Disputa a izbucnit în urma unei întâlniri care a avut loc între oficiali de rang înalt din Pentagon și directorul general al Anthropic, Dario Amodei. The Washington Post a relatat vineri că șeful tehnologiei din cadrul Departamentului Apărării ar fi pus pe masă un scenariu extrem: ce s-ar întâmpla dacă o rachetă balistică intercontinentală ar fi lansată asupra Statelor Unite?

Scenariul rachetei nucleare

Într-o astfel de situație, fiecare secundă contează. Oficialii americani ar fi întrebat dacă sistemul AI al companiei, numit Claude, ar putea ajuta armata să detecteze și să intercepteze rapid o astfel de amenințare. Potrivit sursei citate, răspunsul directorului general al Anthropic i-ar fi iritat pe oficialii Pentagonului. Acesta ar fi răspuns evaziv, spunând: „ne-ați putea suna și am rezolva situația”.

Compania neagă însă categoric această versiune și spune că este „complet falsă”, subliniind că a fost de acord ca tehnologia sa să fie utilizată pentru apărarea antirachetă.

Pentagonul vrea mână liberă pentru AI

Disputa nu s-a limitat însă la interceptarea rachetelor. Pentagonul a cerut ca sistemul Claude să poată fi folosit pentru „toate scopurile legale”, formulare care ar putea include și arme autonome sau programe extinse de supraveghere.

Oficialii americani au transmis că nu intenționează să desfășoare supraveghere internă în masă și nici să lase AI-ul să decidă singur lansarea armelor nucleare. „Este o solicitare simplă, de bun-simț”, a declarat purtătorul de cuvânt al Pentagonului, Sean Parnell, argumentând că refuzul companiei ar putea „pune în pericol operațiuni militare critice”.

Anthropic: Tehnologie prea riscantă

De cealaltă parte, Amodei a susținut că tehnologia actuală nu este suficient de sigură pentru a fi folosită în sisteme de armament autonom.

„Într-un set restrâns de cazuri, credem că AI poate submina, nu apăra, valorile democratice”, a declarat el, precizând că utilizările legate de arme autonome și supraveghere extinsă „nu au fost niciodată incluse în contractele noastre cu Departamentul Apărării și credem că nici acum nu ar trebui incluse”.

Interdicție federală

După săptămâni de tensiuni și un ultimatum transmis companiei, conflictul a escaladat decisiv. Potrivit Reuters, Donald Trump a anunțat vineri că le cere tuturor agențiilor federale să înceteze utilizarea tehnologiei Anthropic, iar Pentagonul a clasificat compania drept „risc pentru lanțul de aprovizionare” – o etichetă gravă în zona securității naționale.

Trump a transmis că agențiile federale vor avea o perioadă de tranziție de șase luni pentru a renunța la produsele companiei și a avertizat că, în caz de neconformare, pot urma consecințe serioase. Decizia reprezintă o lovitură majoră pentru start-up-ul care, până recent, avea contracte importante cu Departamentul Apărării și alte instituții federale.

Omul sau AI va lua decizia finală?

Oficialii americani spun că va exista mereu „un om în buclă” atunci când vine vorba de arme nucleare, adică decizia umană va fi finală. Însă chiar și atunci, dacă un sistem AI recomandă un anumit răspuns sau identifică o țintă, influența sa asupra deciziei poate fi majoră.

Miza acestei confruntări poate părea îndepărtată pentru orice alt continent, dar implicațiile ei sunt profunde. Statele Unite investesc masiv în integrarea inteligenței artificiale în armată. AI-ul este deja folosit pentru analiză de informații, planificare operațională și securitate cibernetică. Întrebarea dezvoltatorilor de la Anthropic este cât de departe ar trebui să meargă utilizarea tehnologiei pe care au creat-o în scopuri militare.

Lupta pentru control

Iar conflictul dintre Pentagon și Anthropic nu mai este doar unul tehnic sau contractual. A devenit o confruntare politică deschisă despre cine controlează viitorul tehnologiei militare: statul, care invocă securitatea națională, sau companiile private, care se tem că produsele lor ar putea fi folosite într-un mod pe care îl consideră periculos sau nedemocratic.

