Luni, la amiază, trei sucursale ale băncii Al-Qard Al-Hassan au fost lovite după ce Israelul a avertizat că va lovi instituția, pe care a acuzat-o că finanțează direct acțivitățile militare ale grupării Hezbollah, notează BBC. 

Gruparea Hezbollah precizează că banca oferă servicii „vitale” de sprijin financiar afacerilor, dar și clienților din Liban. Banca are 3 sucursale în Beirut.

An israeli airstrike targeted Al-Qard Al-Hasan in the Sfeir neighborhood of Beirut’s southern suburbs following israeli threats of imminent strikes on its branches. pic.twitter.com/5ncNi8BuYU

— Aprajita Nafs Nefes 🦋 Ancient Believer (@aprajitanefes) March 9, 2026

Una dintre cele trei sucursale se află în cartierul Dahieh, cartier din sudul Beirutului, controlat de Hezbollah. Sucursala de aici, dar și alte câteva clădiri din jur au fost distruse, de un atac aerian.

Clădirea sucursalei era în flăcări, iar clădirile din apropiere au fost grav avariate, relatează corespondentul BBC de la fața locului.

Cartierul Dahieh a fost ținta repetatelor atacuri aeriene lansate de Israel, însă câteva dintre țintele care au fost lovite, în ultimele zile de atacurile israeliene, se află în afara cartierului Dahieh. Civilii din zonele vizate au primit avertismente de evacuare.

Câteva dintre țintele atacurilor au fost băncile, dar și un hotel de pe malul mării, care a fost lovit, duminică. În atacul asupra hotelului, cel puțin 4 bărbați au murit. Aceștia ar fi avut conexiuni cu Iranul. Ei au fost uciși într-un atac cu dronă.

Potrivit lui Nicușor Dan, discuția telefonică a vizat tema precum competitivitatea și Piața Unică, tranziția către energia verde, bugetul Uniunii Europene și relansarea industriei europene.

„I-am transmis președintelui Costa că ne dorim o Piață Unică complet integrată, precum și o simplificare semnificativă a birocrației și a poverii administrative. Din perspectiva României, capitolul energie este unul esențial, mai ales în contextul conflictului din Orientul Mijlociu, care ne arată cât de important este ca Uniunea Europeană să reducă dependențele de importurile de combustibili fosili. Așa cum am mai spus, ne dorim ca tranziția către energia verde să se desfășoare într-un ritm și cadru care să nu afecteze iremediabil competitivitatea companiilor europene și românești”, a scris pe Facebook președintele României.

Cei doi au vorbit și despre viitorul cadru bugetar european.

„Chiar dacă dezbaterile vor mai dura, perspectiva României trebuie să fie corect înțeleasă. Bugetul UE trebuie să asigure fonduri relevante pentru a asigura creșterea competitivității inclusiv în zona statelor estice, din care face parte și țara noastră, națiuni care au un decalaj istoric față de nivelul de dezvoltare al celorlalte state membre. De altfel, salut orientarea deciziilor europene către stimularea competitivității și investiții care să asigure un sistem energetic rezilient la șocuri externe”, a adăugat Nicușor Dan.

Avocații lui Sarkozy au solicitat așa-numita contopire a pedepselor, ceea ce înseamnă că timpul deja executat într-un caz să fie luat în considerare în celălalt dosar. Totul se referă la două cazuri de mare amploare din ultimii ani: cazul interceptărilor telefonice și al influenței ilicite și cazul Bygmalion, care a implicat facturi false în timpul campaniei prezidențiale din 2012 .

În februarie, fostul președinte a solicitat instanței să declare că pedeapsa de șase luni de închisoare din cazul Bygmalion a fost deja executată. El a invocat faptul că purtase deja o brățară electronică între februarie și mai 2025 ca parte a pedepsei sale în „cazul interceptărilor telefonice ”. Cu toate acestea, instanța a constatat că în acest caz nu erau îndeplinite condițiile pentru combinarea pedepselor.

Legea penală franceză permite contopirea pedepselor dacă infracțiunile au fost comise înainte de decizia definitivă a instanței și dacă pedepsele aplicate sunt similare.

Instanța a decis că, în cazul lui Sarkozy, aceste condiții nu permit comutarea automată a pedepsei deja executate. Fostul președinte va fi obligat să își execute pedeapsa din cazul Bygmalion – șase luni de închisoare cu o brățară electronică.

