Transelectrica a avut un rezultat pozitiv în valoare de 460 de milioane de lei anul 2025 pe segmentul activităților cu profit permis, acesta fiind în scădere cu 71 milioane de lei față de rezultatul din 2024, de 531 de milioane de lei, a anunțat compania, în contextul în care veniturile operaţionale au fost mai mici cu 11 milioane de lei (0,5%), iar cheltuielile operaționale inclusiv amortizarea au crescut cu 60 de milioane de lei (3%).

Potrivit raportului, operatorul național de sistem și transport al energiei electrice a avut un profit net de 328 de milioane de lei – cumulat pe segmentele cu profit permis și profit zero – cu 44% mai mic decât cel de 586 de milioane de lei din 2024.

Consumul de energie electrică la nivelul sistemului energetic național (SEN), în anul 2025, a înregistrat o ușoară scădere, de -0,5%. Scăderi ale consumului au fost înregistrate în lunile ianuarie, martie, iunie, iulie, august, noiembrie și decembrie, în restul anului fiind înregistrate ușoare creșteri ale acestuia, cu excepția lunii februarie, care a avut o creștere de 6,12%.

Pe ansamblul anului 2025, pierderile tehnice de energie în timpul transportului, adică CPT (Consumul Propriu Tehnologic) în RET (Rețeaua Electrică de Transport) – au scăzut cu 6,94% comparativ cu perioada similară din 2024, în special ca urmare a scăderii energiei intrate în conturul RET, a fluxurilor fizice pe liniile de interconexiune mai avantajoase și a condițiilor meteorologice mai favorabile din lunile ianuarie, februarie, aprilie, iunie, septembrie și decembrie, caracterizate de cantități mai reduse de precipitații, care au determinat reducerea pierderilor corona.

Efectul corona înseamnă de fapt o descărcare electrică autonomă și incompletă ce se produce la suprafata conductorului și ia forma unei coroane luminoase și apare atunci când intensitatea câmpului electric la suprafaţa conductoarelor depăşeşte valoarea critică (Ecr=21.1 kV/cm), potrivit specialiștilor.

Structura veniturilor și a cheltuielilor

Transelectrica arată că scăderea veniturilor operaționale – 2,33 miliarde de lei la 31 decembrie 2025, valoare preliminară, față de 2.343 mil lei la 31 decembrie 2024 – a fost influențată în principal de scăderea cu 50 milioane de lei a veniturilor din tranzacții CPT, a veniturilor conjuncturale din ajutoare de avarie (-53 milioane lei), a veniturilor conjuncturale din litigii (-95 milioane lei) și capitalizare CPT (-101 milioane lei) în contextul creșterii cu 235 milioane lei veniturilor din tarif transport și creșterii cu 55 mil lei a veniturilor din alocarea capacității de interconexiune.

Veniturile din transport și alte venituri din piața de energie au înregistrat o creștere de 186 milioane lei, respectiv de la 2 miliarde de în anul 2024 la 2,27 miliarde de lei (valoare preliminară) în anul 2025 influențată în principal, de creșterea tarifului mediu pentru serviciul de transport aprobat de ANRE, care a condus la o apreciere a veniturilor din tarif reglementat cu 235 milioane lei (+15%) faţă de aceeași perioadă a anului precedent.

„Creșterea veniturilor din alocare de capacitate de interconexiune (+55 mil lei) care în ianuarie – decembrie 2025 a ajuns la 337 mil lei (de la 282 mil lei în ianuarie-decembrie 2024), este corespunzătoare nivelului de utilizare a disponibilităţilor capacităţii de interconexiune de către traderii de pe piaţa de energie electrică, de alocările implicite în care sunt prevăzute simultan capacitate și energie și sunt puternic influențate de variațiile prețului energiei electrice pe bursele din Europa”, arată compania.

Creșterea cu 3% a cheltuielilor operaționale, inclusiv amortizarea (1,87 miliarde de lei în anul 2025 față de 1,81 miliarde de lei în 2024) a fost influențată în principal de creșterea cheltuielilor cu mentenanța rețelei (+32 mil lei), a cheltuielilor de personal (+40 mil lei), a cheltuielilor cu impozitul pe construcții speciale (+22 mil) și a cheltuielilor cu tariful de monitorizare AMEPIP (+ 3 mil față de anul 2024).

Preţul mediu al energiei achiziţionate de pe PZU a fost mai mare cu 6%

„Creşterea prețurilor de pe piața europeană de energie, reducerea capacităților interne pe bază de combustibili convenționali și dependența de producția volatilă din regenerabile crește dependența de importuri în perioadele de cerere ridicată și implicit prețul pe piața spot. Astfel, preţul mediu al energiei achiziţionate de pe PZU în anul 2025 a fost mai mare cu 6% faţă de preţul din anul anterior”, arată compania.

