Situl se numește Las Gobas, iar cercetările recente au scos la lumină detalii care schimbă imaginea despre viața din Evul Mediu. Un studiu publicat în revista Science Advances, prezentat de Futura-Sciences, descrie o societate mică și retrasă, „măcinată de boli și erodată de consangvinitate și violență” – o societate afectată profund de maladii, legături de rudenie apropiate și episoade de agresivitate.

Secretele genomului

Arheologii au analizat genomurile a 33 de indivizi, pe baza a 48 de fragmente scheletice. Iar concluzia a fost clară: situl a fost locuit între secolele VII și XI. Dintre persoanele identificate, 22 erau bărbați și 11 femei.

Studiile genetice arată un grad ridicat de înrudire între indivizi, ceea ce sugerează că membrii comunității proveneau din același nucleu familial extins și că mariajul avea loc frecvent între rude apropiate.

Viața în aceste grote nu era doar izolată, ci și dură. Analizele indică prezența unor boli infecțioase grave, inclusiv variola, ceea ce demonstrează că nici comunitățile retrase nu erau ferite de epidemiile medievale. Deși trăiau departe de marile centre urbane precum Toledo sau Barcelona, pericolele nu ocoleau aceste grote.

Izolați în Peninsula Iberică

Odată cu migrațiile și transformările politice din Europa de Vest, Spania a traversat numeroase schimbări demografice în Evul Mediu. De la trupele romane la războinicii vizigoți, apoi la cuceritorii arabi și la recucerirea treptată a teritoriilor de către regatele creștine, teritoriul spaniol a cunoscut o istorie marcată de succesiuni de populații și puteri.

„Las Gobas este unul dintre exemplele care demonstrează că anumite societăți adoptau un mod de viață autarhic”, explică cercetătorii, sugerând că oamenii de aici au ales sau poate au fost constrânși să trăiască aproape complet separați de restul lumii.

De la sat la necropolă

După secolul al XI-lea, locul a fost abandonat, transformându-se într-o necropolă. Cinci secole de existență au rămas închise între pereții de piatră, până când cercetările moderne au redeschis povestea.

Descoperirea de la Las Gobas nu vorbește doar despre un grup uitat, ci despre fragilitatea vieții în Evul Mediu. Izolarea nu a însemnat protecție, iar supraviețuirea, timp de cinci sute de ani într-un astfel de univers închis, a avut un preț greu de imaginat astăzi.

Suma a fost anunțată vineri de oficialii guvernamentali, care au recunoscut că, fără acest mecanism, Polonia nu ar putea accelera modernizarea armatei într-un interval atât de scurt. Ministrul polonez al apărării, Wladyslaw Kosiniak-Kamysz – citat de Breaking Defense – a transmis că, pentru țara sa, SAFE „nu este un program politic, ci unul patriotic”.

Dobândă avantajoasă prin UE

Programul, lansat în luna mai 2025, funcționează printr-un sistem de împrumuturi: UE se finanțează de pe piețele internaționale și apoi împrumută statele membre în condiții avantajoase. Împrumuturile au o perioadă de rambursare de 45 de ani și un termen de grație de 10 ani pentru principal, ceea ce înseamnă că, în primul deceniu, bugetele naționale plătesc doar dobânda. Pentru Polonia, rata dobânzii este de 3,17%, un nivel apropiat de costul de finanțare al Uniunii Europene pe piețele internaționale.

Practic, Polonia beneficiază de condițiile de împrumut ale UE, care se finanțează la costuri mai reduse decât multe state individuale.

Artilerie, drone și infrastructură

Potrivit guvernului polonez, banii vor fi cheltuiți în perioada 2026-2030 și vor fi direcționați către artilerie, apărare antiaeriană și antirachetă, sisteme fără pilot și anti-dronă, muniție, sisteme de luptă terestră, transport aerian strategic, securitate cibernetică și soluții de inteligență artificială.

O parte din fonduri vor sprijini și mobilitatea militară – modernizarea drumurilor și podurilor, precum și proiecte implementate de Poliție și Poliția de Frontieră.