În spatele termenilor tehnici și al deciziilor executive stă o dilemă fundamentală: dacă inteligența artificială devine suficient de puternică pentru a influența decizii de război, cine stabilește limitele? Guvernul, în numele securității, sau dezvoltatorii, în numele responsabilității?

Portugalia a preluat controlul jocului încă din primul sfert, câștigat clar, cu 25-12. România a încercat o revenire în sfertul al doilea, marcând 34 de puncte, dar nu a recuperat decât 5 puncte.

Gazdele au preluat din nou inițiativa, după pauza mare, și s-a desprins tot mai mult. Diferența cea mai mare a fost de 20 de puncte. În final, Portugalia s-a impus cu scorul de 99-82.

Pentru Portugalia, Diogo Brito a fost cel mai bun marcator, cu 32 de puncte (8/12 de la distanță). Acesta a adăugat 7 recuperări și 4 pase decisive.

De asemenea, Travante Williams a marcat 25 de puncte și a reușit 8 recuperări.

Pentru echipa antrenată de Mihai Silvășan, Bogdan Nicolescu a fost principalul realizator, cu 25 de puncte. Nicolescu a mai bifat 6 recuperări, 2 pase decisive și 4 intercepții.

Emi Cățe a adăugat 12 puncte și 10 recuperări (7 ofensive), iar Mihai Măciucă a marcat tot 12 puncte.

Americanul naturalizat de la campioana României, U-BT Cluj, Daron Russell, a încheiat cu 9 puncte, doar cu două aruncări reușite din acțiune. A adăugat 7 recuperări și 4 pase decisive.

Alte contribuții au venit de la Lucas Tohătan (6 puncte, 4 recuperări) și Dragoș Diculescu (6 puncte, 3 pase decisive).

Pentru naționala tricoloră, reprezintă a treia înfrângere din tot atâtea meciuri disputate. Misiunea României devine acum aproape imposibilă.

Portugalia egalează pe Grecia și Muntenegru, cu 2 victorii și 1 înfrângere, înainte de startul returului.

România va avea șansa să se revanșeze față de Portugalia, primind vizita echipei lusitane, luni, la Pitești, de la ora 19:00.

Potrivit informațiilor transmise de ISU Teleorman, pompierii militari au intervenit inițial cu trei autospeciale de stingere, o autocisternă, un echipaj SMURD și o autospecială de intervenție și salvare de la înălțime.

Incendiul a fost localizat, iar pompierii lucrează pentru lichidarea focului. Conform autorităților, întregul lăcaș de cult este afectat de flăcări, atât în interior, cât și la nivelul acoperișului, care ulterior s-a prăbușit.

Sprijin de la pompierii din Zimnicea

Forțele de intervenție au fost suplimentate progresiv, ajungând la patru autospeciale de stingere, o autocisternă, un echipaj SMURD și o autoscară. De asemenea, Serviciul Voluntar pentru Situații de Urgență din Zimnicea a trimis în sprijin un autovehicul cu nacelă, amplasat în apropierea construcției pentru facilitarea intervenției la înălțime.

Reprezentanții ISU Teleorman au precizat că nu sunt persoane rănite. În funcție de evoluția situației operative, autoritățile vor reveni cu informații suplimentare privind cauzele incendiului și pagubele produse.

Vaccinul pentru sezonul 2026–2027 va conține trei tulpini de virus: două de tip A și una de tip B, a comunicat vineri Organizația Mondială a Sănătății (OMS). În varianta utilizată în mod obișnuit vor fi incluse virusuri similare celor de tip A (H1N1), A(H3N2) și B/Victoria.

Producătorii vor începe fabricarea dozelor pentru toamna și iarna următoare pe baza acestei decizii.

Gripa A, dominantă

Noua formulă a fost stabilită după ce, în august 2025, a fost identificată o variantă diferită a virusului gripal A (H3N2), clasificată J.2.4.1 și denumită „subclada K”. Aceasta s-a răspândit rapid în întreaga lume și a devenit dominantă în mai multe regiuni, contribuind la un debut mai timpuriu al sezonului gripal și la un număr mai mare de cazuri în unele țări.