Segmentul activităților zero-profit a înregistrat o scădere a veniturilor (-2,29 de miliarde de lei) de la 5,53 miliarde de lei în 2024 la 3,24 miliarde de lei în anul 2025, determinată în principal de diminuarea veniturilor pe piața de echilibrare (-2,28 miliarde de lei) fiind influențată de evoluția producției și a consumului, de creșterea accelerată a puterii instalate la prosumatori și de evoluția dezechilibrelor contractuale înregistrate la nivelul furnizorilor de energie pe acesta piață.

Valoarea cheltuielilor privind serviciile de sistem/capacitate de echilibrare în anul 2025, a înregistrat o creștere de cca (35%) comparativ cu aceeași perioadă din 2024, ceea ce a condus la un rezultat negativ de 142 mil lei pe acest segment.

La 31 decembrie 2025 gradul de realizare a programului anual de investiţii este de 104,91% față de programul anual de investiții aferent anului 2025 aprobat de AGA.

Cazul de eroare de identitate a determinat Administrația Federală a Aviației să închidă spațiul aerian suplimentar în jurul Fortului Hancock, la aproximativ 80 de kilometri sud-est de El Paso. Armata este obligată să notifice oficial FAA atunci când întreprinde orice acțiune de combatere a dronelor în spațiul aerian american, potrivit AP.

Reprezentantul american Rick Larsen de la Washington și alți doi democrați de rang înalt din comisiile pentru transporturi și infrastructură și securitate internă din Camera Reprezentanților au declarat că au fost uimiți când au fost înștiințați oficial.

„Ne explodează capetele din cauza știrilor”, au declarat parlamentarii într-o declarație comună. Aceștia au criticat administrația Trump pentru că a „ocolit” un proiect de lege bipartizan de instruire a operatorilor de drone și de îmbunătățire a comunicării dintre Pentagon, FAA și Departamentul de Securitate Internă, care include și CBP.

FAA, CBP și Pentagonul au emis o declarație comună joi seară, în care au recunoscut că armata „a folosit autoritățile sistemului de combatere a aeronavelor fără pilot pentru a atenua un sistem aerian fără pilot aparent amenințător care operează în spațiul aerian militar”.

Incidentul s-a întâmplat departe de zonele populate

Declarația precizează că incidentul s-a întâmplat departe de zonele populate și de zborurile comerciale, ca parte a eforturilor administrației de a consolida protecția la frontieră.

„La indicațiile președintelui Trump, Departamentul de Război, FAA și Vama și Patrula de Frontieră colaborează într-un mod fără precedent pentru a atenua amenințările cu drone din partea cartelurilor mexicane și a organizațiilor teroriste străine la granița dintre SUA și Mexic”, se arată în comunicat. A doua oară când aceste sisteme laser închid spațiul aerian al Texasului în această lună.

Închiderea traficului în El Paso de acum două săptămâni a durat doar câteva ore, dar a stârnit alarmă și a dus la anularea mai multor zboruri în orașul cu o populație de aproape 700.000 de locuitori.

Judecătoarea Roxana Petcu, șefa Inspecției Judiciare din România, a vorbit vineri, în cadrul emisiunii OFF The Record de la MEDIAFAX, despre modul în care sunt selectați procurorii șefi și cum se îmbină criteriile profesionale cu factorul politic în numirile din parchete.

Ea a declarat că selecția pentru funcțiile de conducere nu este arbitrară și implică proceduri stabilite legal, atât scrise, cât și interviuri.

„De exemplu, ca să fii procuror șef la un parchet de pe lângă judecătorie, dai examen. Și scris și interviu. Scris din management, regulamente, parchete și așa mai departe. Sau ca să fii șef la un parchet de pe lângă parchetul curții de apel, trebuie să ai gradul de procuror de Curte de Apel. Și condițiile sunt mai, cum să spun, pe selecție de-asta profesionistă.”, a spus ea.

Șefa Inspecției Judiciare a explicat că funcțiile mari din parchete implică, pe lângă criteriile profesionale, și factorul politic, care intervine prin Ministerul Justiției și președintele României.

„În ceea ce privește funcțiile acestea mari din parchete, sunt singurele în care, de altfel, este și implicat factorul politic, prin Ministerul Justiției și prin președintele României. Și aici probabil că este și o zonă mai, cum să spun, de apreciere a unor oportunități. Eu cred în discernământul factorilor noștri politici, că nu vor pune pe oricine.”, a spus ea.

