UPDATE

Jurnaliștii de la New York Times susțin că atacul asupra Iranului trebuia să aibă loc noaptea. Totuși, întâlnirea lui Khamenei a făcut ca atacul să înceapă în timpul zilei.

Israelienii au aflat că la adunare urmau să participe oficiali de rang înalt din sistemul de securitate iranian, printre care Mohammad Pakpour, comandantul Gărzilor Revoluției Islamice, Aziz Nasirzadeh, ministrul apărării, amiralul Ali Shamkhani, șeful consiliului militar, Sayyed Majid Mousavi, comandantul forțelor aeriene și spațiale ale Gărzilor Revoluției, Mohammad Shirazi, vice-ministru al informațiilor și alții.

Știrea inițială:

Statele Unite și Israelul au desfășurat un atac coordonat asupra conducerii iraniene, după ce au primit informații critice de la CIA, scrie NYTimes.

Potrivit unor oficiali familiarizați cu operațiunea, agenția a identificat locația unei reuniuni la nivel înalt în Teheran. Printre participanți s-ar fi numărat liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, și alți înalți oficiali.

Monitorizarea CIA și momentul decisiv

Surse susțin că CIA a monitorizat timp de luni de zile deplasările ayatollahului Khamenei. Analiștii ar fi dobândit o încredere tot mai mare în înțelegerea tiparelor și rutinelor sale de securitate. Cu puțin timp înaintea atacului, agenția a aflat că oficiali iranieni de top urmau să se întâlnească într-un complex de conducere din centrul Teheranului.

Cel mai important, informațiile indicau că Khamenei urma să participe la reuniune. Oficialii au descris datele drept „de înaltă fidelitate”, sugerând informații precise și fiabile pentru țintire. Aceste informații au fost transmise rapid partenerilor israelieni.

Momentul atacului, ajustat strategic

După analizarea noilor date, liderii americani și israelieni ar fi ajustat momentul atacului. Scopul a fost valorificarea unei oportunități rare de a lovi simultan mai multe figuri de rang înalt. Operațiunea ar fi dus la eliminarea rapidă a unor lideri iranieni-cheie, inclusiv a liderului suprem.

Oficialii au declarat că atacul a demonstrat cooperarea strânsă în domeniul informațiilor dintre Washington și Ierusalim. Coordonarea s-ar fi intensificat după conflictul scurt, dar intens, de anul trecut dintre cele două state.

Vulnerabilități de securitate și implicații regionale

Analiștii afirmă că operațiunea a scos la iveală vulnerabilități în structura de securitate a conducerii iraniene. Atât Statele Unite, cât și Israelul au transmis anterior semnale privind pregătiri pentru o posibilă acțiune militară. În pofida acestor avertismente, oficialii iranieni s-ar fi reunit într-o locație cunoscută.

Din cauza evenimentelor din Orientul Mijlociu, pe Aeroportul Internațional Henri Coandă București au fost anulate 34 de zboruri. Este vorba despre zboruri spre și dinspre cinci destinații, au anunțat reprezentanții Aeroportului Internațional.

Pe listă sunt orașele Tel Aviv cu 21 de zboruri anulate, Dubai cu șase zboruri, Doha cu patru zboruri, Beirut cu două zboruri și Damasc cu un zbor.

Traficul aerian pe aeroporturile din Capitală se desfășoară în siguranță, conform planurilor de zbor, au mai transmis reprezentanții Aeroportului.

„Compania Națională Aeroporturi București monitorizează permanent situația curselor afectate, în cooperare cu autoritățile în domeniu și cu operatorii aerieni, prioritatea absolută fiind siguranța pasagerilor și a traficului aerian”, au precizat aceștia.

De peste 30 de ani, Ali Khamenei a fost centrul absolut al puterii în Iran. Potrivit Sky News, pentru susținători era liderul providențial, dar pentru critici era simbolul unui regim rigid, represiv și izolat.

Numit lider suprem la doar 50 de ani – în 1989, după moartea ayatollahului Ruhollah Khomeini, Khamenei nu era considerat inițial alegerea evidentă. Constituția a fost modificată pentru ca el să poată prelua funcția. De atunci, puterea s-a concentrat treptat în jurul său. Instituțiile-cheie ale statului au fost populate cu oameni loiali lui, iar deciziile sale au devenit literă de lege.