89% din fonduri merg în industria poloneză

Una dintre condițiile programului este ca cel puțin 65% din echipamentele finanțate să fie produse în Uniunea Europeană, Spațiul Economic European sau Ucraina.

Ministerul polonez al Apărării, care a prezentat estimările oficiale prin structura responsabilă de achizițiile militare, spune că aproximativ 89% din fonduri ar urma să ajungă la industria poloneză. Oficialii estimează că aproape 12.000 de companii din Polonia ar putea beneficia de aceste investiții. Restul sumei va fi folosit pentru achiziții externe, inclusiv din Statele Unite și Coreea de Sud.

Mai mult armament cu aceiași bani

Premierul Donald Tusk a prezentat programul ca pe o prioritate strategică pentru stat. „Țara noastră nu mai poate aștepta – este necesar să consolidăm rapid și decisiv securitatea statului”, a declarat acesta. „O Polonie bine înarmată, cât mai autosuficientă, cooperând modern cu aliații – aceasta este prioritatea absolută. Nu există o problemă mai importantă astăzi”.

„Acest program eliberează fonduri semnificative și ne permite să cumpărăm mai mult echipament cu aceiași bani”, spun oficialii din apărare.

Acordul ar putea fi blocat

Programul SAFE nu este însă lipsit de controverse politice. Opoziția conservatoare a criticat inițiativa, susținând că ar putea afecta suveranitatea Poloniei și ar crește influența Bruxelles-ului asupra deciziilor interne.

Președintele Karol Nawrocki și-a exprimat, la rândul său, rezervele, iar promulgarea nu este garantată, întrucât acesta a criticat public acordul și a sugerat că ar putea refuza semnarea. El a argumentat că, fiind un împrumut și nu un grant, programul ar putea împovăra bugetul pe termen lung.

Tusk: banii rămân în Polonia

Guvernul polonez respinge însă aceste critici. Tusk a explicat că Polonia a fost unul dintre principalii promotori ai programului la nivel european și a respins ideea că alte state ar beneficia disproporționat. „Peste 80% din fonduri vor merge către Polonia și companiile noastre”, a spus premierul. „Știți cât va beneficia industria germană din programul SAFE implementat în Polonia? Doar 0,37%!”

Distribuția fondurilor SAFE

Pe lângă Polonia, alte 17 state membre ale UE au accesat împrumuturi prin instrumentul SAFE. România va primi 16,7 miliarde de euro, în timp ce Franța și Ungaria câte 16,2 miliarde de euro fiecare. Italia va beneficia de aproape 15 miliarde de euro, iar Belgia de peste 8,3 miliarde de euro.

Printre beneficiari se mai numără Lituania – cu 6,37 miliarde de euro, Portugalia – cu 5,84 miliarde de euro, Letonia – 3,49 miliarde de euro, Bulgaria – cu 3,26 miliarde de euro, Estonia – 2,34 miliarde de euro și Slovacia cu 2,31 miliarde de euro.

Croația va primi 1,7 miliarde de euro, Cipru 1,18 miliarde de euro, Finlanda și Spania câte 1 miliard de euro fiecare, iar Grecia 787 de milioane de euro. Cea mai mică alocare o are Danemarca: 46,8 milioane de euro.

Marco Bezzecchi a pierdut controlul motocicletei Aprilia în virajul 12, în faza de frânare la ultima încercare din Q2. Însă, timpul stabilit anterior, 1:28.652, s-a dovedit suficient pentru a-i aduce primul loc pe grilă, cu un avans de doar 0,035 secunde față de campionul mondial en-titre, Marc Marquez (Ducati).

Italianul a coborât sub bariera de 1 minut și 29 de secunde încă din primul tur lansat al Q2 și și-a consolidat poziția cu un nou reper cronometrat. Deși timpul său a fost ușor mai slab decât recordul absolut al circuitului, stabilit tot de el în antrenamentele de vineri, nimeni nu a reușit să îl depășească.