„Dar asta e, să știți, că, după părerea mea, repet, nici o lege nu e perfectă. Întotdeauna se vor găsi aspecte în legi care pot fi corectate. Anumite chestiuni, în mod normal, se mai reglează și prin practică. Printr-o practică sănătoasă și printr-o interpretare cu bună credința a legii. Eu cred că aici suntem, în zona aceasta de interpretare cu bună credința a legii. Să te gândești care e scopul legii.”, a adăugat Petcu.

Judecătoarea Roxana Petcu, șefa Inspecției Judiciare, a vorbit în emisiunea OFF The Record de la Mediafax despre rolul instituției pe care o conduce și despre criticile apărute în spațiul public, mai ales în perioada campaniilor electorale.

Roxana Petcu a spus că a rămas surprinsă să vadă că Inspecția Judiciară a ajuns temă de campanie electorală, în condițiile în care instituția este una discretă și specializată.

„Reamintesc doar că încă din campania electorală, Inspecția Judiciară devenise temă de campanie. Eu mulțumesc faptului că noi suntem totuși o instituție discretă și destul de nișă. Nu știe foarte multă lume despre Inspecția Judiciară. Cu ocazia aceasta, lumea află despre noi și eu mulțumesc pentru că ne-am făcut notorietate. E bine.”, a spus Roxana Petcu.

Critici considerate nejustificate

Șefa Inspecției Judiciare a spus în emisiune că unele critici la adresa instituției au fost formulate fără o bună cunoaștere a atribuțiilor legale. Potrivit acesteia, Inspecției Judiciare i s-a reproșat că nu intervine în deciziile magistraților.

„Pe de altă parte, am fost absolut surprinsă să constat că ceea ce se reproșa Inspecției, care devenise, nu se știe de ce, brusc temă de campanie, se reproșa cumva că Inspecția nu face nimic și iată ce soluții dau magistrații. Cam asta era teza.”, a spus ea.

Ea a explicat că politicienii nu pot cunoaște toate detaliile legislative, însă a adăugat că o mare importanță o au consilierii care ar trebui să ofere informații verificate.

„Eu mă întreb persoanele care sunt în jur, că e firesc. Un politician nu are de unde să cunoască toate legile, de-aia are consilieri, de-aia are oameni care sfătuiesc lumea, dar mă uit: și pe cine vă luați lângă voi să vă sfătuiască?”, a întrebat ea.

Rolul Inspecției Judiciare

Roxana Petcu a explicat că Inspecția Judiciară nu are atribuții în privința soluțiilor date de judecători în dosare, ci se ocupă de verificarea respectării regulilor profesionale și de sancționarea abaterilor.

„Inspecția Judiciară se ocupă cu încălcările și cu răspunderea disciplinară. Se ocupă să asigure calitatea actului de justiție prin controalele pe care le face și, în general, tot ce înseamnă partea aceasta de remedii și de îmbunătățirea activității instanțelor.”, a afirmat ea.

De asemenea, a spus că instituția are un rol stabilit prin lege și că activitatea sa vizează în special modul în care judecătorii și procurorii își îndeplinesc atribuțiile.

„De asemenea, așa cum am spus de la început, cu răspunderea disciplinară a judecătorilor și procurorilor.”, a spus șefa Inspecției Judiciare.

Întrebată despre grupul de lucru format la Guvern, pentru a genera noi propuneri legislative în Justiție, Inspectorul-șef al Inspecției Judiciare, Roxana Petcu, spune că măsurile în Justiție se hotărăsc fără o analiză.

„Este foarte clar că suntem într-o lipsă completă a predictibilității. Adică mi se pare că să iau măsurile fără niciun fel de consultare, fără niciun fel de studiu de fezabilitate, fără niciun fel de analiză. Și da, eu cred că în momentul acesta ne putem aștepta la orice. Pentru că poate din acest grup vor ieși niște proiecte și peste trei luni mai sunt niște cetățeni care se supără. Și o să spună că nu sunt bune. Mai facem niște legii și peste patru luni, și peste șase luni, și tot așa. Și o ținem într-o legislație.

Nu mă înțelegeți greșit. Eu chiar cred în faptul că nu este normal nici ca magistrații să-și facă legile. Că nu despre asta e vorba. Puterea legislativă, dar avem o putere legislativă. Hai să respectăm regulile jocului”, a declarat Roxana Petcu, Inspectorul-șef al Inspecției Judiciare. 