Proteste reprimate în sânge

Regimul său a supraviețuit mai multor valuri de proteste. Cel mai puternic, în 2022, a izbucnit după moartea tinerei Mahsa Amini, aflată în custodia poliției morale. Reacția autorităților a fost dură. Mii de oameni au fost uciși sau arestați, potrivit organizațiilor pentru drepturile omului. În fața revoltei, Khamenei a vorbit despre „dușmani” care încearcau să răstoarne Republica Islamică și a transmis că sistemul nu va ceda.

În ianuarie 2026, noi proteste au fost reprimate violent. Potrivit organizațiilor pentru drepturile omului, intervențiile forțelor de securitate s-au soldat cu mii de morți și mii de arestări.

„Micul și Marele Satan”

În plan extern, a cultivat imaginea unui lider neînduplecat. Statele Unite au fost pentru el „Marele Satan”, iar Israelul „Micul Satan”. A susținut dezvoltarea programului nuclear, în ciuda sancțiunilor severe care au afectat economia iraniană. Acordul nuclear din 2015 a oferit o scurtă speranță de detensionare, dar retragerea SUA din înțelegere a adâncit din nou izolarea Teheranului.

Sub conducerea sa, Iranul a sprijinit deschis grupări precum Hezbollah și Hamas și a susținut rebelii houthi din Yemen. Teheranul a furnizat, de asemenea, drone Rusiei, folosite în războiul din Ucraina. Strategia sa a fost aceea de a construi o „Axă a Rezistenței” împotriva influenței americane și israeliene în regiune.

În interiorul țării, însă, economia a rămas fragilă. Sancțiunile internaționale, investițiile masive în programul militar și lipsa reformelor structurale au alimentat nemulțumirea populației. Inflația ridicată, deprecierea monedei și lipsa investițiilor au erodat nivelul de trai, în timp ce puterea politică rămânea concentrată în jurul liderului suprem.

Drumul către controlul total

Ali Khamenei a supraviețuit unei tentative de asasinat în 1981, care i-a afectat permanent brațul drept. A fost ales președinte în același an, cu un scor covârșitor, și a condus Iranul timp de două mandate înainte de a deveni lider suprem. De-a lungul deceniilor, și-a consolidat autoritatea printr-un sistem de securitate puternic și printr-un cult al personalității discret, dar constant întreținut.

Comandantul Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice, Mohammad Pakpour, a fost ucis în urma loviturilor aeriene lansate de SUA și Israel asupra unor ținte din Iran, a relatat IRNA, agenția oficială de presă a Iranului, citată de Sky News.

Mohammad Pakpour preluase conducerea Gărzii după ce Israelul l-a ucis pe fostul comandant în timpul războiului de 12 zile din luna iunie a anului trecut. Structură militară de elită a Iranului, Garda a fost înființată după Revoluția Islamică din 1979 pentru a proteja sistemul politic al Republicii Islamice și autoritatea liderului suprem.

Coloana de forță a regimului

Spre deosebire de armata convențională, Garda Revoluționară îi răspunde direct liderului suprem și are atribuții extinse: controlează forțe terestre, navale și aeriene proprii, administrează programul de rachete balistice al Iranului și coordonează operațiuni externe prin unitatea sa de elită.

De-a lungul anilor, structura a devenit nu doar un pilon al aparatului de securitate, ci și un actor economic și politic major în Iran, având influență în sectoare strategice precum energie, infrastructură și industrie militară.

Consilierul liderului suprem, ucis în atacuri

Agenția iraniană a informat că a fost ucis și Ali Shamkhani, un ofițer și politician iranian cu rol important în securitatea națională și unul dintre cei mai apropiați consilieri ai liderului suprem Ali Khamenei, considerat o figură cheie în arhitectura de securitate a Republicii Islamice.

Shamkhani a avut o carieră îndelungată în structurile de securitate ale Iranului, inclusiv ca fost ministru al Apărării și ca secretar al Consiliului Suprem de Securitate al Iranului, fiind implicat de asemenea în negocieri și coordonarea politicilor strategice înainte de evenimentele recente.

UPDATE:

Potrivit presei de stat iraniene, citată de Al Jazeera, au fost revendicate deja atacuri asupra a 27 de baze americane din Orientul Mijlociu, ca represalii pentru bombardamentele SUA și Israelului asupra Iranului, într-un al șaselea val de operațiuni.

