„Nu vom negocia cu Statele Unite”, a scris fostul consilier al liderului suprem al Iranului, Ali Khamenei, care a fost ucis în atacurile demarate de Israel și SUA, respingând rapoartele potrivit cărora ar intenționa să reia negocierile cu Washingtonul, notează CNBC. 

Într-o postare anterioară, oficialul de la Teheran a scris: „Trump a aruncat regiunea în haos cu «speranțele sale false» și acum este îngrijorat de noi victime în rândul trupelor americane”.

Pentagonul a confirmat că trei soldați americani au fost uciși. Trump a precizat că națiunea îi va jeli, însă a spus că probabil nu vor fi ultimele decese, după cum a declarat el într-un videoclip filmat la sediul clubului său exclusivist, Mar-a-Lago, publicat de Casa Albă.

Dacă numărul deceselor va crește în rândul soldaților americani, remarca lui Trump, alături de un alt comentariu anterior dintr-un interviu în care acesta spunea: „ne așteptăm la victime, dar în final va fi un lucru foarte bun pentru lume”, s-ar putea întoarce împotriva lui, remarcă BBC. 

Conflictul din Orientul Mijlociu ajunge la a treia zi de război. Conflictul se extinde și în Kuweit. 

Secretarul General Adjunct în cadrul Ministerului Educației, Ioana Lazăr, devine principalul coordonator de credite și reprezentant legal al ministerului, după 45 de zile în care premierul Bolojan nu a reușit să găsească un înlocuitor pentru Daniel David, fostul ministru al acestei instituții, care și-a dat demisia la sfârșitul anului trecut.

Potrivit unei analize EduPedu, un precedent de acest fel s-a mai petrecut în Guvernul Dăncilă, care a și modificat, prin Ordonanță de Urgență, Codul Administrativ tocmai pentru a preveni o situație de acest tip.

Cu ce se ocupă Ioana Lazăr în minister

În noua sa calitate, de ordonator de credite, Secretarul de Stat are dreptul legal de a angaja și de a aproba cheltuieli din bugetul public și răspunde pentru modul în care sunt cheltuiți banii publici.

Acesta se asigură, de asemenea, că plățile se încadrează în limita bugetului aprobat.

Deși el nu face plățile efective, semnătura lui este vitală pentru ca o cheltuială să poată fi angajată legal.

Este secretar de stat în minister din 2020

În mod normal, ministrul e ordonatorul de credite al unui minister, iar secretarii de stat pot deveni ordonatori secundari dacă primesc delegare.

Ioana Lazăr este Secretar General Educație din 27.12.2020, potrivit CV-ului său publicat pe portalul ministerului.

Potrivit descrierii jobului, aceasta s-a ocupat, printre altele, de „proceduri de elaborare avizare, emitere acte normative, coordonarea întregului personal al ministerului”.

„Am început o campanie ofensivă împotriva Hezbollah. Nu suntem doar în defensivă, acum trecem la atac. Trebuie să ne pregătim pentru câteva zile de luptă, multe. Avem nevoie de o pregătire defensivă puternică și de o pregătire ofensivă continuă, în valuri”, a  declarat Eyal Zamir, șeful Statului Major al Forțelor Armate Israeliene, citat de The Times of Israel 

În noaptea de duminică spre luni, gruparea militantă libaneză și IDF s-au atacat reciproc. Primele atacuri au fost lansate de Hezbollah care a anunțat că operațiunea este „un răspuns la uciderea liderului suprem iranian, Ali Khamenei”. Operațiunea a vizat o bază militară din apropierea orașului Haifa. 

Ca ripostă, armata israeliană a desfășurat mai multe valuri de lovituri aeriene asupra unor obiective ale Hezbollah din Beirut și din sudul Libanului.

În urma atacurilor israeliene, ministerul libanez al Sănătății a anunțat că cel puțin 31 de  persoane și-au pierdut viața și alte 149 au fost rănite, bilanțul fiind unul provizoriu, notează Al Jazeera. 

