ample ale documentelor Epstein

Atât Donald Trump, cât și Bill Clinton apar în documentele recent publicate privind cazul Epstein. Totuși, simpla menționare în aceste documente nu dovedește vinovăție penală. Ambii au afirmat că au rupt legăturile cu Epstein înainte de condamnarea sa din 2008.

Ghislaine Maxwell, asociata lui Epstein, execută o pedeapsă de 20 de ani de închisoare. Ea a refuzat anterior să răspundă la întrebările aceleiași comisii.