Pe 16 martie, la Paris va începe un nou proces de apel privind presupusa finanțare libiană a campaniei sale prezidențiale din 2007. În ședința de judecată anterioară, el a fost găsit vinovat de „participare la o organizație criminală” și condamnat la cinci ani de închisoare.

Nicolas Sarkozy a fost președintele Franței între 2007 și 2012 și, după ce a părăsit politica, a făcut în mod repetat obiectul unor anchete penale. Decizia instanței de astăzi privind consolidarea pedepselor este cea mai recentă dintr-o serie de proceduri judiciare care îl vizează pe fostul lider.

Rusia a ajutat Iranul „în multe direcții diferite” în războiul său cu Statele Unite și Israel, a confirmat ministrul de externe al Iranului, la doar câteva zile după ce au apărut informații potrivit cărora Moscova ar fi furnizat date despre pozițiile forțelor americane din Orientul Mijlociu.

„Cooperarea militară dintre Iran și Rusia nu este ceva nou. Nu este un secret.”, a declarat duminică Abbas Araghchi, ministrul iranian de externe, într-un interviu acordat emisiunii „Meet the Press” de la NBC.

„A existat și în trecut, există și acum și va continua și în viitor.”, a adăugat oficialul iranian, care a descris relația dintre Moscova și Teheran drept „un parteneriat foarte bun”.

Întrebat despre informațiile potrivit cărora Rusia ar fi transmis Iranului date despre pozițiile forțelor americane din Orientul Mijlociu, pentru a ajuta Teheranul în confruntarea cu operațiunea militară denumită Operation Epic Fury, Araghchi a răspuns direct:

„Ne ajută în multe direcții diferite.”

Totuși, ministrul iranian de externe a precizat că nu are detalii complete despre acest tip de cooperare.

„Nu am informații detaliate.”, a spus el.

Informații despre pozițiile forțelor americane

Declarațiile vin după ce mai multe surse au dezvăluit, la sfârșitul săptămânii trecute, că Kremlinul ar fi informat Republica Islamică despre pozițiile navelor de război, avioanelor și altor echipamente militare americane din regiune.

Potrivit acestor informații, schimbul de date ar fi început odată cu atacurile aeriene lansate de Israel și Statele Unite la 28 februarie.

De la începutul conflictului, Iranul a lansat mii de drone și rachete asupra unor ținte americane din regiune.

Reacția Statelor Unite

Cu toate acestea, reprezentanții administrației americane susțin că sprijinul oferit de Rusia nu a avut un impact major asupra evoluției conflictului.

Ambasadorul Statelor Unite la Națiunile Unite, Mike Waltz, a declarat că informațiile furnizate de Moscova „nu au fost foarte eficiente”, în condițiile în care forțele americane ar fi distrus o mare parte din capacitățile militare ale Iranului.

„Așadar, orice ar fi oferit, dacă într-adevăr a oferit ceva, nu s-a dovedit a-i ajuta prea mult.”, a spus oficialul american.

Iranul respinge ideea unui armistițiu

În același timp, ministrul iranian de externe a respins apelurile la un armistițiu și a spus că Iranul trebuie să continue conflictul.

„Trebuie să se pună capăt definitiv războiului.”, a declarat Abbas Araghchi.

„Dacă nu ajungem la acest punct, cred că trebuie să continuăm să luptăm pentru binele poporului nostru și pentru securitatea noastră.”, a adăugat șeful diplomației iraniene.

Un nou proces a început la Istanbul împotriva fostului primar al Istanbulului, Ekrem İmamoğlu. Acuzațiile la adresa rivalului președintelui turc însumează 3.900 de pagini și includ 142 de capete de acuzare. Astăzi, Ekrem İmamoğlu a intrat în sala de proces în aplauzele susținătorilor.

Ekrem Imamoglu este acuzat inclusiv de crearea unei organizații criminale, luare de mită și delapidare.

Potrivit Hurriyet Daily News, dacă procuratura îl găsește pe fostul primar vinovat de toate capete de acuzare, acesta ar putea risca o pedeapsă cu închisoarea de 2.430 de ani.

Prima audiere a fost întreruptă de judecător, care a refuzat să-i permită lui Ekrem İmamoğlu să facă o declarație.