„Forțele noastre armate răspund la un presupus atac cu dronă asupra RAF Akrotiri. Nivelul de protecție al trupelor noastre din regiune este la cel mai înalt grad, iar baza a reacționat pentru a-și apăra personalul. Situația este în desfășurare și vom furniza informații suplimentare în timp util”, a declarat un purtător de cuvânt al Ministerului Apărării, citat de Sky News.

Guvernul cipriot a confirmat că este vorba despre „o dronă fără pilot care a provocat daune minore”.

Întăriri militare „strict defensive”

În ultimele zile, Marea Britanie a trimis întăriri în Cipru: sisteme anti-dronă (echipamente care detectează și neutralizează aparatele fără pilot), avioane F-35 și radare suplimentare. Ministerul Apărării a subliniat că aceste măsuri sunt „strict defensive”, adică menite doar să protejeze baza și personalul militar.

Atacul a avut loc la câteva ore după ce premierul britanic, Keir Starmer, a declarat că Regatul Unit a permis Statelor Unite să folosească anumite baze britanice pentru lovituri asupra unor situri iraniene de rachete. Printre acestea se numără RAF Fairford din Gloucestershire și baza din Diego Garcia, în Oceanul Indian.

Conflictul s-a intensificat după moartea lui Khamenei.

Opoziția liberal-democrată a avertizat că decizia ar putea reprezenta „o pantă alunecoasă”, care riscă să atragă Marea Britanie într-un nou conflict prelungit în Orientul Mijlociu.

Deși Cipru nu face parte din Orientul Mijlociu, insula este situată în estul Mediteranei, foarte aproape de zona de conflict, și găzduiește baze militare britanice importante pentru operațiunile din regiune.

Conflictul a intrat în cea de-a treia zi, iar tensiunile rămân extrem de ridicate după moartea liderului suprem iranian, Ali Khamenei. Evenimentul a declanșat noi lovituri și amenințări cu represalii, iar schimburile de atacuri cu rachete dintre Iran și statele din regiune continuă.

După ofensiva comună a SUA și Israelului împotriva Iranului, Teheranul a răspuns cu sute de rachete balistice, rachete de croazieră și drone, direcționate către Bahrain, Qatar, Kuweit, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, dar și către Iordania și Irak, potrivit Breaking Defense.

Interceptări masive în statele din Golf

În Emiratele Arabe Unite, Ministerul Apărării a anunțat că forțele aeriene și sistemele de apărare antiaeriană au interceptat 165 de rachete balistice, două rachete de croazieră și 541 de drone iraniene de la începutul atacurilor. Totuși, 35 de drone au căzut pe teritoriul țării, provocând pagube materiale.

Kuweitul a raportat interceptarea a 97 de rachete balistice și 283 de drone, Bahrainul – care găzduiește Flota a 5-a a SUA – a doborât 45 de rachete și nouă drone, inclusiv modele Shahed-136. De asemenea, Qatarul a anunțat că a interceptat 18 rachete balistice, rachete de croazieră și drone, precizând că operațiunile au fost realizate atât cu avioane de luptă, cât și cu sisteme de apărare antiaeriană de la sol.

Arabia Saudită a confirmat că a fost vizată, fără să publice cifre detaliate.

Scenariul de coșmar al statelor din Golf

Deși oficial țintele au fost bazele americane din regiune, mai multe proiectile au lovit infrastructura civilă, inclusiv aeroporturi și clădiri urbane, amplificând tensiunea politică în capitalele din Golf.

„Pentru prima dată în istorie, toate statele Consiliul de Cooperare al Golfului (GCC) au fost vizate de același actor în decurs de 24 de ore. Scenariul lor de coșmar, vechi de mult timp, a devenit realitate”, a explicat Sinem Cengiz, specialistă în politica statelor din Golf la Universitatea din Qatar.

Ea a subliniat că, deși se anticipa un răspuns iranian în cazul unui atac american, amploarea operațiunii „a șocat atât elitele politice din Golf, cât și opinia publică”.

