„Toate rachetele au fost interceptate și distruse înainte de a ajunge pe teritoriul Qatarului”, a declarat ministerul, reiterând că forțele armate ale Qatarului dispun de „capacități și resurse complete” pentru a asigura securitatea țării.

De asemenea, ministerul a îndemnat populația din Qatar să „rămână calmă” și să „respecte instrucțiunile oficiale”, potrivit CNN.

Sâmbătă, la ora 14:30, ora locală (6:30, ora de pe Coasta de Est a SUA), personalul CNN din Qatar a auzit mai multe serii de rachete interceptate în țară.

Iranul a lansat primul său atac pe scară largă cu drone asupra Israelului, trăgând „zeci de drone de atac”, a declarat armata iraniană.

Într-un mesaj în care a invocat „responsabilitatea” față de electorat, Grindeanu a afirmat că PSD va face „o analiză serioasă, responsabilă și fără menajamente” privind participarea la guvernare, după „mai bine de șase luni, în curând nouă luni, de guvernare”, insistând că evaluarea este „nu doar legitimă, ci obligatorie”.

„Acesta nu este un gest de revoltă. Este un gest de responsabilitate”, a transmis liderul PSD, precizând că partidul nu funcționează pe „încredere oarbă”, ci pe responsabilitate „față de români”, în special față de cei care „muncesc”, „plătesc taxe” și așteaptă „investiții, locuri de muncă, spitale, școli și siguranță economică”.

„Coaliția presupune responsabilitate comună, nu autoritate unilaterală”

Grindeanu a subliniat că analiza va începe cu propria echipă guvernamentală „cu miniștrii social-democrați” și „deciziile noastre”, dar va viza și „ansamblul guvernării”, pe motiv că PSD este parte a unei coaliții care ar trebui să funcționeze prin „echilibru, dialog și respect față de toți partenerii”.

În acest context, liderul PSD a avut un mesaj direct pentru premier: „Domnul Bolojan nu trebuie să fie premierul unui singur partid. Este premierul coaliției. Este premierul României”.

Atac la USR: „mitologie politică” și „ipocrizie”

În același discurs, Grindeanu a acuzat USR că și-ar fi construit o imagine „pe ipocrizie”, susținând că partidul s-a prezentat drept „puritatea absolută”, „competență” și „meritocrație”, însă realitatea ar contrazice această „mitologie politică”.

„Vedem cum cei care condamnau privilegiile au ajuns să apere privilegiile. (…) Aceasta nu este reformă. Aceasta este ipocrizie politică”, a spus Grindeanu, într-un pasaj în care a folosit și o formulare ironică la adresa USR.

PSD: „Rămânem la guvernare atât timp cât vocea PSD contează”

Liderul social-democrat a reafirmat rolul PSD în coaliție și a condiționat continuarea guvernării de influența partidului în decizie, respingând ideea unei „austerități fără sens”.

„Vom rămâne la guvernare atât timp cât vocea PSD contează. (…) Atât timp cât guvernarea înseamnă dezvoltare, nu austeritate fără sens”, a transmis el.

Totodată, Grindeanu a pledat pentru un „buget al dezvoltării”, axat pe investiții și stabilitate, cu finanțare pentru „infrastructură, sănătate, educație și energie”, sprijinirea „companiilor românești” și protejarea „comunităților locale” și a „celor vulnerabili”.

Mesaj intern și teme ideologice: „progresism”, politici verzi și „valori naționale”

În final, Grindeanu i-a mulțumit lui Victor Negrescu, pe care l-a felicitat pentru activitatea la conducerea PES Activists România, și a comentat discuțiile privind scoaterea termenului „progresism” din statutul partidului.

În acest context, liderul PSD a criticat unele politici verzi, invocând situații în care „nu finalizăm hidrocentrale” pentru a proteja „ipotetice moluște”, și a punctat că partidul respectă deciziile CEDO, dar își propune să apere „în primul rând valorile naționale și tradițiile creștine”. De asemenea, a susținut că PSD rămâne pro-european, însă vrea „o voce puternică și clară” în UE, inclusiv în raport cu tratate comerciale care ar afecta „interesele agriculturii” românești.