După ce fostul primar a cerut „respectarea prezumției de nevinovăție”, judecătorul a părăsit sala de judecată, iar toți cei prezenți au fost, de asemenea, rugați să plece.

Procesul a fost reluat în jurul prânzului.

În sala de judecată au fost prezenți familia lui Ekrem İmamoğlu și Özgür Özel, liderul partidului de opoziție Partidul Popular Republican (CHP).

Procesul se desfășoară sub măsuri stricte de securitate. Toate protestele sunt interzise pe o rază de 1 kilometru în jurul tribunalului. Numeroși susținători ai fostului primar s-au adunat în spatele barierelor ridicate în fața tribunalului.

Ekrem İmamoğlu, unul dintre liderii CHP, care susține calea de dezvoltare europeană a Turciei, a fost arestat în martie 2025 sub acuzația de corupție. El neagă toate acuzațiile, spunând că sunt motivate politic.

Imamoglu a fost considerat principalul rival al lui Recep Tayyip Erdogan în alegerile prezidențiale, iar arestarea sa a stârnit protestele a milioane de oameni pe străzile orașelor turcești.

În iulie 2025, Ekrem İmamoğlu a fost condamnat la un an și opt luni de închisoare pentru insultarea și amenințarea unui procuror.

Aproximativ 400 de persoane sunt, de asemenea, acuzate în dosarul de corupție în curs, inclusiv angajați ai primarilor din Istanbul, Antalya, Bursa și alte orașe, precum și oameni de afaceri și jurnaliști.

NATO a confirmat interceptarea unei rachete „care se îndrepta spre Turcia”, potrivit Sky News.

„NATO a interceptat din nou o rachetă care se îndrepta spre Turcia. NATO își menține ferm disponibilitatea de a-și apăra toți aliații împotriva oricărei amenințări”, a transmis purtătoarea de cuvânt a NATO, Allison Hart, pe X.

Anterior, Ministerul Apărării din Turcia a anunțat că o rachetă balistică lansată din Iran a fost doborâtă în spațiul său aerian.

Turcii au mai spus că racheta a fost distrusă de apărarea NATO cu sediul în estul Mediteranei și că fragmentele au aterizat într-o zonă îndepărtată din  sud-estul Turciei.

Purtătoarea de cuvânt a NATO nu a oferit detalii despre zona în care a fost interceptată racheta iraniană.

Săptămâna trecută, Ministerul Apărării din Turcia a anunțat că apărarea NATO a doborât o altă rachetă balistică iraniană lansată spre spațiul turc. Ulterior, șeful Pentagonului, Pete Hegseth, a spus că racheta balistică trasă de Iran spre Turcia, nu va declanșa activarea Articolului 5 al Tratatului NATO. Acesta presupune că dacă o țară NATO este atacată, este considerat un atac împotriva tuturor. Activarea Articolului 5 al NATO obligă statele membre să asiste partea atacată, inclusiv prin utilizarea forței armate.

Astăzi, Ursula von der Leyen și António Costa au avut un schimb de opinii cu liderii din Iordania, Egipt, Bahrain, Liban, Siria, Turcia, Armenia, Irak, Qatar, Kuweit, Emiratele Arabe Unite, Arabia Saudită și Oman privind cele mai recente evoluții legate de războiul din Iran, inclusiv atacurile inacceptabile împotriva țărilor din regiune și impactul asupra securității energetice, potrivit unui comunicat.

Videoconferința a reprezentat o continuare a solidarității și a demersurilor diplomatice inițiate de Uniunea Europeană de la începutul crizei. Discuțiile au avut loc pe baza contactelor menținute de cei doi lideri europeni și a eforturilor diplomatice realizate anterior de Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politica de securitate, Kaja Kallas.

Cei doi președinți au condamnat din nou, în cei mai duri termeni, atacurile nediscriminatorii lansate de Iran și și-au exprimat solidaritatea deplină cu populațiile din regiune.

De asemenea, liderii europeni au mulțumit statelor din Orientul Mijlociu pentru sprijinul acordat în repatrierea a zeci de mii de cetățeni europeni care au rămas blocați în aceste țări la începutul conflictului.

Uniunea Europeană cere reluarea negocierilor

Uniunea Europeană este un partener de lungă durată pentru statele din regiune și își reafirmă disponibilitatea de a contribui la detensionarea situației.