Iranul „depășește o linie periculoasă”

Lovirea infrastructurii civile, intenționat sau nu, marchează o schimbare de prag strategic. „Iranul a depășit o linie periculoasă. Scopul poate fi creșterea tensiunilor în Golf pentru a pune presiune pe SUA, dar acest calcul se poate întoarce împotriva sa. Există riscul de a împinge statele GCC mai aproape de tabăra americană în acest război”, avertizează Cengiz, referindu-se la alianța regională care reunește Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Qatar, Kuweit, Bahrain și Oman.

Fără front comun

Răspunsul la valul de rachete și drone iraniene a însemnat o mobilizare amplă a autorităților din statele din Golf. Au fost dispersate aeronave militare, a fost consolidată infrastructura critică, au fost activate centre alternative de comandă și control, iar la nivel civil au fost emise alerte de adăpostire, școlile au fost închise și circulația publică a fost restricționată.

Cu toate acestea, conflictul a scos la iveală limitele sistemelor de apărare din regiune. „Conflictul a arătat vulnerabilități structurale. În ciuda deceniilor de cheltuieli masive pentru apărare, statele din Golf rămân extrem de expuse războiului cu rachete și drone. Sistemele de apărare pot intercepta, dar nu la scară largă și nu la costuri reduse. Atacurile de saturare rămân o preocupare serioasă”, afirmă analiștii.

În același timp, „coordonarea colectivă între statele din Golf rămâne limitată și, din punct de vedere operațional, aproape inexistentă dincolo de declarațiile publice”.

Riad și Abu Dhabi, tot mai aproape de o implicare directă

Toate guvernele din Golf și-au rezervat public dreptul de a răspunde agresiunii iraniene, iar experții în securitate avertizează că actuala strategie de interceptare ar putea să nu fie suficientă pe termen mediu: „Dacă atacurile iraniene continuă pe parcursul săptămânii, mă aștept ca statele arabe din Golf să participe, în cele din urmă, la contraatacuri împotriva Iranului”.

„În special Emiratele Arabe Unite ar trebui urmărite în acest sens, dar și Arabia Saudită. Ele trebuie să restabilească un anumit nivel de descurajare, iar simpla adoptare a unei poziții pasive și consumarea apărării antiaeriene nu va fi suficientă”.

Primul test pentru apărarea coordonată din Qatar

Actuala criză este primul test real pentru sistemul regional de apărare coordonat de SUA, după deschiderea, în ianuarie, a centrului de coordonare pentru apărare aeriană și antirachetă de la baza Al Udeid din Qatar.

Dacă interceptările nu vor reuși să oprească valurile următoare de atacuri iraniene, statele din Golf ar putea fi nevoite să treacă de la o strategie strict defensivă la una ofensivă, spun specialiștii în apărare.

Cartea, semnată de jurnaliștii Gerard O’Connell, corespondent al Vaticanului și Elisabetta Piqué, și colaboratoare CNN la conclavul din 2025, descrie o confruntare tensionată în interiorul Colegiului Cardinalilor: continuarea reformelor începute de Papa Francisc ori alegerea unui papă care să imprime o altă orientare Bisericii.

Potrivit autorilor, citați de CNN, cardinalul Robert Prevost, un călugăr augustinian discret din Chicago, a acumulat sprijin în mod constant încă din primele zile ale conclavului, fără a fi perceput inițial drept favorit. Alegerea sa a surprins inclusiv figuri importante din Vatican, în condițiile în care, timp de ani de zile, ideea unui papă american fusese considerată improbabilă din cauza influenței globale a Statelor Unite.

Primul tur: avantaj pentru conservatori

În primul scrutin, cardinalul Péter Erdő, susținut de tabăra conservatoare, a obținut cel mai mare număr de voturi, dar fără o majoritate clară. Potrivit relatărilor, peste 30 de cardinali au primit voturi, însă doar trei candidați au depășit pragul de 20.

În tururile următoare, sprijinul pentru Prevost a crescut rapid, în timp ce candidatul conservator a pierdut teren. În al patrulea tur de scrutin, Prevost a obținut 108 voturi și a fost ales papă. Cartea menționează că votul final a trebuit repetat după ce un cardinal a introdus accidental două buletine de vot lipite între ele, situație similară celei din conclavul din 2013.

