Gazdele, antrenate de Gabrielle Tortorici, au început mai bine partida și și-au adjudecat primul set cu 25-23. Replica echipei Volei Alba Blaj nu a întârziat însă să apară, liderul la zi al campionatului egalând situația la seturi după un act secund mai solid, câștigat cu 25-22.

Din setul al treilea, Alba Blaj a preluat controlul jocului, impunând un ritm superior.

Oaspetele au închis seturile trei și patru cu 25-20, respectiv 25-21, adjudecându-și victoria cu 3-1 la general și bifând încă trei puncte în clasament.

Vittoria Piani a fost principala realizatoare a campioanelor, cu 20 de puncte.

Ariana-Cristiana Pîrv a adăugat 13 puncte. Ana Escamilla, intrată în setul secund, a încheiat cu 12 puncte.

Jelena Delic a fost cea mai eficientă în atac, cu 62% (8/12).

De la gazde, Elen Vilas Trugillo a reușit cele mai multe puncte – 20.

Prin acest succes, Volei Alba Blaj ajunge la 45 de puncte, cu 15 victorii în 17 partide. Se menține la un punct avans în fruntea clasamentului față de CSO Voluntari.

CSM București ocupă locul 5, cu 29 de puncte.

Debutul „Scream 7” reprezintă cea mai bună lansare din istoria Paramount pentru un film horror, depășind recordul „Paranormal Activity 3” (52,5 milioane dolari). Totodată, reprezintă cea mai mare premieră pentru un horror lansat în februarie, devansând „Hannibal”, din 2001 (58 milioane dolari), notează Deadline.

Succesul este atribuit atât fanilor nostalgici, cât și unei noi generații de spectatori, cu 77% dintre cei prezenți la cinematografe având vârste între 18 și 44 de ani.

În premieră pentru franciză, filmul a rulat și în Imax, contribuind cu 7,1 milioane dolari la încasările globale.

Revenirea actriței Neve Campbell în rolul Sidney Prescott a reprezentat un punct de atracție major. Filmul a fost regizat de Kevin Williamson, creatorul seriei originale, și le prezintă pe Sidney și pe fiica ei, Tatum, confruntându-se cu un nou ucigaș Ghostface.

Pe plan internațional, filmul a obținut 22 milioane dolari în Europa, 7,7 milioane dolari în America Latină și 3,4 milioane dolari în Asia-Pacific, depășind performanțele „Scream 6”.

Cele mai mari încasări la nivel internațional s-au înregistrat în Regatul Unit (5,3 milioane dolari), Franța (4,2 milioane dolari), Mexic (3 milioane dolari) și Brazilia (2,3 milioane dolari).

Filmul a avut un buget net de 45 milioane dolari, co-finanțat în mod egal de Spyglass și Paramount.

Petrolul Brent crescuse deja cu o cincime în 2026, ajungând la 73 de dolari pe baril. Un conflict prelungit ar putea împinge prețul spre 100 de dolari, estimează William Jackson, economist șef la Capital Economics, potrivit Reuters.

Efectul: 0,6-0,7 puncte procentuale adăugate la inflația globală. Europa ar fi mai afectată decât SUA, din cauza dependenței mai mari de petrolul din Golf.

Nici obligațiunile nu mai sunt refugiu sigur

Investitorii cumpăraseră titluri de stat americane și aur ca protecție împotriva riscurilor. Acum, analiștii pun sub semnul întrebării și această strategie.

„Nu sunt sigur că achiziționarea de titluri de trezorerie americane este o tranzacție bună, mai ales dacă prețurile petrolului cresc și induc inflație”, a declarat Rong Ren Goh, manager de portofoliu la Eastspring Investments.

Analiștii Barclays avertizează că investitorii ar putea subestima un scenariu de conflict prelungit.

„Recomandăm să nu cumpărați la o scădere imediată. Dacă S&P 500 scade peste 10%, probabil va veni momentul. Dar nu încă”, scriu aceștia.

Aurul a crescut cu 22% în 2026, atingând recorduri. Principalul indice bursier american a avansat cu doar 0,5%.

Scenariul optimist

Nu toți analiștii sunt pesimiști.

Ed Yardeni, de la Yardeni Research, anticipează că vânzările masive de luni s-ar putea transforma în creșteri. Motivul: așteptările privind scăderea prețurilor petrolului după încheierea conflictului.