Oficialii europeni au subliniat că UE este pregătită să sprijine orice demers diplomatic care poate readuce părțile la masa negocierilor.

Deși ordinea internațională bazată pe reguli trece printr-o perioadă dificilă, liderii europeni consideră că dialogul și diplomația rămân singura cale realistă pentru a depăși actuala criză.

Uniunea Europeană și-a menținut constant poziția privind activitățile Iranului și a cerut în repetate rânduri conducerii de la Teheran să pună capăt programului nuclear și să limiteze programul de rachete balistice.

În același timp, UE a condamnat represiunea și violențele exercitate de regimul iranian împotriva propriilor cetățeni.

Apel pentru protejarea civililor și respectarea dreptului internațional

Ursula von der Leyen și António Costa și-au reafirmat angajamentul pentru stabilitatea regională și au cerut protejarea civililor, precum și respectarea deplină a dreptului internațional și a dreptului internațional umanitar.

Liderii europeni au subliniat și obligația statelor de a respecta principiile prevăzute în Carta Organizației Națiunilor Unite.

În cadrul discuțiilor a fost menționată și importanța operațiunilor maritime defensive ale Uniunii Europene, Operation Aspides și Operation Atalanta, menite să protejeze rutele maritime strategice și să prevină perturbarea lanțurilor esențiale de aprovizionare.

Liderii europeni au transmis că sunt pregătiți să adapteze și să consolideze aceste operațiuni pentru a răspunde mai bine evoluțiilor din regiune.

Situația din Liban și impactul asupra populației civile

Discuțiile au abordat și situația din Liban, unde criza regională are un impact sever asupra populației civile și a provocat deplasări masive de persoane.

Oficialii europeni au subliniat necesitatea protejării civililor și respectarea suveranității și integrității teritoriale a Libanului.

În acest context, Ursula von der Leyen a anunțat mobilizarea stocurilor din cadrul mecanismului european de protecție civilă rescEU pentru a sprijini aproximativ 130.000 de persoane din Liban.

Primul zbor umanitar este programat pentru ziua de mâine.

Îngrijorări privind securitatea energetică globală

Liderii statelor din Orientul Mijlociu au prezentat evaluările lor privind situația din regiune și evoluțiile din propriile țări.

În discuții a fost analizat și impactul atacurilor asupra infrastructurii energetice și consecințele închiderii Strâmtoarea Hormuz asupra securității energetice globale.

Participanții au explorat, totodată, modalități de consolidare a cooperării dintre Uniunea Europeană și statele din Orientul Mijlociu pentru a reduce aceste riscuri.

La finalul întâlnirii, liderii au convenit să rămână în contact permanent pentru a evalua evoluțiile viitoare și pentru a colabora în vederea obținerii păcii.

Uniunea Europeană a reafirmat că va continua să lucreze alături de statele din regiune pentru restabilirea păcii și stabilității în Orientul Mijlociu și în regiunea Golfului, subliniind angajamentul său pe termen lung pentru parteneriat, securitate și prosperitate.

Potrivit The Wall Street Journal, startup-ul Simile susține că poate înlocui sondajele tradiționale cu rezultate generate integral de AI.

Compania, denumită Simile, a obținut recent o finanțare de 100 de milioane de dolari din partea investitorilor de capital de risc. Conform propriilor declarații, Simile dezvoltă „un model fundamental capabil să prezică comportamentul uman în orice situație, la orice scară”.

Cum funcționează sondajele de opinie AI dezvoltate de Simile

Fondatorul și CEO-ul companiei, Joon Park, a explicat că Simile creează așa-numiți „agenți AI” pe baza unor interviuri conversaționale realizate cu persoane reale. Acești agenți devin „clone digitale”, concepute să reproducă cât mai fidel reacțiile, opiniile și comportamentele omologilor umani.

Ulterior, date reale despre obiceiuri de consum și comportamente sociale sunt integrate în simulări, astfel încât cercetătorii de piață să poată adresa un număr nelimitat de întrebări acestor „oameni AI”, fără limitări de timp sau oboseală, așa cum se întâmplă în sondajele clasice.

Inspirația din cultura pop pentru sondajele de opinie AI

Conceptul din spatele Simile este inspirat parțial de celebrul joc video The Sims, care simulează viața cotidiană și interacțiunile sociale.

Un articol academic din 2023, co-semnat de Joon Park, descrie un mediu virtual populat de agenți generativi care interacționează liber, folosind limbaj natural, fără scenarii prestabilite.