Șefa Inspecției Judiciare, Roxana Petcu, a precizat că la consultările Guvernului nu au fost invitați reprezentanți ai corpului profesional precum Parchetul General, ÎCCJ, DNA sau Inspecția Judiciară.

„În primul rând, eu sper că toate aceste măsuri au fost adoptate ca declarații politice, mai degrabă, pentru a reduce presiunea publică ce se crease la momentul când aceste măsuri au fost adoptate. Nădăjduiesc că despre asta a fost vorba”, a declarat Roxana Petcu. 

Ea a precizat că, în schimb, au fost invitate persoane care nu au calitate de reprezentare sau nu au avut funcții de conducere în Justiție.

„În schimb, în egală măsură, am văzut că la acel grup au fost invitați judecători persoane fizice, să spun așa. Persoane care n-au niciun fel de calitate de reprezentare, care nici nu cred că au avut vreodată funcții de conducere ca să înțeleagă cum funcționează sistemul din perspectiva organizării și administrării justiției. Că tu poți să fii un judecător foarte bun, foarte bun profesionist, dar fiind pe funcție de execuție să nu înțelegi toate chestiunile care țin de organizarea activității, de managementul activității”, a declarat Roxana Petcu, Inspector-șef al Inspecției Judiciare. 

Comisia Europeană a deschis o investigație aprofundată pentru a evalua dacă modificările propuse de România în ceea ce privește planul de restructurare a societății de energie electrică CE Oltenia sunt conforme cu normele UE privind ajutoarele de stat, se arată în comunicatul trimis vineri.

În esență, specialiștii de la Bruxelles verifică dacă sumele plătite de România drept ajutoare de stat sunt cu adevărat conforme normelor UE sau aceste sume trebuie acoperite din fonduri publice, ceea ce înseamnă, de principiu, că statul ar trebui să acopere plățile din alte fonduri publice, de regulă după o suplimentare a bugetului Ministerului Energiei.

Complexul energetic Oltenia, companie condusă în sistem dualist, este controlată de stat, prin Ministerul Energiei, care deține 87,48% din capitalul social, urmat de Fondul Proprietatea S.A., cu 11,81% di acțiuni și Electrocentrale Grup S.A., cu 0,46% din capitalul social. Întreprinderea de stat din România care își desfășoară activitatea în domeniul extracției lignitului și al producerii de energie electrică este unul dintre principalii angajatori (peste 8 000 de angajați) dintr-o regiune cu rate ale șomajului care depășesc în mod constant media națională.

Traseul investigației

Subiectul ajutoarelor de stat pentru CE Oltenia a debutat acum peste patru ani. Mai exact, în ianuarie 2022, Comisia a aprobat condiționat ajutorul de restructurare în valoare de 2,66 miliarde euro ( 13,15 miliarde lei) acordat de România pentru CE Oltenia, sprijinind planul de restructurare a acestei societăți pentru perioada 2021-2026.

La acel moment, Comisia a aprobat ajutorul de restructurare în temeiul Orientărilor privind ajutoarele de stat pentru salvarea și restructurarea întreprinderilor nefinanciare aflate în dificultate.

Patru ani mai târziu, în decembrie 2025, Comisia a primit din partea României o notificare privind modificarea planului de restructurare, prin care ajutorul de restructurare era majorat de la 2,66 miliarde euro la 2,86 miliarde euro și se prelungea perioada de restructurare cu trei ani, până la sfârșitul anului 2029.

„România susține că motivul prelungirii este implementarea cu întârziere a unor noi centrale de producere a energiei electrice pe bază de energie solară și de gaze, lucru care, la rândul său, a întârziat eliminarea treptată a capacităților existente pe bază de lignit ale societății CE Oltenia. România susține că există un risc pentru securitatea aprovizionării în regiune, din cauza situației geopolitice actuale. România, prin CE Oltenia, este principalul furnizor de energie electrică pentru Republica Moldova, cu care se învecinează, și unul dintre furnizorii de energie pentru Ucraina”, a transmis Comisia.

Centralele în cauză sunt  centrala în ciclu combinat de la Mintia, cu o capacitate instalată de 1.700 MW, ceea o va face să fie, la momentul punerii integrale în funcțiune, cea mai mare unitate de producere a energiei electrice din Europa, dar și centrala de la Iernut, o investiție a Romgaz, de 430 MW. Centrala electrică pe gaze naturale construită pe locul fostei termocentrale de la Mintia, de Mass Global Energy Rom, compania irakiană care investește 1,4 miliarde euro, va intra în producție în luna septembrie a acestui an, după cum a anunțat Guvernul, pe 5 februarie, după ce investitorii s-au întâlnit cu premierul Ilie Bolojan la Palatul Victoria. În cazul Iernut, noul termen avansat este sfârșitul acestui an, fiind finalizată, la 31 decembrie 2025, în proporție de aproximativ 97,5%.