„Prețul aurului ar putea înregistra o revenire. Randamentele obligațiunilor ar putea scădea din cauza cererii de active sigure”, a spus Yardeni.

Piețele vor fi volatile în săptămâna următoare, avertizează toți analiștii consultați de Reuters.

William trăiește fără să poată înregistra amintiri noi de la acea programare la dentist din 2005. În fiecare zi, el retrăiește aceeași realitate: nu știe ce s-a întâmplat cu câteva ore în urmă.

Nu mai are amintiri noi de atunci, potrivit Futura Sciences.

Dimineața, William mersese la volei și răspunsese la e-mailuri. Programarea la dentist părea o rutină. Dentistul i-a injectat anestezic local și a început devitalizarea.

„Îmi amintesc că m-am așezat pe scaunul dentistului, care mi-a administrat anestezia. După aceea, un gol negru”, a declarat William pentru BBC.

Tratamentul s-a încheiat la ora 14:30. Imediat, medicul a observat că ceva nu era în regulă. William era palid și nu se putea ridica de pe scaun.

„Avea privirea fixă, părea surprins să mă vadă, era complet dezorientat”, a declarat dentistul. La ora 17:00, William a fost transportat cu ambulanța la spital.

10 minute, apoi 90 de minute

La urgențe, medicii au constatat că William nu putea reține informații mai mult de 10 minute. Câteva ore mai târziu, fereastra de memorie s-a extins la 90 de minute. Acolo s-a stabilizat și a rămas.

Medicii au suspectat inițial o hemoragie cerebrală, posibil efect secundar al anesteziei. Examinările imagistice nu au relevat nicio problemă cerebrală.

Nicio cauză găsită

După trei zile de spitalizare și investigații complete, medicii nu au găsit nicio explicație pentru amnezia lui William.

William trăiește fără să poată înregistra amintiri noi de la acea programare la dentist din 2005. Ultima sa amintire clară este scaunul dentistului și seringa cu anestezic.

Cazul a fost publicat în revista Neurocase și rămâne unul dintre cele mai misterioase din literatura medicală.

Trump a adăugat, într-un interviu telefonic: „Avem trei, dar ne așteptăm la victime, însă în final va fi un mare beneficiu pentru lume.”

U.S. Central Command a anunțat duminică că cinci membri ai forțelor americane au fost răniți în operațiunile militare împotriva Iranului, care au început ca o operațiune comună între SUA și Israel, sâmbătă dimineața devreme.

Atacurile împotriva Iranului au dus la moartea liderului suprem al țării, a declarat Trump sâmbătă.

El a spus pentru NBC News mai devreme în acea zi că „un număr mare” dintre ceilalți lideri seniori iranieni au fost, de asemenea, eliminați în cadrul operațiunii militare.

Într-un apel telefonic duminică, președintele a afirmat că operațiunea militară americană este „înainte de program” și că „atunci când vom elimina 48 de lideri, asta va fi un eveniment important.”

De la inițierea acțiunii militare sâmbătă, Iranul a lansat atacuri de represalii împotriva Israelului și a bazelor americane din Orientul Mijlociu.

Întrebat duminică care este rezultatul pe care îl așteaptă din operațiunea militară americană în Iran, Trump a declarat: „Există multe rezultate bune. Primul este decapitarea lor, eliminarea întregului lor grup de ucigași și ticăloși. Și există multe, multe alte rezultate. Putem face versiunea scurtă sau versiunea mai lungă.”

Trump a adăugat că oficialii iranieni doresc să discute cu SUA și „fac acest lucru,” deși nu a oferit numele liderilor iranieni aflați în contact cu SUA și nici nu a explicat despre ce subiecte poartă discuțiile.

Președintele a spus „Nu știu” când a fost întrebat dacă va opri atacurile împotriva Iranului în timpul negocierilor, adăugând că ar lua în considerare acest lucru „dacă ne-ar putea satisface,” dar că „nu au reușit.”

El a explicat că motivul pentru care a lansat atacurile este „foarte simplu.”

„Nu au fost dispuși să oprească cercetările nucleare,” a spus el, referindu-se la negocierile anterioare cu oficialii americani. „Nu au fost dispuși să declare că nu vor avea o armă nucleară.”

Mai târziu, duminică după-amiază, Trump a susținut într-o postare pe Truth Social că „am distrus și scufundat 9 nave ale Marinei iraniene, unele dintre ele relativ mari și importante,” adăugând că restul flotei navale iraniene este, de asemenea, vizat și „în curând vor pluti pe fundul mării.”