Favoriții care au pierdut teren

Înaintea conclavului, doi cardinali erau considerați favoriți: Pietro Parolin, secretarul de stat al Sfântului Scaun, și Luis Antonio Tagle, responsabil de oficiul pentru evanghelizare.

Parolin era perceput drept o figură moderată, capabilă să aducă stabilitate după anii marcați de reformele lui Francisc. Totuși, lipsa unei experiențe pastorale directe și un discurs critic rostit de unul dintre susținătorii săi la adresa unei reforme promovate de Francisc i-ar fi afectat candidatura.

Tagle, considerat carismatic și reprezentant al unei Biserici dinamice din Asia, ar fi fost perceput de unii cardinali drept insuficient de ferm din punct de vedere administrativ, iar atacurile din mediul online i-au slăbit sprijinul.

„Cel mai puțin american dintre americani”

Peste 20 de cardinali l-au identificat din timp pe Prevost drept o opțiune solidă pentru a continua linia trasată de Francisc. Experiența sa misionară în Peru și activitatea din fruntea departamentului vatican responsabil cu numirea episcopilor i-au consolidat profilul internațional.

În contextul în care alegerea unui papă american fusese mult timp considerată improbabilă, Prevost ar fi fost perceput drept „cel mai puțin american dintre americani”, iar cardinalii din America Latină l-ar fi considerat „unul de-al lor”.

Episoade din interiorul conclavului

Cartea oferă și detalii despre atmosfera din Capela Sixtină. În prima zi, votul ar fi fost amânat după detectarea unui semnal de telefon mobil, provenit din buzunarul unui cardinal care uitase să-l predea. În lipsa telefoanelor, Vaticanul a distribuit ceasuri deșteptătoare pentru a evita întârzierile la sesiunile de vot.

Volumul, intitulat „The Election of Pope Leo XIV: The Last Surprise of Pope Francis”, va apărea în limba engleză la finalul lunii martie.

Hezbollah a transmis luni dimineață că atacul său a fost lansat „în apărarea Libanului și a poporului său” și „ca răspuns la agresiunile repetate ale Israelului”.

„Atât timp cât agresiunea israeliană continuă, iar liderii și oamenii noștri sunt asasinați, avem dreptul să ne apărăm și să răspundem la momentul și în locul potrivit”, se arată în comunicatul grupării, citat de Al Jazeera.

Sudul Beirutului, ținta raidurilor israeliene

Reprezentanții organizației spun că „inamicul israelian nu poate continua agresiunea sa de cincisprezece luni fără un răspuns de avertisment care să oprească această agresiune și să ducă la retragerea din teritoriile libaneze ocupate”.

La scurt timp, Israelul a răspuns cu lovituri aeriene în sudul Beirutului. Presa locală a relatat despre explozii și în mai multe localități din sudul Libanului, precum și în Valea Bekaa, din estul țării.

Armata israeliană a transmis că „atacă energic Hezbollah” pe întreg teritoriul Libanului.

Israel: Hezbollah agravează conflictul

„Vom acționa împotriva deciziei Hezbollah de a se alătura operațiunii militare împotriva Iranului și nu vom permite organizației să reprezinte o amenințare la adresa statului Israel și să pună în pericol locuitorii din nord”, se arată în poziția oficială a armatei.

De asemenea, Israelul a acuzat direct gruparea libaneză că a agravat conflictul: „Organizația teroristă Hezbollah distruge statul Liban. Responsabilitatea pentru această situație îi aparține, iar armata va răspunde ferm”.

Violențele arată o intensificare semnificativă a conflictului, care capătă tot mai clar dimensiuni regionale, între Statele Unite și Israel, pe de o parte, și Iran și aliații săi, pe de altă parte.

Hezbollah și Israel au încheiat un armistițiu în noiembrie 2024, însă tensiunile au continuat. Israelul a bombardat constant teritoriul libanez, în timp ce Hezbollah a susținut că își menține capacitatea de răspuns.