În sezonul gripal 2025–2026, virusurile de tip A au fost cele mai răspândite. Virusurile de tip B au fost rare, iar varianta B/Yamagata – una dintre cele două mari ramuri ale gripei de tip B – nu a mai fost identificată din martie 2020.

Cazuri de gripă de origine animală

Experții OMS au analizat și virusurile gripale care circulă la animale și care pot infecta oamenii, cunoscute drept virusuri zoonotice. Din septembrie 2025 au fost raportate 25 de cazuri de infectare la oameni în șase țări, majoritatea după contactul cu animale bolnave sau cu medii contaminate. Nu au fost înregistrate însă cazuri de transmitere de la om la om.

Printre variantele monitorizate se află și A(H9N2), o formă de gripă aviară care circulă în principal la păsări, dar care poate infecta ocazional și oameni. Specialiștii au recomandat pregătirea unui „virus-candidat pentru vaccin” pentru această variantă – adică o versiune de laborator care poate fi folosită rapid pentru producerea unui vaccin, în cazul în care ar apărea un risc mai mare de răspândire.

Un miliard de cazuri anual

„Sezon după sezon, virusurile gripale continuă să evolueze și circulă în întreaga lume, demonstrând cât de interconectată este lumea noastră”, a precizat directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus. El a explicat că actualizarea vaccinului are rolul de a oferi „cea mai bună protecție posibilă împotriva formelor severe de boală și a deceselor”.

Gripa sezonieră provoacă anual aproximativ un miliard de îmbolnăviri, dintre care între 3 și 5 milioane de cazuri sunt forme severe. La nivel global, gripa este responsabilă pentru câteva sute de mii de decese în fiecare an, între 290.000 și 650.000. Cifrele sunt bazate pe estimări epidemiologice, întrucât în multe situații gripa nu este confirmată prin teste înainte de deces.

Surse citate vineri de CNN spun clar că „nu există informații care să indice că Iranul urmărește în acest moment un program de rachete balistice intercontinentale pentru a lovi SUA”. Diferența dintre afirmația președintelui SUA privind o amenințare care ar apărea „în curând” și evaluarea tehnică a serviciilor de informații este considerabilă.

O ipoteză, nu un pericol imediat

O rachetă balistică intercontinentală este o armă cu rază foarte lungă, capabilă să traverseze oceane și să lovească direct teritoriul continental al Statelor Unite. Dezvoltarea unei asemenea arme nu se face peste noapte, ci presupune ani de cercetare, testare și infrastructură militară complexă, care nu ar putea rămâne nedetectată.

Totuși, evaluările americane nu exclud complet posibilitatea ca Iranul să dezvolte, în timp, o astfel de capacitate. O analiză neclasificată din 2025 a Agenției de Informații a Apărării (DIA) arată că Iranul ar putea construi o rachetă intercontinentală „viabilă din punct de vedere militar” până în 2035, „dacă Teheranul ar decide să urmeze această direcție”.

Altfel spus, este vorba despre un scenariu posibil pe termen lung, nu despre o amenințare iminentă.

În prezent, Iranul deține rachete balistice cu rază scurtă și medie de acțiune, care pot amenința baze și personal american din Orientul Mijlociu, dar nu pot ajunge pe teritoriul SUA.

Casa Albă: Amenințarea este reală

Casa Albă a reacționat imediat la informațiile prezentate de CNN. Purtătoarea de cuvânt Anna Kelly a transmis că „președintele Trump are perfectă dreptate să sublinieze îngrijorarea gravă reprezentată de Iran”, o țară care strigă „moarte Americii”. Mesajul arată că administrația americană consideră că pericolul există, chiar dacă evaluările oficiale nu indică în prezent că Iranul dezvoltă rachete balistice intercontinentale capabile să lovească teritoriul SUA.

Rubio, pe aceeași lungime de undă cu Trump

Secretarul de stat Marco Rubio a evitat să comenteze evaluările serviciilor de informații, dar a spus că Iranul încearcă „cu siguranță” să ajungă la o astfel de capacitate. „Nu voi specula cât de departe sunt, dar este clar că se află pe drumul care, într-o zi, le-ar putea permite să dezvolte arme capabile să ajungă pe teritoriul continental al SUA”, a declarat Rubio.