Aspectele verificate de Comisie

Comisia trebuie să verifice în această etapă, pe baza informațiilor furnizate de România, dacă planul de restructurare revizuit este compatibil cu normele UE privind ajutoarele de stat.

Prin urmare, se arată în comunicatul citat, Comisia a decis să deschidă o investigație aprofundată pentru a evalua, în special:

• dacă perioada cu care este prelungit planul este rezonabilă și dacă planul duce în continuare la restabilirea viabilității pe termen lung a societății CE Oltenia;
• dacă este suficientă contribuția CE Oltenia, a investitorilor sau a instituțiilor financiare la creșterea costurilor restructurării pentru a se asigura faptul că ajutorul rămâne proporțional;
• dacă România ar urma să pună în aplicare măsuri suplimentare adecvate pentru a limita denaturările concurenței create de ajutorul suplimentar;
• dacă întârzierile în punerea în aplicare a etapelor-cheie ale planului de restructurare a societății CE Oltenia s-au aflat în afara controlului CE Oltenia sau al României.

„Deschiderea unei investigații aprofundate oferă României și părților terțe interesate, inclusiv CE Oltenia, ocazia de a prezenta observații. Acest lucru nu aduce atingere rezultatului investigației”, a transmis Comisia.

Stadiul închiderii centralelor pe cărbune

De amintit că România a reușit anul trecut să renegocieze calendarul de închidere a capacităților de producție pe cărbune ale CEO până la operaționalizarea completă a noilor capacități de producție a energiei în bandă.

„România și-a asumat în trecut cea mai ambițioasă țintă de decarbonizare, dar nu putem să punem în pericol lumina din casele oamenilor. De aceea, amânarea închiderii centralelor pe cărbune este necesară: nu putem opri niciun grup până când noi capacități de producție a energiei electrice în bandă, nu vor fi 100% operaționale, gata să le înlocuiască”, a precizat Bogdan Ivan, ministrul Energiei, la începutul lunii octombrie.

La data de 1 ianuarie 2021, România avea 4.920 MW instalați în centrale pe cărbune. La 31 decembrie 2021, au fost retrași definitiv din exploatare 1.695 MW, iar în anul 2023 – încă 330 MW (jumătate din ținta T115 care presupunea închiderea a 660 MW).

Prin Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în anul 2021, România s-a angajat să retragă definitiv din exploatare 1.425 MW până la data de 1 ianuarie 2026, la care se adaugă 330 MW neînchiși din T115, în total 1.755 MW, respectiv de la Complexul Energetic Oltenia – 1.305 MW; Electrocentrale Craiova – 300 MW; CET Govora – 100 MW și UAT Iași – 50 MW.

Potrivit oficialilor, Ministerul Energiei, a transmis în acest sens – în septembrie 2025, pe baza unui studiu de adecvanță realizat de un consultant independent la cererea Transelectrica SA, precum și cu contribuția CEO –  pe adresa Comisiei Europene în marja renegocierii cu SG Recover a PNRR propunerea de necesitate și oportunitate a menținerii în funcțiune, în regim comercial, a trei grupuri energetice, precum și păstrarea altor două grupuri în rezervă tehnică, pentru a garanta siguranța sistemului energetic în perioadele de vârf de consum sau în situații neprevăzute.șt

În paralel, planul de restructurare actualizat a fost transmis către Direcția Competitivitate din cadrul Comisiei Europene și prevede decalarea termenelor de închidere a unităților pe cărbune până la finalul anului 2029. Potrivit propunerilor înaintate, la nivelul Complexului Energetic Oltenia vor continua să funcționeze cinci exploatări miniere, în concordanță cu necesarul alimentării capacităților de producție a energiei electrice pe bază de lignit (inclusiv pentru Electrocentrale Craiova).

„Ca urmare a acestui demers, planul de restructurare al companiei a fost revizuit, implicând actualizarea jalonului 119 din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), într-o manieră care să permită adaptarea treptată. Soluțiile propuse de Complexul Energetic Oltenia vizează asigurarea viabilității economice, continuarea investițiilor în noi capacități de producție (CCGT și fotovoltaice) și modernizarea infrastructurii energetice, contribuind astfel la menținerea competitivității României în contextul tranziției energetice la nivel european”, a anunțat Ministerul Energiei, în octombrie.