El a mai adăugat că, într-un alt atac condus de SUA, „am distrus în mare parte sediul naval al Iranului.”

Într-un videoclip postat pe Truth Social sâmbătă dimineața devreme, imediat după ce atacurile împotriva Iranului au început, Trump a îndemnat cetățenii iranieni să profite de moment pentru a prelua controlul asupra guvernului lor.

„Va fi al vostru de luat. Aceasta va fi probabil singura voastră șansă pentru generații,” a spus el.

România a condus în prima treime cu 3-0, prin golurile marcate de Orsolya Feher (02:46, asistată de Julia Bende), Anna Vitos (11:42, asistată de Maissa Simina) și Ana Voicu (15:05, asistată de Anna Balint).

În treimea a doua, Timea Csiszer a dus scorul la 4-0 (37:49, asistată de Julia Bende).

În a treia treime, Soldic Petra a redus diferența pentru Croația (48:20, asistată de Buga Vlasic și Dunja Matic).

Stolar Diana a restabilit diferența de trei goluri pentru România (47:31). Ultimul gol al partidei a fost înscris de Eva Zlate pentru România, în superioritate numerică (58:56, asistată de Anna Vitos).

Pentru România, a reprezentat al patrulea succes de la turneu, în cinci partide.

Cu 11 puncte acumulate, tricolorele au ocupat prima poziție a clasamentului. A promovat, astfel, în Divizia II / Grupa B, al cincilea eșalon valoric mondial.

Thailanda (10 puncte) și Turcia (9 puncte) au încheiat podiumul.

Croația (8 puncte), Serbia (4p) și Bulgaria (3p) au completat clasamentul.

Bulgaria a retrogradat în ultimul eșalon valoric.

România și compania americană Critical Metals au semnat un acord strategic. Fabrica urmează să fie construită la Feldioara, județul Brașov. La aceeași locație funcționează deja o fabrică de prelucrare a uraniului, tot cu participarea Critical Metals, scrie Világgazdaság.

Președintele Nicușor Dan a confirmat joi acordul într-o declarație radiofonică. România participă la negocieri internaționale alături de SUA și Uniunea Europeană. Obiectivul este crearea unui mecanism comun pentru gestionarea materialelor critice.

Materia primă va fi extrasă din zăcământul Tanbreez din Groenlanda. Fabrica de la Brașov va acoperi întregul lanț de aprovizionare: extracție, prelucrare și utilizare industrială finală.

Producția finită va fi livrată atât pe piața europeană, cât și pe cea americană.

De ce contează acest proiect

Critical Metals a subliniat că proiectul reduce dependența Europei și SUA de China. China controlează în prezent o parte dominantă din producția și prelucrarea globală a metalelor rare.

Contextul geopolitic adaugă greutate anunțului. Administrația Trump a declarat în mod repetat că dorește ca Groenlanda să aparțină Statelor Unite. Interesul american pentru resursele insulei este, astfel, explicit.

Până la mijlocul lunii aprilie, autoritățile române vor stabili două lucruri esențiale: condițiile de finanțare pentru construirea fabricii și lista exactă a metalelor care vor fi prelucrate.

Modelul de finanțare și operare este deja în curs de dezvoltare, potrivit publicației maghiare Origo, citată de Világgazdaság.

Potrivit unui sondaj Reuters/Ipsos, aproximativ 27% dintre respondenți au declarat că aprobă loviturile, 43% le dezaprobă, iar 29% nu sunt siguri.

Circa 56% dintre americanii chestionați au spus că sunt de părere că Trump – care a ordonat în ultimele luni lovituri și asupra Venezuelei, Siriei și Nigeriei – este prea dispus să folosească forța militară pentru a promova interesele Statelor Unite.

Această opinie este împărtășită de marea majoritate a democraților (87%), precum și de 23% dintre republicani și 60% dintre persoanele care nu se identifică cu niciun partid politic.

Sondajul, care a început sâmbătă, după declanșarea loviturilor, a colectat online răspunsuri de la 1.282 de adulți din SUA, la nivel național, și are o marjă de eroare de trei puncte procentuale.

„Ne ajustăm poziția în lumina evoluțiilor recente, pe care nimic nu le justifică și pe care nu le vom lăsa să treacă”, a declarat Macron, potrivit France 24.

Franța va sta alături de țările cu care are tratate de apărare și care au fost vizate de atacurile iraniene, potrivit președintelui francez.