„Dincolo de programul nuclear, ei dețin aceste arme convenționale care sunt concepute exclusiv pentru a ataca America și pe americani, dacă aleg să facă acest lucru. Aceste aspecte trebuie abordate”, consideră șeful diplomației americane. Rubio a recunoscut că Iranul „nu îmbogățește în acest moment”, dar a spus că „încearcă să ajungă în punctul în care, în cele din urmă, ar putea”.

Cea mai mare mobilizare militară a SUA din 2003

În paralel, negocierile privind programul nuclear continuă la Geneva. Însă, în timp ce negociază cu Teheranul programul nuclear iranian, Washingtonul își consolidează prezența militară în Orientul Mijlociu. SUA au concentrat în regiune cea mai mare desfășurare de echipamente militare din 2003 încoace, de la invazia Irakului.

Prima unitate de drone kamikaze americană a Pentagonului – Task Force Scorpion – este deja operațională în Orientul Mijlociu și pregătită dacă Trump va ordona atacuri asupra Iranului. Dronele sunt capabile să rămână în aer până la identificarea țintelor și apoi să se prăbușească asupra acestora.

Trump spune că este „nemulțumit” de discuțiile cu Iranul, dar că nu a luat încă „o decizie finală” privind eventuale lovituri militare.

Iranul: Nu dezvoltăm rachete cu rază lungă

De partea cealaltă, ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, a declarat că Iranul nu dezvoltă rachete cu rază lungă. „Am limitat în mod deliberat raza rachetelor noastre la 2.000 de kilometri”, a precizat Araghchi pentru India Today TV, susținând că acestea sunt destinate apărării.

Locații greu de lovit

Potrivit oficialilor americani citați de postul american, Iranul încearcă să își refacă infrastructura de îmbogățire a uraniului, inclusiv prin instalarea de centrifuge suplimentare și reconstruirea unor facilități afectate anterior.

Totuși, experții americani spun că aceste procese ar dura mult mai mult decât „o săptămână”, așa cum se sugerase anterior. De asemenea, refacerea programului nuclear are loc în locații care probabil nu ar putea fi afectate de eventuale lovituri militare.

Vorbind reporterilor în fața Casei Albe, în timp ce pleca într-o călătorie în Texas, Trump a spus că secretarul de stat Marco Rubio se află în discuții cu liderii cubanezi „la un nivel foarte înalt”, scrie AP.

„Guvernul cubanez discută cu noi”, a spus președintele. „Nu au bani. Nu au nimic în acest moment. Dar discută cu noi și poate vom avea o preluare prietenoasă a Cubei”.

El a adăugat: „Am putea foarte bine să ajungem la o preluare prietenoasă a Cubei”.

Trump nu a clarificat comentariile sale, dar părea să indice că situația cu Cuba, o insulă comunistă care se numără printre cei mai înverșunați adversari ai Washingtonului de zeci de ani, ajungea într-un punct critic.

Declarațiile recente ale guvernului cubanez

Declarațiile sale au venit la două zile după ce guvernul cubanez a raportat că o barcă rapidă înregistrată în Florida, care transporta 10 cubanezi înarmați din SUA, a deschis focul asupra soldaților de pe coasta de nord a insulei.

Patru dintre cubanezii înarmați au fost uciși, iar șase au fost răniți în schimbul de focuri, potrivit guvernului cubanez. Un oficial cubanez a fost, de asemenea, rănit.

Cuba se află în atenția lui Trump cel puțin de la începutul lunii ianuarie, după ce forțele americane l-au înlăturat pe unul dintre cei mai apropiați aliați ai Havanei, președintele socialist al Venezuelei, Nicolás Maduro.

Trump: Economia insulei, suficient de slabă

Trump a sugerat, în urma acelui raid, că o acțiune militară în Cuba ar putea să nu fie necesară, deoarece economia insulei era suficient de slabă – în special în absența livrărilor de petrol din Venezuela, care au încetat după ce Maduro a fost arestat – încât să se prăbușească în curând de la sine.

„Avem o relație de mulți ani cu Cuba. Aud despre Cuba de când eram mic. Dar ei au mari probleme”, a declarat el vineri.