Grindeanu a declarat, sâmbătă, la Forumul Național al PES Activists România, că analiza activității guvernamentale este „obligatorie”, în contextul apropierii a nouă luni de la intrarea PSD la guvernare.

„Este exact ce fac toate partidele social-democrate europene mature din Europa. Niciun partid serios nu rămâne la guvernare din inerție. Rămâne la guvernare doar dacă guvernarea produce rezultate pentru cetățenii”.

Liderul social-democrat a subliniat că evaluarea vizează atât miniștrii PSD, cât și întreaga activitate a coaliției.

„Un partid serios nu caută vinovați în exterior”

„După mai bine de șase luni de la intrarea noastră la guvernare, în curând vor fi nouă luni, este nu doar legitim, ci eu consider că este obligatoriu să evaluăm ce-a mers bine și ce-a mers prost în această guvernare în cele nouă luni. Pentru că nu vorbim de guvernarea unui singur om, vorbim de guvernarea României. (…) Noi am anunțat în urmă cu două sau trei săptămâni că vom începe evaluarea propriilor miniștri din guvernul actual, cu miniștrii social-democrați, cu deciziile pe care le-am luat noi. Pentru că, până la urmă, un partid serios nu caută vinovați în exterior înainte de a-și evalua propriile responsabilități”.

Potrivit acestuia, analiza „va privi ansamblul guvernării”, deoarece „coaliția presupune responsabilitate comună”.

„Românii sunt cei care ne-au dat votul, românii sunt cei care ne-au dat legitimitatea și românilor trebuie să le spunem transparent și cinstit dacă această guvernare din care facem parte și noi le face viața mai bună sau dacă le cere doar sacrificii fără rezultate”, spune liderul PSD.

PSD, „legimitate dată de votul românilor”

El a adăugat că PSD are „o legitimitate puternică dată de votul a milioane de români” și că partidul este la guvernare „pentru a reprezenta acest vot, nu pentru a valida decizii luate în mod unilateral, nu pentru a fi spectatori”.

În ceea ce privește direcția bugetară, liderul PSD a afirmat că bugetul trebuie să fie unul al dezvoltării.

„Bugetul unei țări nu este un simplu exercițiu contabil. Bugetul este expresia unei viziuni politice. (…) Bugetul României trebuie să fie un buget al dezvoltării, un buget al investițiilor, un buget al stabilității, un buget care finanțează infrastructura, sănătatea, educația și energia”.

„Vom rămâne evident la guvernare atâta timp cât vocea PSD contează, atâta timp cât votul românilor este respectat. Atâta timp cât guvernarea înseamnă dezvoltare, nu austeritate fără sens”, a mai spus Grindeanu.

Președintele Finlandei, Alexander Stubb, afirmă că Statele Unite ale Americii acționează în mare măsură în afara dreptului internațional tradițional în urma atacurilor asupra Iranului, a raportat postul public finlandez Yleisradio Oy (Yle).

„De obicei, justificarea pentru acest tip de atacuri a fost căutată fie la ONU, fie cel puțin la aliați. Acum, nu s-au pus prea multe întrebări în acest sens”, a declarat Stubb, potrivit Yle.

Stubb, care a petrecut ore întregi jucând golf cu președintele american Donald Trump, a declarat că nu se așteaptă ca omologul său american să recurgă la intermediari pentru a negocia încetarea conflictului, a raportat postul de televiziune.

„Sunt destul de sigur că președintele Trump nu va implica niciun intermediar în această chestiune”, a declarat el, potrivit Yle.

„Sperăm că situația se va calma, dar în acest moment pare să se agraveze”, a declarat Stubb, potrivit Yle.

În orele care au urmat exploziilor din centrul Teheranului, Trump a vorbit despre „operațiuni militare majore” și a promis imunitate militară iranienilor care capitulează. Canalele oficiale israeliene în limba persană au invitat iranienii să documenteze protestele împotriva regimului. Mesajul este fără echivoc: obiectivul nu este doar militar, ci politic, scrie Il Messaggero.