Cine testează deja sondajele de opinie AI

Unul dintre primii clienți ai Simile este CVS Health, unde reprezentanții companiei afirmă că folosirea agenților AI reprezintă „un mare pas înainte” în cercetarea comportamentului consumatorilor. De asemenea, Simile are un parteneriat cu Gallup, pentru simularea răspunsurilor publice la întrebări de politică publică.

Deși promisiunea sondajelor de opinie AI este una ambițioasă, specialiștii avertizează că rămân întrebări esențiale legate de etică, transparență și acuratețea predicțiilor generate de inteligența artificială.

„Vă ajutăm să câștigați de la 1.985 RON pe săptămână din comercializarea resurselor naturale ale țării”, este „cârligul” cu care sunt agățate potențialele victime ale noii campanii frauduloase care folosește numele și identitatea vizuală a celui mai mare producător național de energie electrică, dar și lider al pieței concurențiale a furnizării. Aceasta este promisiunea unei false divizii a companiei, folosită pentru colectarea datelor personale ale utilizatorilor, Hidroelectrica Edge, „creată pentru a ajuta cetățenii să câștiga bani din cumpărarea și vânzarea de acțiuni”.

Hidroelectrica subliniază că aceste platforme nu aparțin companiei și nu au nicio legătură cu activitatea sau cu ofertele acesteia. Astfel de inițiative reprezintă tentative de fraudă online prin care utilizatorii sunt încurajați să transfere bani sau să furnizeze date personale și bancare, fiind atrași prin promisiuni de câștiguri rapide sau garantate.

Hidroelectrica nu solicită investiții prin platforme online

Potrivit oficialilor, compania cooperează cu autoritățile competente pentru a limita impactul acestor tentative de fraudă și pentru a proteja publicul împotriva utilizării neautorizate a numelui și imaginii sale.

„Hidroelectrica nu solicită investiții prin platforme online promovate pe rețelele sociale, prin reclame sponsorizate sau prin mesaje telefonice. De asemenea, compania nu solicită transmiterea de date personale sau bancare prin intermediul unor astfel de canale”, subliniază oficialii.

Singurul website oficial al companiei este www.hidroelectrica.ro, iar toate informațiile oficiale despre activitatea, proiectele sau comunicările publice ale companiei sunt publicate exclusiv pe site-ul și pe canalele oficiale de comunicare ale Hidroelectrica.

„Recomandăm publicului să manifeste prudență față de ofertele de investiții promovate online care utilizează în mod neautorizat numele Hidroelectrica sau al altor companii cunoscute și care promit câștiguri mari, rapide și garantate. Astfel de scheme pot include reclame înșelătoare, materiale video manipulate sau utilizarea imaginii unor persoane publice din conducerea companiei pentru a crea aparența de legitimitate”, au transmis oficialii companiei.

Hidroelectrica încurajează utilizatorii care întâlnesc astfel de conținuturi să le raporteze pe platformele unde apar și să evite accesarea sau introducerea de date personale pe site-uri suspecte.

Cu 188 de centrale hidroelectrice și o putere instalată totală de 6,4 GW, precum și cu parcul eolian Crucea, de 108 MW, compania este cel mai mare producător de energie regenerabilă din România.

Ali Salehi, procurorul general și revoluționar din Teheran, a anunțat depunerea unei plângeri penale împotriva lui Donald Trump, Benjamin Netanyahu și împotriva „tuturor celor care au ordonat, cauzat, executat, partenerilor, adjuncților și facilitatori ai acțiunilor penale legate de atacurile recente asupra teritoriului Republicii Islamice Iran”, relatează Iran International și presa arabă.

Conform raportului, procurorul general iranian a depus plângerea penală la Parchetul pentru Afaceri Internaționale din Teheran și au fost emise ordinele necesare pentru intentarea unui proces și efectuarea anchetelor preliminare în acest sens.

În paralel, în Iran se desfășoară manifestații ample de susținere a noului lider suprem iranian. Iar Găzile Revoluționare iraniene jură răzbunare.

Sardar Jabari, consilier al comandantului suprem al Corpului Gardienilor Revoluției Islamice, a declarat: „Ca o persoană informată, spun că suntem pregătiți pentru un război de zece ani cu America, cel puțin zece ani!”.