Iranul susține că are dreptul să dezvolte energia nucleară în scopuri pașnice, inclusiv îmbogățirea, și că nu ar trebui să fie izolat sau să i se refuze tehnologia pe care o dețin alte națiuni, potrivit CNN.

SUA recunosc dreptul Iranului la energia nucleară civilă, dar nu au încredere în asigurările Teheranului că programul său de îmbogățire va rămâne pașnic.

Iată ce ar putea determina refuzul Iranului de a ceda:

Mândria națională și suveranitatea

Pentru Teheran, programul nuclear ține de identitatea sa ca națiune modernă. Iranul este o țară cu 92 de milioane de locuitori și o civilizație veche de 2.500 de ani, care odinioară rivaliza cu grecii și romanii antici. Imaginea sa istorică este aceea a unei mari puteri civilizaționale, nu a unui stat periferic care poate fi presat de alte țări.

Stăpânirea tehnologiei nucleare nu este, așadar, doar o realizare tehnică, ci o dovadă a suveranității Iranului și a avansării sale la nivelul puterilor globale.

„Dacă Iranul ar renunța complet la îmbogățirea uraniului, extremiștii ar considera probabil acest lucru ca o capitulare, mai ales dacă relaxarea sancțiunilor ar fi limitată”, a declarat Sanam Vakil, de la think tank-ul Chatham House din Londra.

Descurajare și pârghie

Chiar dacă Iranul este sincer în declarațiile sale că nu va urmări niciodată fabricarea unei bombe, îmbogățirea îi oferă o pârghie strategică puternică ca stat prag nuclear – unul cu capacitatea de a construi o armă, dacă ar alege să o facă. În gândirea Teheranului, capacitatea sa de a-și schimba părerea în scurt timp este o modalitate de a preveni coerciunea sau atacul adversarilor săi.

Iranul a demonstrat acest lucru după ce Trump s-a retras din acordul nuclear din 2015, îmbogățind treptat uraniul la niveluri mult peste cele necesare pentru producerea de energie civilă. Mesajul implicit către Washington era clar: acordul din 2015 impunea limite verificabile la nivel internațional asupra îmbogățirii uraniului de către Iran, iar fără acesta, limitele respective nu mai erau aplicabile.

Dar strategia aceasta s-a întors împotriva Iranului. În loc să determine Washingtonul să revină la acord, ea a provocat în cele din urmă un atac surpriză al Israelului în iunie 2025 și primele lovituri militare directe ale Americii pe teritoriul iranian.

Ce spun experții

Războiul de vară de 12 zile „probabil a forțat Teheranul să-și reevalueze această ipoteză”, a declarat Danny Citrinowicz, cercetător principal în cadrul Programului Iran și Axa Șiiților al Institutului pentru Studii de Securitate Națională din Tel Aviv, Israel. „Amploarea și precizia atacurilor americane și israeliene au demonstrat că statutul de prag nu imunizează Iranul împotriva acțiunilor militare”.

Cu toate acestea, este puțin probabil ca Teheranul să renunțe la programul său nuclear, a declarat Danny Citrinowicz, cercetător principal în cadrul Programului Iran și Axa Șiiților al Institutului pentru Studii de Securitate Națională din Tel Aviv, Israel. Din perspectiva sa, „renunțarea completă la programul nuclear ar expune Iranul la coerciune și posibile atacuri în viitor”.

Mai multe surse vorbesc despre Ali Khamenei. Canalul 12 din Israel citează surse oficiale israeliene care spun că există „indicii că eliminarea lui Khamenei a fost un succes, dar așteptăm confirmarea finală.” Totuși nu există și alte informații despre subiect, iar presa iraniană anunță că liderul suprem al țării va ține un discurs sâmbătă după amiaza.

Alte surse citate de Reuters anunță moartea ministrului apărării și a șefului statului major al Iranului. De asemenea, jurnaliștii iranieni susțin că 57 de elevi au murit după ce o rachetă a căzut peste o școală din sudul Iranului. Informația nu a putut fi confirmată din surse independente.

Statele Unite și Israelul au lansat „operațiuni militare majore” împotriva Iranului sâmbătă dimineața. Președintele american Donald Trump a declarat că scopul este „distrugerea rachetelor și a industriei de rachete a Iranului”. Teheranul a lansat atacuri ca ripostă în mai multe zone din Orientul Mijlociu.

Partida Univ.Craiova- Metaloglobus București s-a încheiat cu victoria gazdelor, scor 2-1. Deși s-au întâlnit echipele de pe primul și de pe ultimul loc, partida a fost aproape de un final surpriză.