Apoi, referindu-se la comunitatea de exilați din insulă care trăiesc în SUA, Trump a spus că ar putea urma ceva „foarte pozitiv pentru oamenii care au fost expulzați, sau mai rău, din Cuba și trăiesc aici”. El nu a dat mai multe detalii.

SUA mențin un embargo comercial strict asupra Cubei din 1962, anul următor invaziei eșuate a insulei din Golful Porcilor, sponsorizată de CIA. Cu toate acestea, Trump a indicat la începutul acestei luni că sunt în curs discuții cu oficialii cubanezi.

Guvernul cubanez a confirmat la începutul acestei săptămâni că a comunicat cu oficialii americani în urma împușcării navei americane. Rubio a declarat că Departamentul de Securitate Internă și Paza de Coastă a SUA investighează ceea ce s-a întâmplat.

Decretul semnat de Trump

Un decret semnat de Trump la sfârșitul lunii ianuarie promitea să impună tarife țărilor care furnizează petrol Cubei, amenințând să paralizeze și mai mult o țară deja afectată de o criză energetică tot mai profundă, deși autoritățile americane au indicat de atunci că petrolul din Venezuela poate fi vândut intereselor cubaneze în anumite cazuri.

Carlos Fernández de Cossío, viceministrul cubanez de externe, a postat vineri pe rețelele de socializare că „SUA mențin embargoul asupra combustibilului impus Cubei în vigoare, iar impactul acestuia ca formă de pedeapsă colectivă este de neclintit”.

„Nimic din ceea ce s-a anunțat în ultimele zile nu schimbă această realitate”, a scris el pe X. „Posibilitatea vânzărilor condiționate către sectorul privat exista deja și nu atenuează impactul asupra populației cubaneze”.

Între timp, peste 40 de organizații ale societății civile din SUA au trimis vineri o scrisoare Congresului, cerându-i să „presioneze administrația Trump să-și revizuiască politica agresivă față de Cuba” și afirmând că eforturile de a reduce livrările de petrol către insula din Caraibe ar provoca un colaps umanitar.

Printre semnatari s-au numărat Alianța Baptiștilor, ActionAid USA și Biserica Presbiteriană.

„Politicile care impun în mod deliberat foamete și suferințe masive asupra a milioane de civili constituie o formă de pedeapsă colectivă și, ca atare, reprezintă o încălcare gravă a dreptului internațional umanitar”, se arată în scrisoare.

Descoperirea a șocat autoritățile locale și familiile îndoliate. Cauza principală este legată direct de măsurile stricte impuse în timpul pandemiei COVID, scrie Daily Times.

În timpul pandemiei, cadavrele victimelor COVID au fost sigilate în saci de plastic. Sicriile au fost sigilate ermetic pentru a preveni răspândirea virusului.

Planul în două etape al autorităților

Consiliul municipal din Kavala a aprobat o operațiune în două etape. Prima etapă constă în exhumarea trupurilor și îndepărtarea plasticului de protecție.

A doua etapă prevede reînhumarea rămășițelor pentru cel puțin încă un an. Scopul este de a permite descompunerea naturală înainte de eliberarea definitivă a locurilor de veci.

Întreaga operațiune va fi realizată gratuit, pentru a calma îngrijorările familiilor. Vor fi respectate protocoale sanitare stricte pentru protejarea lucrătorilor și a sănătății publice.

O problemă urgentă

Lipsa spațiului în cimitirul din Kavala a făcut ca operațiunea să devină urgentă. Practicile convenționale de exhumare, aplicate de obicei la trei până la cinci ani, nu pot fi folosite în aceste cazuri.

Autoritățile au subliniat că planul asigură un echilibru între gestionarea practică a cimitirului și respectul față de decedați.

Un precedent național

Cazul Kavala ar putea deveni un model pentru alte municipalități din Grecia. Ministerul Sănătății analizează posibilitatea unor orientări la nivel național privind gestionarea înmormântărilor din perioada pandemiei care nu au suferit descompunere.

Oficialii au asigurat că toate măsurile vor acorda prioritate siguranței, demnității și transparenței în gestionarea acestei situații fără precedent.