Marc Marquez a replicat în a doua evouție, cu o succesiune de sectoare rapide care l-au adus foarte aproape de pole, însă timpul de 1:28.687 l-a plasat pe poziția secundă. Spaniolul a reușit astfel să „spargă” dominația Aprilia din calificări.

Raul Fernandez (Trackhouse Aprilia), venit din Q1, a obținut al treilea timp, 1:28.876, completând prima linie a grilei cu două motociclete Aprilia.

Coechipierul lui Bezzecchi, Jorge Martin, campionul mondial din 2024, a încheiat al cincilea, după ce a ieșit larg pe finalul ultimului tur rapid.

Pe locul patru s-a clasat Fabio Di Giannantonio (VR46 Ducati). Pedro Acosta a fost cel mai rapid pilot al constructorului austriac KTM, la puțin peste patru zecimi de secundă de pole.

Top 10 a fost completat de Alex Marquez, Ai Ogura, Franco Morbidelli și Joan Mir.

Bagnaia, eliminat surprinzător în Q1

De două ori campion mondial, Francesco Bagnaia (Ducati) a fost cea mai importantă victimă a primei secvențe de calificări. Pilotul Ducati va pleca doar de pe locul 13, după o sesiune marcată de greșeli, în care nu a reușit să își îmbunătățească timpul pe pneuri soft noi.

Bagnaia va împărți al cincilea rând al grilei cu Luca Marini (Honda) și debutantul Diogo Moreira, acesta din urmă impresionând la prima sa calificare în MotoGP, cu locul 15.

Fabio Quartararo a fost cel mai bine clasat pilot Yamaha, pe 16, la peste nouă zecimi de secundă de cel mai bun timp din Q1, stabilit de Fernandez.

Triplul campion mondial de Superbike, Toprak Razgatlioglu, va lua startul în prima sa cursă de MotoGP de pe locul 21. Michele Pirro (Gresini) va închide grila de 22 de motociclete.

Cursa sprint este programată de la ora 10:00.

Traficul este oprit pe banda de urgență și prima bandă a autostrăzii A1 Sibiu-Deva, la kilometrul 273, sensul de mers Sibiu. Un autoturism a izbucnit în flăcări din cauza unei defecțiuni tehnice, fără victime.

Vizibilitatea scade sub 200 de metri, pe alocuri sub 50, în județele Argeș, Bacău, Botoșani, Suceava, Neamț, Vrancea, Iași, Olt, Vaslui și Vâlcea, anunță Infotrafic.

Pe A0, A1 București-Pitești, A2, A3, A7, DN1 și DN7 se circulă pe carosabil umed, fără precipitații, cu vizibilitate bună.

Recomandările Poliției pentru șoferi

Adaptați viteza, păstrați distanța, evitați depășirile periculoase și nu folosiți telefonul la volan.

Budapesta și Bratislava acuză Ucraina că a blocat politic livrările de petrol către cele două țări. „Am convenit cu prim-ministrul Robert Fico să înființăm o comisie ungaro-slovacă de investigare pentru a clarifica situația conductei Drujba”, a transmis Orbán vineri, pe X. El a precizat că sarcina acestei comisii va fi „să meargă la fața locului și să se convingă, cu propriii ochi, de realitate”.

Orbán: Zelenski minte și la Bruxelles

Orbán a cerut public ca inspectorii să primească acces în Ucraina. „Îi solicit președintelui Zelenski să permită accesul inspectorilor ungari și slovaci și să repornească imediat conducta Drujba”, a scris premierul ungar.

El susține că livrările nu au fost reluate din motive politice: „Știm că instalația este operațională. Știm că livrările către Ungaria nu au fost reluate din cauza unei decizii politice a președintelui Zelenski”. Premierul ungar a adăugat că liderul ucrainean ar ascunde adevărul inclusiv față de oficialii de la Bruxelles: „Merge la Bruxelles și susține că această conductă nu poate fi repornită”.

„Refuză inspecțiile și ascunde adevărul”

În cea mai recentă reacție, Orbán l-a acuzat direct pe Volodimir Zelenski că minte. „Să fie clar: președintele Zelenski minte. Știm că nu există niciun obstacol tehnic pentru care petrolul să nu poată veni în Ungaria prin conducta Drujba”, a declarat el.