Oaspeții au deschis scorul în minutul 3 prin reușita lui Florin Purece. Craiovenii au egalat în minutul 59 prin Adrian Rus. Un autogol în minutul 80 a adus victoria Craiovei.

În urma acestui rezultat, Univ. Craiova și-a consolidat prima poziție în clasament. Cu o singură etapă înainte de play-off-ul unde se vor înjumătăți punctele, oltenii au 59 de puncte, cu șapte în plus față de echipa de pe locul doi, Dinamo București. Metaloglobus este aproape de retrogradare. Bucureștenii au doar 11 puncte și speranțe din ce în ce mai mici de a se salva.

Tot sâmbătă se va desfășura partida Farul Constanța-CFR Cluj. Vineri s-au desfășurat primele două partide. U Cluj a învins Oțelul Galați, scor 4-0, iar FC Hermannstadt a trecut de FC Botoșani, scor 3-1.

Oficialii iranieni afirmă că cel puțin 63 de eleve au fost ucise într-un atac asupra unei școli primare de fete din sudul Iranului. Alte 92 de eleve au fost rănite, iar mai multe persoane sunt încă prinse sub dărâmături, potrivit autorităților locale citate de CNN.
Atacul raportat a avut loc în comitatul Mindab, sâmbătă, în timpul orelor de curs.

Guvernatorul anunță creșterea numărului de victime

Mohammad Radmehr, guvernatorul comitatului Mindab, a declarat că bilanțul victimelor a crescut pe măsură ce operațiunile de salvare continuă. El a spus că echipele de intervenție caută în continuare supraviețuitori sub ruine. Radmehr a descris scena drept devastatoare, cu familii adunate în fața clădirii avariate.

Ministrul iranian de externe, Abbas Aragghchi, a afirmat că școala a fost lovită „în plină zi”. Într-o postare pe X, el a spus că imobilul era plin de eleve în momentul exploziei. El a condamnat atacul și l-a numit o încălcare a normelor internaționale.

Armata SUA recunoaște rapoartele privind victime civile

Întrebat despre incident, un purtător de cuvânt al Comandamentului Central al SUA a declarat că oficialii analizează rapoartele privind victimele civile. Purtătorul de cuvânt Tim Hawkins a spus că protejarea civililor rămâne o prioritate majoră în timpul operațiunilor în curs. El a adăugat că armata tratează cu seriozitate astfel de acuzații și evaluează informațiile disponibile.

Reacțiile internaționale așteaptă clarificări

CNN a solicitat un punct de vedere din partea armatei israeliene cu privire la atacul raportat. Până în prezent, nu a fost emisă nicio confirmare. Incidentul are loc pe fondul tensiunilor regionale accentuate și al operațiunilor militare în desfășurare.

Potrivit ministrului, în cadrul clubului au fost plătite „diurne de vreo 22-23.000 de euro pe plecare, în funcție de cât permite legea”, iar unele persoane ar fi fost angajate fără să existe post în organigramă.

Declarațiile ministrului au fost făcute într-o emisiune la Prima TV.

De asemenea, ministrul a susținut că echipa de handbal din cadrul clubului subordonat ministerului ar fi închiriat o sală de sport în Chiajna la un tarif de cinci ori mai mare decât prețul maxim stabilit prin hotărâre de consiliu local.

„Primăria Chiajna avea o hotărâre de consiliu local cu preț maxim. CSA-ul a plătit de cinci ori mai mult. De cinci ori mai mult decât prețul maxim. Evident că e caz penal, dar până la penal se consumă banii”, a afirmat el.

Ministrul a criticat și modul de administrare al stadionului din Ghencea

Miruță a mai criticat politica de tarifare a stadionului din Ghencea, apreciind că aceasta ar fi descurajat organizarea de evenimente.

„Stadionul e modern, stadionul e nou, e un stadion frumos. Nu produce bani pentru că stadionul național, care este mai mare, se închiria cu 35.000 de euro. Iar stadionul ăsta se pusese din pix, din minister, 45.000. Adică au pus 10.000 de euro în plus ca să nu vină nimeni să-l închirieze, să nu cumva să înceapă să respire”, a declarat ministrul, adăugând că a decis reducerea tarifelor pentru a atrage mai multe evenimente.

Bugetul total al Clubului Sportiv al Armatei este, potrivit ministrului, de aproximativ 32 de milioane de euro, sumă care acoperă toate secțiile, inclusiv fotbal, handbal, hochei și natație.

„Nu cu sportivii am ceva. Sunt sportivi care poate merită mult mai mulți bani. Eu am ceva cu zona administrativă care împrăștie banii ăștia”, a spus Miruță, anunțând că va organiza o conferință de presă pentru a prezenta pe larg situația.