Contactat de AFP, Serviciul de Securitate Internă (PST), responsabil cu combaterea terorismului, a confirmat că a efectuat o arestare, fără a da detalii despre suspiciunile care au motivat arestarea.

„El este suspectat în temeiul Codului penal, care se referă la pregătirea unui act terorist”, a declarat Line Nyvoll Nygaard, un oficial al serviciului.

În plus, referindu-se la „ancheta în curs”, un purtător de cuvânt al PST a refuzat să comenteze.

Potrivit NRK, care citează documente ale PST, suspectul a planificat un atac cu explozivi asupra Centrului de Război Comun al NATO din cartierul Jåttå din Stavanger, sud-vestul Norvegiei.

Înființat în 2003, acest centru este utilizat, printre altele, pentru instruirea și formarea personalului aliat și pentru organizarea exercițiilor militare majore ale Alianței Atlantice.

Născut și crescut în Norvegia, suspectul ar fi exprimat simpatii pentru gruparea Statul Islamic și ar fi fost văzut în școala sa cu un steag al acestei organizații islamiste radicale, a precizat același mijloc de informare.

Pus în arest preventiv pentru două săptămâni vineri, el respinge suspiciunile împotriva sa, a declarat avocatul său, Knut Lerum, pentru AFP.

Arestarea a avut loc joi în regiunea Rogaland (sud-vest), unde se află Stavanger.

Nereînnoirea contractelor pe durată determinată ajunse la termen nu este „disponibilizare”, etapele au fost comunicate partenerilor sociali, a transmis Consiliul de Supraveghere al Complexului Energetic Oltenia.

Companie condusă în sistem dualist, CE Oltenia este controlată de stat, prin Ministerul Energiei, care deține 87,48% din capitalul social, urmat de Fondul Proprietatea S.A., cu 11,81% di acțiuni și Electrocentrale Grup S.A., cu 0,46% din capitalul social.  Întreprinderea de stat din România care își desfășoară activitatea în domeniul extracției lignitului și al producerii de energie electrică este unul dintre principalii angajatori (peste 8 000 de angajați) dintr-o regiune cu rate ale șomajului care depășesc în mod constant media națională.

Reporter: Care este poziția oficială a Consiliului de Supraveghere față de afirmațiile potrivit cărora închiderea și disponibilizările ar fi decizii asumate „indiferent de profitul realizat” și în ce cadru strategic și juridic se înscriu aceste măsuri?

CS al CE Oltenia: În ceea ce privește afirmațiile referitoare la închiderea unor capacități și la reducerea numărului de locuri de muncă „indiferent de profitul realizat”, precizăm că măsurile aflate în implementare nu reprezintă decizii conjuncturale, ci fac parte din programul de restructurare și decarbonizare aprobat la nivel național și european. Acest program stabilește un calendar etapizat de reducere a capacităților pe bază de cărbune, în concordanță cu angajamentele asumate de statul român privind tranziția energetică. Prin urmare, cadrul strategic și juridic este anterior și are caracter obligatoriu, iar măsurile se aplică independent performanța financiară a companiei.

Reporter: Este vorba despre contracte individuale de muncă pe durată determinată, încheiate anual și prelungite succesiv, care urmează să ajungă la termen și să nu mai fie reînnoite sau despre contracte nedeterminate ale angajaților din CEO? În acest context, dacă vorbim strict de contracte determinate, considerați corectă calificarea situației drept „disponibilizare” sau este vorba, din punct de vedere juridic, despre încetarea de drept a unor contracte ajunse la termen, în baza programului de restructurare aprobat anterior?

CS al CE Oltenia: Cu privire la numărul de salariați și categoriile de contracte individuale de muncă, facem precizarea că, la data de 25.02.2026, Complexul Energetic Oltenia înregistrează un număr total de 7.788 de angajați, dintre care 1.947 sunt salariați cu contracte individuale de muncă pe durată determinată ajunse la termen și 5.841 sunt salariați cu contracte individuale de muncă pe durată nedeterminată.