Premierul ungar susține că Ucraina „refuză inspecțiile și ascunde adevărul” și a avertizat că situația „continuă să pună în pericol securitatea energetică a Ungariei”. „Transporturile de petrol trebuie reluate imediat”, a transmis Orbán, subliniind că Ungaria își va proteja securitatea energetică.

Cifrele indică o diferență clară între persoanele născute în străinătate și cele născute în țară în privința experiențelor de discriminare.

Concret, aproximativ 10,5% dintre persoanele născute în străinătate și care trăiesc în România spun că, în ultimul an, s-au simțit tratate incorect în locuri precum cafenele, magazine sau baze sportive. Prin comparație, la nivelul Uniunii Europene procentul este de 7,8%.

Raport de trei la unu

În cazul persoanelor născute în România, procentul este de aproximativ 3,5%, apropiat de media europeană de 2,8%. Cu alte cuvinte, în România, cei veniți din alte țări declară astfel de experiențe de aproape trei ori mai des decât cei născuți aici.

Eurostat precizează că este vorba despre „discriminare percepută”, adică experiențe declarate de respondenți în sondaje. Instituția explică faptul că „percepțiile subiective ale discriminării pot fi influențate de diverși factori, precum nivelul de conștientizare, așteptările, contextul juridic sau gradul de acceptare socială”, ceea ce înseamnă că datele reflectă modul în care oamenii se simt tratați, nu neapărat cazuri juridice dovedite.

În cazul indicatorului privind discriminarea percepută, datele provin din anchete sociale europene, de tip sondaj, unde respondenții sunt întrebați dacă, în ultimele 12 luni, s-au simțit discriminați în anumite situații.

Locuința, cea mai mare problemă

La nivel european, cea mai mare problemă este semnalată în cazul accesului la locuință: 12,5% dintre persoanele născute în străinătate spun că s-au simțit discriminate când au căutat o casă, față de doar 4,3% dintre persoanele născute în țara de reședință.

În relația cu serviciile publice, diferența este de asemenea vizibilă: 9,7% vs 4,5%.

Extremele Europei

Dacă ne uităm la clasament, România nu este nici în frunte, nici la coadă. Cele mai mari procente ale persoanelor născute în străinătate care spun că s-au simțit ratate incorect în spații publice se înregistrează în Țările de Jos (16,2%), Austria (13,9%), Danemarca (13,1%) și Finlanda (13,1%).

La polul opus, diferențele dintre cei născuți în străinătate și cei născuți în țară sunt aproape inexistente în Croația (0,8% față de 0,7%) și Estonia (6,7% față de 6,4%).

România vs. vecinii

Privind la țările din jur, diferențele devin și mai clare. În Ungaria, doar aproximativ 2% dintre persoanele născute în străinătate spun că s-au simțit tratate incorect în spațiile publice. În Grecia procentul este de 3,2%, iar în Italia de 3,6% – mult sub nivelul raportat în România. Țara noastră este mai apropiată de Bulgaria, unde procentul celor care spun că au avut astfel de experiențe ajunge la aproximativ 8-9%.

Dincolo de cifre, raportul Eurostat constată că în majoritatea statelor europene, oamenii născuți într-o altă țară spun mai des că s-au simțit tratați incorect în spațiul public. Situându-se peste media europeană la acest capitol, România nu face excepție.

În zona centrală a orașului, roboți umanoizi și patrupezi patrulează și transmit mesaje vocale către locuitori, într-un program pilot de salubrizare.

„Mulţumim că aţi ales serviciile noastre. Vă rugăm să păstraţi curăţenia stradală! Vă rugăm să colectaţi deşeurile selectiv!”, este unul dintre mesajele difuzate de robotul patruped.