Au fost lansate „atacuri extinse cu rachete și drone” asupra Israelului și asupra bazelor militare americane din regiune, fiind vizată și baza aeriană israeliană Tel Nof, cartierul general al armatei israeliene de la HaKirya, în Tel Aviv, și un mare complex industrial din domeniul apărării din același oraș.

Știrea inițială:

Garda Revoluționară iraniană a anunțat duminică, la primele ore, că va lansa „cea mai intensă operațiune ofensivă” din istoria sa, ca reacție la valul de lovituri aeriene SUA–Israel. Anunțul a fost făcut la puțin timp după ce presa iraniană de stat a confirmat moartea liderului suprem Ali Khamenei.

Potrivit Sky News, structura militară, care îi răspundea direct lui Khamenei, a transmis că va viza „bazele teroriste” israeliene și americane.

Reprezentanții Gărzii au promis o „pedeapsă severă, decisivă și care va provoca regrete”.

Hezbollah: Vor fi consecințe pentru toți

Anterior, și Hezbollah avertizase că urmările ofensivei militare împotriva Iranului „vor afecta pe toată lumea, fără excepție, dacă nu sunt oprite”.

„Suntem siguri că inamicul americano-israelian va primi o lovitură majoră și nu va culege decât eșec din agresiunea sa criminală și tiranică”, au transmis reprezentanții organizației șiite libaneze.

Ali Khamenei a preluat conducerea Republicii Islamice în 1989, după moartea ayatollahului Ruhollah Khomeini, fondatorul regimului teocratic instaurat în urma Revoluției din 1979. Considerat inițial o figură cu autoritate religioasă mai redusă decât predecesorul său, Khamenei și-a consolidat treptat controlul asupra tuturor centrelor de putere din stat.

Sub conducerea sa, Garda Revoluționară a devenit principalul pilon militar și economic al regimului. Potrivit analiștilor Associated Press, Iranul și-a extins influența regională, sprijinind grupări precum Hezbollah în Liban, Hamas în Gaza și milițiile șiite din Irak și Siria, rețea descrisă de Teheran drept „Axa Rezistenței” împotriva Israelului și a influenței americane.

În plan intern, regimul a reprimat valuri succesive de proteste, de la manifestațiile declanșate după moartea Mahsei Amini în 2022 până la protestele economice și anti-regim izbucnite la finalul lui 2025, când sute de mii de persoane au ieșit în stradă în mai multe orașe.

În plan extern, Khamenei a susținut dezvoltarea programului nuclear, în pofida sancțiunilor și a presiunilor occidentale.

Procedura oficială

Constituția iraniană prevede un mecanism clar în cazul decesului liderului suprem. Atribuțiile sunt preluate temporar de un consiliu format din președinte, șeful puterii judiciare și un cleric desemnat din Consiliul Gardienilor.

Decizia finală aparține Adunării Experților, organismul clerical format din 88 de membri care trebuie să aleagă noul conducător al Republicii Islamice.

Constituțional, procedura este clară. Politic, situația este însă mult mai complicată.

Unde se dă bătălia reală

Regimul nu a indicat public un moștenitor politic. În acest vid de autoritate, rolul decisiv ar putea reveni Corpul Gărzii Revoluționare Islamice (IRGC) – principala forță militară și de securitate a regimului, care controlează o parte semnificativă a aparatului de apărare și sectoare importante din economie.

În ultimii ani, Garda Revoluționară a devenit nu doar forță militară de elită, ci și actor economic major și pilon al securității interne. În lipsa lui Khamenei, care arbitra rivalitățile dintre facțiuni, influența sa în desemnarea succesorului sau în orientarea politică a regimului poate deveni determinantă.

Adevărata bătălie pentru succesiune se conturează astfel între conducerea clericală, care deține formal mecanismul constituțional de alegere, și structurile militare care controlează instrumentele reale ale puterii, spun analiștii.

Fără un succesor evident

Spre deosebire de tranziția din 1989, când ayatollahul Ruhollah Khomeini, fondatorul Republicii Islamice și arhitectul regimului actual, a fost urmat relativ rapid de Khamenei, astăzi nu există un nume unanim acceptat.