Din punct de vedere juridic, situația contractelor pe durată determinată care ajung la termen și nu mai sunt reînnoite nu echivalează cu o „disponibilizare”, ci, într-o astfel de situație, vorbim despre încetarea de drept a contractului, conform prevederilor Codului muncii. Utilizarea termenului „disponibilizare” este adecvată doar în cazul încetării contractelor pe durată nedeterminată din motive neimputabile salariatului, în condițiile legii.

Reporter: Vă rugăm să precizați din ce an datează programul de restructurare/decarbonizare în baza căruia se aplică aceste măsuri, prin ce acte a fost aprobat și în ce măsură actuala etapă reprezintă implementarea unor angajamente asumate anterior?

CS al CE Oltenia: Programul de restructurare/decarbonizare are la bază documente aprobate începând cu anul 2020, când a fost elaborat Planul de restructurare al Societății Complexul Energetic Oltenia și transmis Comisiei Europene de către reprezentanții companiei și ai Ministerului Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, prin intermediul Consiliului Concurenței. Planul a fost aprobat de Comisia Europeană prin Decizia C(2022) 553 final din 26.01.2022 privind ajutorul de stat SA.59974-2021/C (ex 2020/N, ex 2020/PN) („Decizia Comisiei Europene”).

În contextul planului de restructurare notificat și aprobat la nivelul Comisiei Europene, precum și al angajamentelor asumate prin politicile energetice și de mediu ale României, actuala etapă reprezintă implementarea calendarului stabilit anterior, și nu o inițiativă adoptată recent.

Reporter: De asemenea, vă rugăm să clarificați dacă reprezentanții salariaților au fost informați și consultați în cadrul mecanismelor de dialog social prevăzute de lege cu privire la aceste măsuri, având în vedere că programul nu a fost adoptat recent, ci face parte dintr-un cadru strategic stabilit anterior.

CS al CE Oltenia: Referitor la dialogul social, subliniem că mecanismele legale de informare și consultare a reprezentanților salariaților sunt respectate, în conformitate cu prevederile legislației muncii și ale contractului colectiv de muncă aplicabil. Programul de restructurare nu este unul nou, ci face parte dintr-un cadru strategic cunoscut, iar etapele acestuia au fost comunicate în mod corespunzător în cadrul structurilor de dialog social.

Consiliul de Supraveghere își desfășoară activitatea în limitele competențelor prevăzute de lege și urmărește implementarea responsabilă a angajamentelor asumate, cu respectarea drepturilor salariaților și a obligațiilor legale ale companiei.

Băluță a spus că va returna diferențele de bani încasate în plus față de noua formulă de calculare a taxelor și impozitelor. „Asta este cel mai important lucru”, a declarat el.

Chestionat dacă Sectorul 4 va merge pe pragul minim de impozitare, Băluță a spus: „Pe minim vom merge, asta este o garanție”.

El a explicat decizia prin situația economică dificilă a locuitorilor. „Viața a devenit insuportabilă pentru oameni, grație creșterii TVA, a inflației și a tuturor celorlalte taxe”, a spus primarul.

PSD, la limita răbdării în coaliție

Referitor la întârzierea cu care au fost corectate impozitele majorate, Băluță a recunoscut că PSD duce „o luptă de gherilă” în interiorul coaliției. El a precizat că partidul a intrat la guvernare tocmai pentru a corecta excesele partenerilor de coaliție. „Drumul acesta este unul foarte greu, foarte anevoios”, a spus el.

Întrebat dacă PSD mai poate continua în actuala formulă de guvernare, primarul a admis că situația este tensionată. A dezvăluit că președintele Grindeanu i-a adus aproape de momentul în care vor consulta din nou colegii de partid pentru a decide dacă mai pot continua.

Bugetul pe 2026, inexistent

Pus față în față cu întrebarea cum și-a făcut calculul de buget pe 2026 în condițiile în care impozitele se modifică din nou, Băluță a recunoscut că Sectorul 4 nu are nicio estimare bugetară pentru acest an. „Din păcate, până la ora asta nu există niciun fel de estimare”, a spus el, precizând că are discuții cu Ministerul Finanțelor.

El a subliniat însă că prioritatea rămâne protejarea cetățenilor. „Indiferent că votează sau nu, indiferent din ce partid sunt, oamenii trebuiesc protejați de această situație economică deosebită”, a conchis Băluță.