Poziția liderilor Germaniei, Marii Britanii și Franței

Liderii Germaniei, Marii Britanii și Franței au emis o declarație comună prin care condamnă „atacurile cu rachete nediscriminatorii și disproporționate lansate de Iran împotriva țărilor din regiune”.

Cer Iranului să oprească aceste atacuri.

Liderii au declarat, de asemenea, că vor „lua măsuri” pentru a-și apăra interesele. Au menționat că iau în considerare „acțiuni defensive necesare și proporționale pentru a distruge capacitatea Iranului de a lansa rachete și drone la sursa lor”.

Aceasta este a doua declarație comună a celor trei lideri în tot atâtea zile.

Zborurile comerciale și chartere sunt imposibile în această etapă, declară purtătorul de cuvânt al MAE, Andrei Țărnea.

Spațiile aeriene ale majorității statelor afectate sunt închise. Nici zborurile umanitare cu aeronave militare nu sunt fezabile deocamdată.

„Când acest lucru va fi posibil, se vor lua măsurile necesare”, transmite MAE.

Până atunci, celula de criză și echipele consulare lucrează la opțiuni de repatriere.

Ce trebuie să facă românii aflați în zonă

MAE transmite trei recomandări urgente pentru cetățenii români din zonele de conflict.

În primul rând, înregistrarea la consulatul român cu date de contact și locație.

În al doilea rând, respectarea instrucțiunilor autorităților locale privind adăpostirea.

În al treilea rând, evitarea deplasărilor inutile — orice mișcare reprezintă un risc suplimentar.

Peste 1.000 de solicitări de asistență în 24 de ore

Call center-ul MAE a primit peste 450 de apeluri în 24 de ore. Misiunile diplomatice și consulare din teren au primit alte sute de solicitări.

Totalul depășește 1.066 de cereri de asistență, fără a include solicitările din Emiratele Arabe Unite.

Numărul de persoane care operează centrala de urgență a fost dublat prin decizia ministrului.

Cazuri vulnerabile, prioritate maximă

Printre românii blocați se află copii, minori, familii cu vârstnici, persoane în tratament medical și persoane cu nevoi speciale. Aceștia reprezintă prioritatea numărul 1 pentru echipele consulare.

MAE precizează că intensitatea operațiunilor militare actuale depășește ce s-a văzut în vara anului trecut. Nimeni nu poate estima cu precizie cât va dura conflictul.

Prima veste bună: 300 de români părăsesc Israelul

Circa 300 de cetățeni români sunt în curs să plece din Israel spre Egipt. O echipă consulară trimisă de Ambasada României din Cairo îi va prelua la sosire. Este primul grup care părăsește zona directă de conflict.

Câți români sunt blocați, țară cu țară

Israel: 624 de cetățeni români, dintre care circa 30 sunt minori.

Qatar: 159 de cetățeni, dintre care 19 minori.

Iordania: 99 de cetățeni.

Oman: circa 90 de turiști.

Ramallah: 46 de cetățeni.

Arabia Saudită: 25 de cetățeni, dintre care 3 copii.

Iran: 9 persoane.

Kuweit: 6 adulți și 2 copii.

Irak: 1 cetățean cu zborul anulat.

Emiratele Arabe Unite: câteva sute de persoane – cifra exactă încă se clarifică.

În Siria nu există solicitări de repatriere. În Liban au fost solicitări de informații, dar nu și de repatriere.

Românii blocați în aeroporturi

O categorie aparte o reprezintă românii care nu intenționau să ajungă în zonă. Zborurile cu tranzit prin Qatar sau Emiratele Arabe Unite au fost anulate din cauza închiderii spațiului aerian. MAE le recomandă acestora să contacteze liniile aeriene și agențiile de turism – acestea au obligații legale de asistență.

În Emiratele Arabe Unite, românii cazați în hoteluri vor beneficia de prelungirea șederii fără costuri suplimentare. Cei blocați în aeroport vor fi asistați de liniile aeriene cu cazare, hrană și apă.

Frontiere terestre, o opțiune riscantă

Unele țări din regiune au frontierele terestre deschise. Totuși, MAE avertizează că deplasările în zonă sunt extrem de periculoase. Atacurile aeriene vizează și clădiri civile, porturi și infrastructură nemilitară.

MAE reamintește că înregistrarea la consulat rămâne obligatorie pentru toți românii din zonă.