Au fost vehiculate, în analize anterioare, figuri clericale conservatoare și apropiați ai cercului de putere, însă niciun consens nu este vizibil. Lipsa unui succesor clar poate conduce la negocieri tensionate în interiorul conducerii regimului.

Tranziție sub presiune

Moartea lui Khamenei vine într-un context extrem de tensionat, marcat de confruntarea directă cu Israelul și Statele Unite, de presiunea asupra programului nuclear, de sancțiuni economice severe și de valuri repetate de proteste interne. Într-un asemenea climat, orice dispută privind succesiunea poate slăbi temporar regimul sau, dimpotrivă, poate duce la o consolidare rapidă și dură a puterii.

Formal, Adunarea Experților trebuie să se întrunească și să decidă. Practic, rezultatul va depinde de capacitatea sistemului de a produce rapid un consens între cler și Garda Revoluționară.

Moartea lui Khamenei nu înseamnă automat schimbarea regimului. Dar pentru prima dată în peste trei decenii, Republica Islamică funcționează fără figura care concentra autoritatea supremă. Iar această tranziție va defini următoarea etapă a Iranului și echilibrul de putere din regiune.

Ali Khamenei a fost ucis, a relatat presa de stat iraniană, potrivit Sky News. Anterior, informația fusese anunțată de președintele SUA, Donald Trump, pe platforma Truth Social.

Cel puțin patru clădiri din complexul oficial care include reședința și birourile ayatollahului, situate în centrul Teheranului, au fost lovite în cadrul atacurilor lansate de SUA și Israel asupra unor obiective militare și de comandă din Iran.

În urmă cu doar câteva ore, oficialii de la Teheran susțineau că Ali Khamenei este în viață și că relatările despre moartea sa sunt dezinformări.

Trump: Bombardamentele vor continua

„Khamenei, unul dintre cei mai malefici oameni din istorie, este mort”, a scris Trump. Președintele american a susținut că eliminarea liderului suprem reprezintă „o formă de dreptate pentru poporul Iranului”, dar și pentru „americanii și oamenii din multe țări ale lumii care au fost uciși sau mutilați de Khamenei și de banda sa de tâlhari însetați de sânge”.

Liderul de la Casa Albă a descris momentul drept „cea mai mare șansă pentru poporul iranian de a-și recâștiga țara”.

În același mesaj, Trump a avertizat că operațiunile militare nu se opresc: „Bombardamentele grele și de precizie vor continua, fără întrerupere, pe parcursul săptămânii sau atât timp cât va fi necesar pentru a ne atinge obiectivul de pace în întreg Orientul Mijlociu și, de fapt, în lume”.

Reuniunea de urgență a fost convocată sâmbătă, în urma atacurilor lansate de Statele Unite și Israel asupra Iranului, pe fondul escaladării conflictului din regiune. La discuții au luat cuvântul toți cei 15 membri ai Consiliului, secretarul general al ONU, António Guterres, precum și ambasadorii Iranului și Israelului.

Potrivit Al Jazeera, António Guterres a descris acțiunile SUA și Israelului împotriva Iranului drept un „act flagrant de agresiune” și o „încălcare ilegală” a Cartei ONU. În același timp, secretarul general a condamnat și represaliile iraniene, avertizând că situația riscă să scape de sub control.

Atacuri în plin proces diplomatic

Ambasadorul Iranului a arătat că loviturile au avut loc în plin proces de negocieri nucleare, acțiunile militare subminând procesul diplomatic. Ultimele runde de discuții privind programul nuclear al Iranului s-au desfășurat la Geneva, în februarie.

Discuțiile au fost indirecte, între delegațiile iraniană și americană, și au fost mediate de Oman, stat din Golful Persic care a mai jucat rolul de intermediar între cele două părți.

Dosarul nuclear, din 2015 până azi

Obiectivul negocierilor era găsirea unui nou acord care să limiteze programul nuclear iranian și să deblocheze relațiile dintre Teheran și Washington. Fostul acord nuclear, semnat în 2015 între Iran și marile puteri, prevedea restricții asupra activităților nucleare ale Teheranului în schimbul ridicării sancțiunilor economice. Statele Unite s-au retras unilateral din înțelegere în 2018, în timpul primei administrații Donald Trump.

SUA și Israel: negocierile erau încheiate

De cealaltă parte, reprezentanții SUA și Israelului au spus că discuțiile ajunseseră la un punct final și că nu exista justificare pentru continuarea lor.