De ce acum și nu mai devreme

Potrivit The Guardian, raidul a avut loc la câteva ore după ce Trump și-a exprimat nemulțumirea față de negocierile nucleare.

Dar momentul nu poate fi explicat doar prin problema nucleară. Atacurile vin după săptămâni de represiune internă în Iran, cu mii de victime. Washingtonul a calculat că regimul este vulnerabil: sub presiune economică, izolat diplomatic și zguduit de proteste.

Strategia americană evită o invazie terestră și mizează pe lovituri chirurgicale și presiune psihologică.

Planul „optimist” al Washingtonului: bombardarea infrastructurii militare și a bazelor Gărzii Revoluționare Islamice ar putea crea condițiile pentru o ruptură în elita iraniană. O parte a aparatului ar putea alege să abandoneze conducerea ideologică pentru a supraviețui.

Limitele strategiei: precedentul libian

Regimul iranian nu este doar o conducere politică. Este o împletire profundă între instituții religioase, aparat militar și rețele economice controlate de IRGC. O slăbire bruscă ar putea produce efectul opus: o lovitură de stat din partea facțiunilor radicale sau un vid de putere cu riscul fragmentării. Precedentul libian rămâne un avertisment serios.

Riscul unui conflict regional extins

Teheranul a promis un „răspuns zdrobitor”.

În primele ore s-au înregistrat deja lansări de rachete către Israel și tensiuni în Bahrain, unde se află flota americană. Iranul păstrează instrumente semnificative: rachete balistice, drone, miliții aliate și capacități navale în Strâmtoarea Hormuz. O operațiune concepută ca limitată se poate transforma rapid într-un conflict regional cu impact major asupra piețelor energetice.

Dacă naționalismul iranian se mobilizează în jurul regimului, atacul riscă să întărească tocmai puterea pe care intenționa să o distrugă.

„Armata a lovit sute de ținte militare iraniene, inclusiv lansatoare de rachete în vestul Iranului”, a precizat armata israeliană într-un comunicat.

De asemenea, anunță că interceptează, în prezent, atacurile iraniene.

„Paralel cu atacurile aeriene din Iran, sistemul de apărare antiaeriană identifică și interceptează în prezent amenințările lansate din Iran către statul Israel”, se mai arată în comunicat.

Sâmbătă dimineață, forțele israeliene și americane au lansat un atac împotriva Iranului, declanșând explozii în mai multe orașe, inclusiv în Teheran, și determinând armata israeliană să închidă spațiul aerian civil și să declare stare de urgență internă.

Sirenele de alertă antiaeriană au răsunat în diverse regiuni din Israel după detectarea unor rachete lansate din Iran, iar populația a fost sfătuită să se adăpostească în locuri protejate.

„Astăzi (n.r.- sâmbătă), de Ziua Internațională a Bolilor Rare, am participat la Conferința Națională de Mastocitoză și Boli Mastocitare (MCAS), organizată la Spitalul Universitar de Urgență București – un eveniment care marchează un pas important pentru pacienții cu această boală rară și pentru medicina românească”, a transmis ministrul.

Potrivit acestuia, în cadrul conferinței au fost lansate „Registrul Electronic Național de Mastocitoză, Ghidul național de mastocitoză și prezentarea Rețelei de Mastocitoză”.

Rogobete a subliniat că „mastocitoza este o boală rară, complexă, care necesită abordare interdisciplinară și expertiză înalt specializată”. Acesta a precizat că expertiza din România este concentrată în cadrul Centrului European de Excelență în Mastocitoză România, care funcționează la Spitalul Universitar de Urgență București.

Referitor la noul registru, ministrul a afirmat: „Registrul Electronic de Mastocitoză este un instrument științific esențial: oferă date reale despre pacienți, despre evoluția bolii și despre eficacitatea terapiilor. Fără date, nu putem construi politici publice solide. Cu date corecte, putem fundamenta decizii, inclusiv pentru includerea de noi medicamente în lista celor compensate”,

Despre Rețeaua de Mastocitoză, acesta a arătat că „înseamnă coordonare, trasee clare pentru pacient și acces la centre de excelență acolo unde expertiza este superioară”, adăugând că „pentru bolile rare, concentrarea competenței salvează timp, suferință și, uneori, vieți”.