Referitor la situația echipei de fotbal și promovarea în prima ligă, ministrul a reiterat ideea că sunt două soluții.

„Sunt două metode. Fie schimbată lege, unde înțeleg că sunt și alții care vor (…) să nu se schimbe. Vom vedea cât reușesc. Fie printr-o asociație privată. Astea sunt cele două metode (…) E provocarea mea să găsesc o metodă prin care cel care vine să investească să poată și decide”, a conchis ministrul.

„Armata a lovit sute de ținte militare iraniene, inclusiv lansatoare de rachete în vestul Iranului”, a precizat armata israeliană într-un comunicat.

De asemenea, anunță că interceptează, în prezent, atacurile iraniene.

„Paralel cu atacurile aeriene din Iran, sistemul de apărare antiaeriană identifică și interceptează în prezent amenințările lansate din Iran către statul Israel”, se mai arată în comunicat.

Sâmbătă dimineață, forțele israeliene și americane au lansat un atac împotriva Iranului, declanșând explozii în mai multe orașe, inclusiv în Teheran, și determinând armata israeliană să închidă spațiul aerian civil și să declare stare de urgență internă.

Sirenele de alertă antiaeriană au răsunat în diverse regiuni din Israel după detectarea unor rachete lansate din Iran, iar populația a fost sfătuită să se adăpostească în locuri protejate.

„Toate rachetele au fost interceptate și distruse înainte de a ajunge pe teritoriul Qatarului”, a declarat ministerul, reiterând că forțele armate ale Qatarului dispun de „capacități și resurse complete” pentru a asigura securitatea țării.

De asemenea, ministerul a îndemnat populația din Qatar să „rămână calmă” și să „respecte instrucțiunile oficiale”, potrivit CNN.

Sâmbătă, la ora 14:30, ora locală (6:30, ora de pe Coasta de Est a SUA), personalul CNN din Qatar a auzit mai multe serii de rachete interceptate în țară.

Iranul a lansat primul său atac pe scară largă cu drone asupra Israelului, trăgând „zeci de drone de atac”, a declarat armata iraniană.

Într-un mesaj în care a invocat „responsabilitatea” față de electorat, Grindeanu a afirmat că PSD va face „o analiză serioasă, responsabilă și fără menajamente” privind participarea la guvernare, după „mai bine de șase luni, în curând nouă luni, de guvernare”, insistând că evaluarea este „nu doar legitimă, ci obligatorie”.

„Acesta nu este un gest de revoltă. Este un gest de responsabilitate”, a transmis liderul PSD, precizând că partidul nu funcționează pe „încredere oarbă”, ci pe responsabilitate „față de români”, în special față de cei care „muncesc”, „plătesc taxe” și așteaptă „investiții, locuri de muncă, spitale, școli și siguranță economică”.

„Coaliția presupune responsabilitate comună, nu autoritate unilaterală”

Grindeanu a subliniat că analiza va începe cu propria echipă guvernamentală „cu miniștrii social-democrați” și „deciziile noastre”, dar va viza și „ansamblul guvernării”, pe motiv că PSD este parte a unei coaliții care ar trebui să funcționeze prin „echilibru, dialog și respect față de toți partenerii”.

În acest context, liderul PSD a avut un mesaj direct pentru premier: „Domnul Bolojan nu trebuie să fie premierul unui singur partid. Este premierul coaliției. Este premierul României”.

Atac la USR: „mitologie politică” și „ipocrizie”

În același discurs, Grindeanu a acuzat USR că și-ar fi construit o imagine „pe ipocrizie”, susținând că partidul s-a prezentat drept „puritatea absolută”, „competență” și „meritocrație”, însă realitatea ar contrazice această „mitologie politică”.

„Vedem cum cei care condamnau privilegiile au ajuns să apere privilegiile. (…) Aceasta nu este reformă. Aceasta este ipocrizie politică”, a spus Grindeanu, într-un pasaj în care a folosit și o formulare ironică la adresa USR.

PSD: „Rămânem la guvernare atât timp cât vocea PSD contează”

Liderul social-democrat a reafirmat rolul PSD în coaliție și a condiționat continuarea guvernării de influența partidului în decizie, respingând ideea unei „austerități fără sens”.

„Vom rămâne la guvernare atât timp cât vocea PSD contează. (…) Atât timp cât guvernarea înseamnă dezvoltare, nu austeritate fără sens”, a transmis el.