Reprezentanții companiei de salubritate Sylevy Salubriserv – operatorul de salubritate din Târgu Mureș – spun că, în această etapă, rolul roboților este în principal de informare și conștientizare. „Vor avea o complexitate redusă la nivel de activitate, însemnând mesaje vocale diseminate prin intermediul acestor roboți către populație în vederea conștientizării asupra importanței colectării selective și a asigurării unui spațiu public curat”, a explicat managerul Lidia Laszlo la Antena 3 CNN.

Vor funcționa complet autonom

Dincolo de mesajele vocale, roboții sunt dotați cu senzori performanți și tehnologii care le permit să se deplaseze autonom și să identifice problemele din teren. În această etapă, funcționează sub monitorizare de la distanță, însă obiectivul este operarea complet independentă.

„Roboții vor circula complet autonom cu ajutorul inteligenței artificiale, vor identifica problemele reale din teren și vor alerta echipele de intervenție. Roboții patrupezi au o autonomie de 5 ore, iar cei umanoizi au capacitatea de a-și schimba singuri bateria”, a precizat Robert Ferencz, managerul proiectului IT.

Investiție: un milion de euro

Investiția pentru acest program pilot se ridică la aproximativ un milion de euro. Autoritățile pot închiria roboții, iar costurile diferă în funcție de complexitatea serviciilor și de mentenanță.

Dacă experimentul își dovedește eficiența, modelul ar putea fi extins și în alte orașe, schimbând modul în care este gestionată curățenia publică în România.

Disputa a izbucnit în urma unei întâlniri care a avut loc între oficiali de rang înalt din Pentagon și directorul general al Anthropic, Dario Amodei. The Washington Post a relatat vineri că șeful tehnologiei din cadrul Departamentului Apărării ar fi pus pe masă un scenariu extrem: ce s-ar întâmpla dacă o rachetă balistică intercontinentală ar fi lansată asupra Statelor Unite?

Scenariul rachetei nucleare

Într-o astfel de situație, fiecare secundă contează. Oficialii americani ar fi întrebat dacă sistemul AI al companiei, numit Claude, ar putea ajuta armata să detecteze și să intercepteze rapid o astfel de amenințare. Potrivit sursei citate, răspunsul directorului general al Anthropic i-ar fi iritat pe oficialii Pentagonului. Acesta ar fi răspuns evaziv, spunând: „ne-ați putea suna și am rezolva situația”.

Compania neagă însă categoric această versiune și spune că este „complet falsă”, subliniind că a fost de acord ca tehnologia sa să fie utilizată pentru apărarea antirachetă.

Pentagonul vrea mână liberă pentru AI

Disputa nu s-a limitat însă la interceptarea rachetelor. Pentagonul a cerut ca sistemul Claude să poată fi folosit pentru „toate scopurile legale”, formulare care ar putea include și arme autonome sau programe extinse de supraveghere.

Oficialii americani au transmis că nu intenționează să desfășoare supraveghere internă în masă și nici să lase AI-ul să decidă singur lansarea armelor nucleare. „Este o solicitare simplă, de bun-simț”, a declarat purtătorul de cuvânt al Pentagonului, Sean Parnell, argumentând că refuzul companiei ar putea „pune în pericol operațiuni militare critice”.

Anthropic: Tehnologie prea riscantă

De cealaltă parte, Amodei a susținut că tehnologia actuală nu este suficient de sigură pentru a fi folosită în sisteme de armament autonom.

„Într-un set restrâns de cazuri, credem că AI poate submina, nu apăra, valorile democratice”, a declarat el, precizând că utilizările legate de arme autonome și supraveghere extinsă „nu au fost niciodată incluse în contractele noastre cu Departamentul Apărării și credem că nici acum nu ar trebui incluse”.

Interdicție federală

După săptămâni de tensiuni și un ultimatum transmis companiei, conflictul a escaladat decisiv. Potrivit Reuters, Donald Trump a anunțat vineri că le cere tuturor agențiilor federale să înceteze utilizarea tehnologiei Anthropic, iar Pentagonul a clasificat compania drept „risc pentru lanțul de aprovizionare” – o etichetă gravă în zona securității naționale.