Ministrul Sănătății a declarat că susține „consolidarea centrelor de excelență în bolile rare, dezvoltarea registrelor naționale și extinderea accesului la terapii inovatoare pentru pacienții cu mastocitoză”.

„Parteneriatul dintre autorități, profesioniști și asociațiile de pacienți este esențial pentru a construi politici publice care răspund real nevoilor oamenilor”, mai spune Rogobete.

Ministrul de externe iranian Abbas Araghchi a transmis mesajul pe rețeaua X.

„Războiul lui Netanyahu și Trump împotriva Iranului este complet nejustificat, ilegal și ilegitim. Trump a transformat sloganul America pe primul loc în Israel pe primul loc, ceea ce în practică înseamnă întotdeauna America pe ultimul loc”, a scris diplomatul iranian.

El a lansat un avertisment.

„Forțele noastre armate puternice sunt pregătite pentru o astfel de zi și vor da agresorilor o lecție pe care o merită”, a mai scris Abbas Araghchi.

Statele Unite și Israelul au lansat „operațiuni militare majore” împotriva Iranului sâmbătă dimineața. Președintele american Donald Trump a declarat că scopul este „distrugerea rachetelor și a industriei de rachete a Iranului”. Teheranul a lansat atacuri ca ripostă în mai multe zone din Orientul Mijlociu.

„Regimul iranian a ucis mii de oameni. Programele sale de rachete balistice și nucleare, împreună cu sprijinul pentru grupări teroriste, reprezintă o amenințare serioasă la adresa securității globale”, a scris Kaja Kallas, într-un mesaj publicat pe platforma X.

Ea a subliniat că Uniunea Europeană a adoptat sancțiuni ferme împotriva Iranului și a susținut soluții diplomatice, inclusiv în dosarul nuclear.

Oficialul european a precizat că a discutat cu ministrul israelian de Externe, Gideon Saar, precum și cu alți miniștri din regiune. Iar UE „cooperează îndeaproape cu partenerii arabi pentru a explora căi diplomatice” la situația existentă.

„Protecția civililor și respectarea dreptului internațional umanitar reprezintă o prioritate”, a mai afirmat Kaja Kallas.

Ea a adăugat că rețeaua consulară a UE este „pe deplin mobilizată pentru a facilita plecările cetățenilor europeni”, iar personalul neesențial al Uniunii este retras din regiune.

Totodată, ea a anunțat că misiunea navală europeană EUNAVFOR Aspides rămâne „în alertă maximă” în Marea Roșie și este pregătită să contribuie la menținerea deschisă a coridorului maritim.

Acesta recunoaște că atacurile au avut loc „în timp ce Iranul și Statele Unite se aflau în mijlocul unui proces diplomatic”, relatează BBC.

A treia rundă de negocieri indirecte privind programul nuclear între Iran și SUA a avut loc acum două zile, pe 26 februarie, la Geneva, fără a se înregistra vreun progres.

Iranul și SUA au mai organizat cinci runde de negocieri, tot fără rezultate, în luna mai a anului trecut, iar a șasea rundă, programată pentru iunie 2025, a fost anulată după ce Israelul a lansat atacuri surpriză asupra unor ținte iraniene, declanșând un conflict de 12 zile în care SUA au lovit trei obiective nucleare iraniene importante.

Donald Trump susține pe Truth Social că Iran a încercat să interfereze în alegerile din SUA în 2020 și 2024, încercând să-l împiedice să câștige președinția SUA.

Singura țară care nu a fost lovită deocamdată de Iran și care adăpostește baze SUA este Oman.

Mai mulți comandanți ai Gărzilor Revoluționare din Iran și oficiali politici au fost uciși sâmbătă într-o serie de atacuri americano-israeliene, a declarat pentru Reuters o sursă iraniană apropiată conducerii țării.