Dezbaterile au evidențiat o divizare profundă în interiorul Consiliului de Securitate în privința continuării negocierilor. Nu există un consens asupra pașilor următori, iar procesul diplomatic rămâne practic blocat.

Potrivit informațiilor difuzate de Al Jazeera, oficiali iranieni resping ferm afirmațiile privind moartea liderului suprem iranian și susțin că Ali Khamenei este în viață.

Ministrul iranian de Externe a declarat sâmbătă că, potrivit informațiilor de care dispune, „liderul suprem, președintele Iranului, secretarul Consiliului Suprem de Securitate Națională și președintele Parlamentului sunt toți în viață”.

Iranul: Dezinformare și război psihologic

Șeful departamentului de relații publice al biroului ayatollahului Ali Khamenei a transmis pe rețelele sociale că informațiile despre moartea lui Khamenei fac parte dintr-un „război psihologic” purtat de adversarii Iranului.

De asemenea, agențiile de presă apropiate statului iranian au negat relatările și susțin că ayatollahul rămâne „ferm” și „la comandă”. Cel puțin doi parlamentari iranieni au respins public afirmațiile apărute la Washington.

Trump a anunțat moartea lui Khamenei

Pe platforma sa Truth Social, Trump a transmis că „Khamenei, unul dintre cei mai malefici oameni din istorie, este mort” și a descris eliminarea sa drept „un act de dreptate” pentru poporul iranian și pentru americanii uciși sau mutilați de regimul de la Teheran.

Liderul de la Washington a susținut că operațiunea a fost realizată în cooperare cu Israelul, că liderul suprem nu a putut evita serviciile americane de informații și că bombardamentele „grele și de precizie” vor continua până la atingerea obiectivului declarat de „pace în Orientul Mijlociu”. Oficialii de la Teheran nu confirmă însă informațiile.

Explozii lângă sediile oficiale

Totuși, jurnaliști aflați în capitala iraniană au relatat că au fost auzite explozii puternice în apropierea cartierului Pasteur, zona unde se află birourile lui Khamenei și ale președintelui Masoud Pezeshkian.

Potrivit datelor furnizate de compania britanică de analiză aviatică Cirium, prezentate de Sky News, 24% dintre cursele programate au fost anulate.

Cele mai afectate destinații sunt:

• 51% dintre zborurile către Qatar
• 49% către Israel
• 44% către Bahrain
• 35% către Emiratele Arabe Unite
• 28% către Kuweit

În Marea Britanie, Heathrow Airport a transmis că „din cauza situației în desfășurare din Orientul Mijlociu și a închiderilor de spațiu aerian din regiune, un număr redus de zboruri de pe Heathrow au fost anulate sau întârziate”.

Zboruri suspendate spre Tel Aviv, Doha, Dubai

British Airways a anunțat suspendarea zborurilor către Tel Aviv și Bahrain până săptămâna viitoare, iar cursele către Amman au fost anulate pentru ziua de astăzi. Qatar Airways a confirmat suspendarea temporară a zborurilor către și dinspre capitala Doha, în urma închiderii spațiului aerian al Qatarului.

Virgin Atlantic și-a suspendat, de asemenea, zborul de la Heathrow către Dubai pentru ziua de astăzi. Gatwick Airport a avertizat că sunt așteptate perturbări pentru cursele către Qatar și pentru serviciile operate de Emirates.

Companii europene și indiene anulează zboruri

Compania germană Lufthansa a anunțat că oprește zborurile către și dinspre Dubai astăzi și mâine, iar rutele către Tel Aviv, Beirut și Oman sunt afectate până la 7 martie.

Air France și Iberia au anulat zborurile către Tel Aviv și Beirut, în timp ce Wizz Air a suspendat cursele către Israel, Dubai, Abu Dhabi și Amman.

Autoritățile din India au pus transportatorii aerieni în alertă, iar Air India și IndiGo au suspendat serviciile.

Avertisment de călătorie emis de Londra

Între timp, Ministerul britanic de Externe a avertizat împotriva oricărei călătorii în Israel și în teritoriile palestiniene și le-a cerut cetățenilor britanici aflați în Bahrain, Emiratele Arabe Unite, Qatar și Kuweit „să se adăpostească imediat și să rămână în locuințe”.