Trump a transmis că agențiile federale vor avea o perioadă de tranziție de șase luni pentru a renunța la produsele companiei și a avertizat că, în caz de neconformare, pot urma consecințe serioase. Decizia reprezintă o lovitură majoră pentru start-up-ul care, până recent, avea contracte importante cu Departamentul Apărării și alte instituții federale.

Omul sau AI va lua decizia finală?

Oficialii americani spun că va exista mereu „un om în buclă” atunci când vine vorba de arme nucleare, adică decizia umană va fi finală. Însă chiar și atunci, dacă un sistem AI recomandă un anumit răspuns sau identifică o țintă, influența sa asupra deciziei poate fi majoră.

Miza acestei confruntări poate părea îndepărtată pentru orice alt continent, dar implicațiile ei sunt profunde. Statele Unite investesc masiv în integrarea inteligenței artificiale în armată. AI-ul este deja folosit pentru analiză de informații, planificare operațională și securitate cibernetică. Întrebarea dezvoltatorilor de la Anthropic este cât de departe ar trebui să meargă utilizarea tehnologiei pe care au creat-o în scopuri militare.

Lupta pentru control

Iar conflictul dintre Pentagon și Anthropic nu mai este doar unul tehnic sau contractual. A devenit o confruntare politică deschisă despre cine controlează viitorul tehnologiei militare: statul, care invocă securitatea națională, sau companiile private, care se tem că produsele lor ar putea fi folosite într-un mod pe care îl consideră periculos sau nedemocratic.

În spatele termenilor tehnici și al deciziilor executive stă o dilemă fundamentală: dacă inteligența artificială devine suficient de puternică pentru a influența decizii de război, cine stabilește limitele? Guvernul, în numele securității, sau dezvoltatorii, în numele responsabilității?

Portugalia a preluat controlul jocului încă din primul sfert, câștigat clar, cu 25-12. România a încercat o revenire în sfertul al doilea, marcând 34 de puncte, dar nu a recuperat decât 5 puncte.

Gazdele au preluat din nou inițiativa, după pauza mare, și s-a desprins tot mai mult. Diferența cea mai mare a fost de 20 de puncte. În final, Portugalia s-a impus cu scorul de 99-82.

Pentru Portugalia, Diogo Brito a fost cel mai bun marcator, cu 32 de puncte (8/12 de la distanță). Acesta a adăugat 7 recuperări și 4 pase decisive.

De asemenea, Travante Williams a marcat 25 de puncte și a reușit 8 recuperări.

Pentru echipa antrenată de Mihai Silvășan, Bogdan Nicolescu a fost principalul realizator, cu 25 de puncte. Nicolescu a mai bifat 6 recuperări, 2 pase decisive și 4 intercepții.

Emi Cățe a adăugat 12 puncte și 10 recuperări (7 ofensive), iar Mihai Măciucă a marcat tot 12 puncte.

Americanul naturalizat de la campioana României, U-BT Cluj, Daron Russell, a încheiat cu 9 puncte, doar cu două aruncări reușite din acțiune. A adăugat 7 recuperări și 4 pase decisive.

Alte contribuții au venit de la Lucas Tohătan (6 puncte, 4 recuperări) și Dragoș Diculescu (6 puncte, 3 pase decisive).

Pentru naționala tricoloră, reprezintă a treia înfrângere din tot atâtea meciuri disputate. Misiunea României devine acum aproape imposibilă.

Portugalia egalează pe Grecia și Muntenegru, cu 2 victorii și 1 înfrângere, înainte de startul returului.

România va avea șansa să se revanșeze față de Portugalia, primind vizita echipei lusitane, luni, la Pitești, de la ora 19:00.

Surse citate vineri de CNN spun clar că „nu există informații care să indice că Iranul urmărește în acest moment un program de rachete balistice intercontinentale pentru a lovi SUA”. Diferența dintre afirmația președintelui SUA privind o amenințare care ar apărea „în curând” și evaluarea tehnică a serviciilor de informații este considerabilă.