Conform actului normativ, persoanele cu handicap grav sau accentuat și reprezentanții lor legali beneficiază de reduceri semnificative la impozitul pe clădiri, terenuri și mijloace de transport:

1. Clădiri și terenuri

• Handicap grav: reducere de 50% pentru clădirea folosită ca domiciliu și terenul aferent, pe perioada îngrijirii și supravegherii.

• Handicap accentuat: reducere de 25% pentru clădirea folosită ca domiciliu și terenul aferent.

Reducerea se aplică pentru întreaga clădire și teren deținute în comun cu soțul/soția. Dacă o parte din proprietate aparține unor terți, reducerea nu se aplică pentru cota acestora.

2. Mijloace de transport cu capacitate cilindrică < 2000 cmc

• Handicap grav: reducere de 50% pentru un singur vehicul.

• Handicap accentuat: reducere de 25% pentru un singur vehicul.

Reducerea se acordă pe baza documentelor justificative valabile la 31 decembrie a anului fiscal anterior și se aplică începând cu luna următoare depunerii acestora.

De reducerea taxelor și impozitelor locale în cotele stabilite de Guvern vor beneficia peste 70% din totalul persoanelor cu dizabilități din România.

Reduceri pentru clădirile vechi

Ordonanța stabilește cote de reducere pentru clădirile vechi, în funcție de vechimea acestora la 1 ianuarie a anului fiscal de referință:

• 15% pentru clădiri între 50 și 100 de ani.

• 25% pentru clădiri de peste 100 de ani.

În cazul lucrărilor de renovare majoră, anul finalizării se actualizează, dacă valoarea clădirii crește cu cel puțin 50%, incluzând intervenții asupra structurii și îmbunătățirea performanței energetice sau calității arhitectural-ambientale.

Ajustarea cotelor suplimentare la taxe și impozite

Autoritățile locale pot reduce cotele adiționale la impozitele și taxele locale în termen de 15 zile de la intrarea în vigoare a ordonanței, dar nu sub cota standard prevăzută de lege.
Sumele plătite în plus vor fi regularizate sau restituite conform legislației.

Scutiri pentru bazele sportive

Baze sportive construite de terți și administrate de asociații sau fundații pot fi scutite de impozite și taxe locale, până la 5% din impozitele și taxele încasate anterior, prin decizie a autorităților locale.

Judecătoarea Roxana Petcu, șefa Inspecției Judiciare, a vorbit în cadrul emisiunii OFF The Record de la MEDIAFAX, despre modul în care sunt desemnați procurorii care anchetează magistrații și cum acest mecanism afectează independența justiției.

Întrebată dacă are încredere ca magistrații să fie anchetați de DNA, Roxana Petcu a declarat că problema nu ține de DNA sau de alte structuri, ci de modul în care se fac desemnările.

„Discuția în realitate nu e despre DNA sau Parchetul General sau ce structuri se fac. Discuția este alta, după părerea mea. Pe cine deranjează că desemnarea procurorilor în aceste structuri, care sunt competente să verifice și să ancheteze magistrații, ar avea plenul Consiliului Superior, deci și judecătorii, un cuvânt de spus?”, a spus aceasta.

Roxana Petcu a mai spus că implicarea judecătorilor în desemnarea procurorilor care anchetează colegi este un aspect foarte important pentru a păstra un proces echitabil.

„Pentru că astea sunt singura diferență. Până la o structură aia, SIIJ sau cum se cheamă acum, din parchetul general, putea fi mutat la DNA. Dar să facem desemnarea acelor procurori, cum se face și astăzi? Ce așteptări ar putea avea la un proces echitabil, câtă vreme se duce în fața unui judecător, pe care l-ar putea ancheta chiar procurorul care i-a făcut lui rechizitoriu? De ce nu ne uităm și din partea cealaltă? Că până la urmă vorbim despre dreptul la un proces echitabil al tuturor cetățenilor. Dreptul acesta la un proces echitabil e o garanție pentru dânșii, nu pentru noi neapărat.”, a spus ea.

„E normal ca judecătorul în sala de judecată, care alege și decide în funcție de ce îi se spune, de avocatul inculpatului și de procuror. Dar acel procuror, structura de parchet în care dumneavoastră lui provine, dacă nu-i convine soluția judecătorului, mâine să-i facă dosar penal, că reamintim discuția cu câmpul tactic. Cum poți să mai ai vreo șansă la un proces echitabil în condițiile astea? Simplul fapt că un astfel de sistem există și dacă nu îi se dă curs. Și dacă oamenii sunt toți de bună credință. Și doar simpla lui existență pune în discuție independența și percepția de independență.”, a mai declarat ea în emisiunea OFF The Record.