Totodată, Grindeanu a pledat pentru un „buget al dezvoltării”, axat pe investiții și stabilitate, cu finanțare pentru „infrastructură, sănătate, educație și energie”, sprijinirea „companiilor românești” și protejarea „comunităților locale” și a „celor vulnerabili”.

Mesaj intern și teme ideologice: „progresism”, politici verzi și „valori naționale”

În final, Grindeanu i-a mulțumit lui Victor Negrescu, pe care l-a felicitat pentru activitatea la conducerea PES Activists România, și a comentat discuțiile privind scoaterea termenului „progresism” din statutul partidului.

În acest context, liderul PSD a criticat unele politici verzi, invocând situații în care „nu finalizăm hidrocentrale” pentru a proteja „ipotetice moluște”, și a punctat că partidul respectă deciziile CEDO, dar își propune să apere „în primul rând valorile naționale și tradițiile creștine”. De asemenea, a susținut că PSD rămâne pro-european, însă vrea „o voce puternică și clară” în UE, inclusiv în raport cu tratate comerciale care ar afecta „interesele agriculturii” românești.

Grindeanu a declarat, sâmbătă, la Forumul Național al PES Activists România, că analiza activității guvernamentale este „obligatorie”, în contextul apropierii a nouă luni de la intrarea PSD la guvernare.

„Este exact ce fac toate partidele social-democrate europene mature din Europa. Niciun partid serios nu rămâne la guvernare din inerție. Rămâne la guvernare doar dacă guvernarea produce rezultate pentru cetățenii”.

Liderul social-democrat a subliniat că evaluarea vizează atât miniștrii PSD, cât și întreaga activitate a coaliției.

„Un partid serios nu caută vinovați în exterior”

„După mai bine de șase luni de la intrarea noastră la guvernare, în curând vor fi nouă luni, este nu doar legitim, ci eu consider că este obligatoriu să evaluăm ce-a mers bine și ce-a mers prost în această guvernare în cele nouă luni. Pentru că nu vorbim de guvernarea unui singur om, vorbim de guvernarea României. (…) Noi am anunțat în urmă cu două sau trei săptămâni că vom începe evaluarea propriilor miniștri din guvernul actual, cu miniștrii social-democrați, cu deciziile pe care le-am luat noi. Pentru că, până la urmă, un partid serios nu caută vinovați în exterior înainte de a-și evalua propriile responsabilități”.

Potrivit acestuia, analiza „va privi ansamblul guvernării”, deoarece „coaliția presupune responsabilitate comună”.

„Românii sunt cei care ne-au dat votul, românii sunt cei care ne-au dat legitimitatea și românilor trebuie să le spunem transparent și cinstit dacă această guvernare din care facem parte și noi le face viața mai bună sau dacă le cere doar sacrificii fără rezultate”, spune liderul PSD.

PSD, „legimitate dată de votul românilor”

El a adăugat că PSD are „o legitimitate puternică dată de votul a milioane de români” și că partidul este la guvernare „pentru a reprezenta acest vot, nu pentru a valida decizii luate în mod unilateral, nu pentru a fi spectatori”.

În ceea ce privește direcția bugetară, liderul PSD a afirmat că bugetul trebuie să fie unul al dezvoltării.

„Bugetul unei țări nu este un simplu exercițiu contabil. Bugetul este expresia unei viziuni politice. (…) Bugetul României trebuie să fie un buget al dezvoltării, un buget al investițiilor, un buget al stabilității, un buget care finanțează infrastructura, sănătatea, educația și energia”.

„Vom rămâne evident la guvernare atâta timp cât vocea PSD contează, atâta timp cât votul românilor este respectat. Atâta timp cât guvernarea înseamnă dezvoltare, nu austeritate fără sens”, a mai spus Grindeanu.

Președintele Finlandei, Alexander Stubb, afirmă că Statele Unite ale Americii acționează în mare măsură în afara dreptului internațional tradițional în urma atacurilor asupra Iranului, a raportat postul public finlandez Yleisradio Oy (Yle).

„De obicei, justificarea pentru acest tip de atacuri a fost căutată fie la ONU, fie cel puțin la aliați. Acum, nu s-au pus prea multe întrebări în acest sens”, a declarat Stubb, potrivit Yle.

Stubb, care a petrecut ore întregi jucând golf cu președintele american Donald Trump, a declarat că nu se așteaptă ca omologul său american să recurgă la intermediari pentru a negocia încetarea conflictului, a raportat postul de televiziune.

„Sunt destul de sigur că președintele Trump nu va implica niciun intermediar în această chestiune”, a declarat el, potrivit Yle.

„Sperăm că situația se va calma, dar în acest moment pare să se agraveze”, a declarat Stubb, potrivit Yle.