O ipoteză, nu un pericol imediat

O rachetă balistică intercontinentală este o armă cu rază foarte lungă, capabilă să traverseze oceane și să lovească direct teritoriul continental al Statelor Unite. Dezvoltarea unei asemenea arme nu se face peste noapte, ci presupune ani de cercetare, testare și infrastructură militară complexă, care nu ar putea rămâne nedetectată.

Totuși, evaluările americane nu exclud complet posibilitatea ca Iranul să dezvolte, în timp, o astfel de capacitate. O analiză neclasificată din 2025 a Agenției de Informații a Apărării (DIA) arată că Iranul ar putea construi o rachetă intercontinentală „viabilă din punct de vedere militar” până în 2035, „dacă Teheranul ar decide să urmeze această direcție”.

Altfel spus, este vorba despre un scenariu posibil pe termen lung, nu despre o amenințare iminentă.

În prezent, Iranul deține rachete balistice cu rază scurtă și medie de acțiune, care pot amenința baze și personal american din Orientul Mijlociu, dar nu pot ajunge pe teritoriul SUA.

Casa Albă: Amenințarea este reală

Casa Albă a reacționat imediat la informațiile prezentate de CNN. Purtătoarea de cuvânt Anna Kelly a transmis că „președintele Trump are perfectă dreptate să sublinieze îngrijorarea gravă reprezentată de Iran”, o țară care strigă „moarte Americii”. Mesajul arată că administrația americană consideră că pericolul există, chiar dacă evaluările oficiale nu indică în prezent că Iranul dezvoltă rachete balistice intercontinentale capabile să lovească teritoriul SUA.

Rubio, pe aceeași lungime de undă cu Trump

Secretarul de stat Marco Rubio a evitat să comenteze evaluările serviciilor de informații, dar a spus că Iranul încearcă „cu siguranță” să ajungă la o astfel de capacitate. „Nu voi specula cât de departe sunt, dar este clar că se află pe drumul care, într-o zi, le-ar putea permite să dezvolte arme capabile să ajungă pe teritoriul continental al SUA”, a declarat Rubio.

„Dincolo de programul nuclear, ei dețin aceste arme convenționale care sunt concepute exclusiv pentru a ataca America și pe americani, dacă aleg să facă acest lucru. Aceste aspecte trebuie abordate”, consideră șeful diplomației americane. Rubio a recunoscut că Iranul „nu îmbogățește în acest moment”, dar a spus că „încearcă să ajungă în punctul în care, în cele din urmă, ar putea”.

Cea mai mare mobilizare militară a SUA din 2003

În paralel, negocierile privind programul nuclear continuă la Geneva. Însă, în timp ce negociază cu Teheranul programul nuclear iranian, Washingtonul își consolidează prezența militară în Orientul Mijlociu. SUA au concentrat în regiune cea mai mare desfășurare de echipamente militare din 2003 încoace, de la invazia Irakului.

Prima unitate de drone kamikaze americană a Pentagonului – Task Force Scorpion – este deja operațională în Orientul Mijlociu și pregătită dacă Trump va ordona atacuri asupra Iranului. Dronele sunt capabile să rămână în aer până la identificarea țintelor și apoi să se prăbușească asupra acestora.

Trump spune că este „nemulțumit” de discuțiile cu Iranul, dar că nu a luat încă „o decizie finală” privind eventuale lovituri militare.

Iranul: Nu dezvoltăm rachete cu rază lungă

De partea cealaltă, ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, a declarat că Iranul nu dezvoltă rachete cu rază lungă. „Am limitat în mod deliberat raza rachetelor noastre la 2.000 de kilometri”, a precizat Araghchi pentru India Today TV, susținând că acestea sunt destinate apărării.

Locații greu de lovit

Potrivit oficialilor americani citați de postul american, Iranul încearcă să își refacă infrastructura de îmbogățire a uraniului, inclusiv prin instalarea de centrifuge suplimentare și reconstruirea unor facilități afectate anterior.

Totuși, experții americani spun că aceste procese ar dura mult mai mult decât „o săptămână”, așa cum se sugerase anterior. De asemenea, refacerea programului nuclear are loc în locații care probabil nu ar putea fi afectate de eventuale lovituri militare.