Șefa Inspecției Judiciare, răspuns dacă DNA ar trebui să ancheteze magistrații

Judecătoarea Roxana Petcu, șefa Inspecției Judiciare, a vorbit în cadrul emisiunii OFF The Record de la MEDIAFAX, despre modul în care sunt desemnați procurorii care anchetează magistrații și cum acest mecanism afectează independența justiției.

Întrebată dacă are încredere ca magistrații să fie anchetați de DNA, Roxana Petcu a declarat că problema nu ține de DNA sau de alte structuri, ci de modul în care se fac desemnările.

„Discuția în realitate nu e despre DNA sau Parchetul General sau ce structuri se fac. Discuția este alta, după părerea mea. Pe cine deranjează că desemnarea procurorilor în aceste structuri, care sunt competente să verifice și să ancheteze magistrații, ar avea plenul Consiliului Superior, deci și judecătorii, un cuvânt de spus?”, a spus aceasta.

Șefa Inspecției judiciare despre cazurile de corupție din justiție: Eu nu cunosc, poate există mai puțină

Judecătorul Roxana Petcu, inspectorul șef al Inspecției Judiciare, a făcut declarația în cadrul emisiunii Off The Record cu Sorina Matei.

„Dacă există corupție în justiție, noi, judecătorii, suntem primii care ne dorim să se curețe. (…) Noi inspecția facem controale, monitorizări, poate de aceea nu mai sunt atâtea cauze (…) Eu nu cunosc (cazuri de corupție în sistem n.r.) …nu am mai observat cazuri ridicate de presă (…) poate există, poate există mai puțină”, a explicat judecătorul Roxana Petcu.

Roxana Petcu, șefa Inspecției Judiciare: Funcțiile mari din parchete sunt singurele în care e implicat factorul politic

Judecătoarea Roxana Petcu, șefa Inspecției Judiciare din România, a vorbit vineri, în cadrul emisiunii OFF The Record de la MEDIAFAX, despre modul în care sunt selectați procurorii șefi și cum se îmbină criteriile profesionale cu factorul politic în numirile din parchete.

Ea a declarat că selecția pentru funcțiile de conducere nu este arbitrară și implică proceduri stabilite legal, atât scrise, cât și interviuri.

„De exemplu, ca să fii procuror șef la un parchet de pe lângă judecătorie, dai examen. Și scris și interviu. Scris din management, regulamente, parchete și așa mai departe. Sau ca să fii șef la un parchet de pe lângă parchetul curții de apel, trebuie să ai gradul de procuror de Curte de Apel. Și condițiile sunt mai, cum să spun, pe selecție de-asta profesionistă.”, a spus ea.

Roxana Petcu: Inspecția Judiciară a ajuns temă de campanie electorală

Judecătoarea Roxana Petcu, șefa Inspecției Judiciare, a vorbit în emisiunea OFF The Record de la Mediafax despre rolul instituției pe care o conduce și despre criticile apărute în spațiul public, mai ales în perioada campaniilor electorale.

Roxana Petcu a spus că a rămas surprinsă să vadă că Inspecția Judiciară a ajuns temă de campanie electorală, în condițiile în care instituția este una discretă și specializată.

„Reamintesc doar că încă din campania electorală, Inspecția Judiciară devenise temă de campanie. Eu mulțumesc faptului că noi suntem totuși o instituție discretă și destul de nișă. Nu știe foarte multă lume despre Inspecția Judiciară. Cu ocazia aceasta, lumea află despre noi și eu mulțumesc pentru că ne-am făcut notorietate. E bine.”, a spus Roxana Petcu.

Șefa Inspecției Judiciare, despre grupul de lucru pentru Justiție format la Guvern: Măsurile se iau fără niciun fel de consultare sau analiză

Întrebată despre grupul de lucru format la Guvern, pentru a genera noi propuneri legislative în Justiție, Inspectorul-șef al Inspecției Judiciare, Roxana Petcu, spune că măsurile în Justiție se hotărăsc fără o analiză.

„Este foarte clar că suntem într-o lipsă completă a predictibilității. Adică mi se pare că să iau măsurile fără niciun fel de consultare, fără niciun fel de studiu de fezabilitate, fără niciun fel de analiză. Și da, eu cred că în momentul acesta ne putem aștepta la orice. Pentru că poate din acest grup vor ieși niște proiecte și peste trei luni mai sunt niște cetățeni care se supără. Și o să spună că nu sunt bune. Mai facem niște legii și peste patru luni, și peste șase luni, și tot așa. Și o ținem într-o legislație.

Nu mă înțelegeți greșit. Eu chiar cred în faptul că nu este normal nici ca magistrații să-și facă legile. Că nu despre asta e vorba. Puterea legislativă, dar avem o putere legislativă. Hai să respectăm regulile jocului”, a declarat Roxana Petcu, Inspectorul-șef al Inspecției Judiciare.

Șefa Inspecției Judiciare: Dacă președinția României face un referendum să vadă care-i treaba justiției, să facă și justiția un referendum să vadă care-i treaba la președinție

Șefa Inspecției Judiciare, Roxana Petcu, și-a exprimat dezacordul total față de ideea organizării unui referendum în rândul magistraților cu privire la starea Justiției din România. Judecătoarea a spus că probabil președintele Nicușor Dan a avut ca inspirație referendumurile locale. Roxana Petcu a vorbit și de o reciprocitate pe acestă temă.

„Dar eu propun că dacă președinția României face un referendum să vadă care-i treaba justiției, să facă și justiția un referendum să vadă care-i treaba la președinție. Așa-i corect. Dacă tot migrăm de la unii la ceilalți, haideți să facă justiția un referendum, de exemplu, să vedem poporul oare e mulțumit de măsurile luate de guvern. De ce n-am face și noi un astfel de referendum? Adică, mi se pare că suntem deja într-o zonă în care nimeni nu mai respectă niște reguli pe care le avem. Nu suntem într-un stat fără reguli. Suntem într-un stat de drept”, a afirmat Roxana Petcu.

Roxana Petcu, șefa Inspecției Judiciare din România: A modifica pensiile magistraților este o scădere a statutului

Judecătoarea Roxana Petcu, șefa Inspecției Judiciare, a vorbit despre reforma pensiilor de serviciu ale magistraților în cadrul emisiunii OFF The Record de la Mediafax.

Declarațiile au venit după ce președintele Nicusor Dan a promulgat vineri legea privind pensiile speciale ale magistraților, în ciuda solicitărilor venite din partea sistemului judiciar de a retrimite proiectul în Parlament.

Roxana Petcu a explicat că dezbaterea despre pensiile magistraților nu este una nouă și că tema a fost intens politizată în ultimii ani.

Ea a spus că discuția a apărut inițial în contextul Planului Național de Redresare și Reziliență și că legătura dintre relansarea economică și pensiile magistraților nu a fost clar explicată.

Știrea inițială:

„Dreptatea este ca sănătatea lumii. Fără ea, totul se îmbolnăvește”, spunea Nicolae Iorga. În România, nu numai justițiabilii au nevoie de dreptate, ci și magistrații.

Cine și cum îi verifică pe cei care împart dreptatea, ce răspundere a magistraților există în România, ce a descoperit Inspecția Judiciară după documentarul Recorder, cât de „terorizați” sunt procurorii și judecătorii în România, au încredere judecătorii să fie anchetați din nou de DNA, câtă corupție există în Justiție și ce reforme sunt necesare – despre toate aceste teme discutăm cu judecătorul Roxana Petcu, șefa Inspecției Judiciare din România.

Emisiunea poate fi urmărită, de la ora 13:00, live, pe canalele de YouTube și Facebook ale Mediafax.

Judecătorul Roxana Petcu, inspectorul șef al Inspecției Judiciare, a făcut declarația în cadrul emisiunii Off The Record cu Sorina Matei.

„Dacă există corupție în justiție, noi, judecătorii, suntem primii care ne dorim să se curețe. (…) Noi inspecția facem controale, monitorizări, poate de aceea nu mai sunt atâtea cauze (…) Eu nu cunosc (cazuri de corupție în sistem n.r.) …nu am mai observat cazuri ridicate de presă (…) poate există, poate există mai puțină”, a explicat judecătorul Roxana Petcu.

Inspectorul șef al Inspecției Judiciare a mai spus că una dintre cele mai mari probleme cu care se confruntă magistrații este legată de numărul uriaș de dosare.

„Ar fi data de soluționare a cauzelor, este o discuție actuală (…) încărcătura aceasta pe magistrat (…) este o mare problemă, cu acest mare număr de dosare”, a spus Petcu.

Șefa Inspecției Judiciare a estimat că numărul proceselor va crește din cauza măsurilor luate de Guvern în cadrul reformei administrative.

„O să vedeți după ultimele măsuri aprobate (…)  unde o să se ducă oamenii ăștia să se plângă? În instanță”, a adăugat Roxana Petcu.

Un alt element care ar putea îngreuna activitățile din justiție este „procesomania” unor români.