În 2025, guvernul libanez a emis un decret pentru dezarmarea Hezbollah, însă gruparea a ignorat decizia, argumentând că arsenalul său este „necesar pentru a proteja Libanul împotriva expansionismului israelian”.

Ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, a avertizat Națiunile Unite că uciderea liderului suprem, ayatollahul Ali Khamenei, „deschide o cutie a Pandorei periculoasă”.

Într-o scrisoare transmisă duminică către ONU, Abbas Araghchi a scris că eliminarea liderului suprem „constituie o încălcare gravă și fără precedent a celor mai fundamentale norme care guvernează relațiile dintre state”.

O amenințare la adresa stabilității

El a cerut din nou organizației mondiale și Consiliului de Securitate să adopte măsuri pentru a asigura tragerea la răspundere a Statelor Unite și Israelului pentru rolul lor în această acțiune.

„Un asemenea comportament nu încalcă doar principiile consacrate ale dreptului internațional; el deschide în mod imprudent o cutie a Pandorei periculoasă, erodând fundamentul egalității suverane și stabilitatea sistemului internațional”, a adăugat oficialul iranian, citat de Associated Press.

Doliu național

Liderul suprem al Republicii Islamice Iran, ayatollahul Ali Khamenei, a fost ucis în noaptea de 28 februarie spre 1 martie într-un atac militar simultan al Statelor Unite și Israel asupra Iranului. Mai multe rachete au lovit complexul său din Teheran, potrivit relatărilor oficiale și presei internaționale.

Operațiunea, denumită de oficialii americani și israelieni Operation Epic Fury, a vizat lideri iranieni de rang înalt și a inclus lovituri coordonate care au distrus clădirea în care se afla Khamenei.

Anunțul oficial al decesului a venit din partea televiziunii de stat iraniene sâmbătă dimineața, după ce inițial guvernul de la Teheran a negat informațiile.

Iranul a decretat 40 de zile de doliu național.

Într-un interviu difuzat duminică de CNN, oficialul iranian a spus că uciderea liderului suprem are o încărcătură nu doar politică, ci și religioasă, iar consecințele ar putea depăși granițele Iranului.

„Desigur, din punct de vedere religios, el a fost un mare lider, astfel încât mulți dintre credincioșii șiiți din regiune și din întreaga lume vor reacționa la acest lucru. Este foarte evident că președintele Trump a depășit o linie roșie foarte periculoasă”, a afirmat diplomatul.

„Nu avem altă opțiune decât să răspundem”, a adăugat el, sugerând că reacția Iranului este inevitabilă.

Avertisment către statele din Golf

După loviturile lansate sâmbătă de SUA și Israel, Iranul a răspuns cu un val de atacuri fără precedent asupra mai multor state care găzduiesc baze militare americane, inclusiv Bahrain și Emiratele Arabe Unite. Loviturile au continuat și duminică, fiind raportate victime civile, distrugeri materiale și perturbări majore ale traficului aerian și maritim.

Khatibzadeh a susținut că Teheranul a transmis anterior mesaje clare statelor din Golf. „Am comunicat cu ele: fie să închidă acele baze americane care amenință constant Iranul și sunt folosite pentru a ataca Iranul, fie nu avem altă opțiune decât să ripostăm”, a spus el.

„Nu putem lovi SUA, vom ataca bazele americane”

Oficialul a explicat că Iranul nu are capacitatea de a lovi direct teritoriul american, ceea ce, în viziunea sa, limitează opțiunile strategice. „Iranul nu poate ajunge pe teritoriul american, așa că nu avem altă opțiune decât să atacăm orice bază aflată sub jurisdicție americană”, a declarat ministrul adjunct.

Întrebat dacă mai există loc pentru diplomație, oficianul iranian a afirmat că Washingtonul a „dezamăgit” în repetate rânduri Teheranul și că „nu exista nicio necesitate de a începe această agresiune”.

Un război ales

În opinia sa, conflictul actual nu a fost inevitabil. „Dacă președintele Trump nu voia să vadă Iranul ripostând, nu ar fi trebuit să înceapă acest război de la bun început. A fost un război ales”, a subliniat diplomatul.

Volodimir Zelenski a transmis duminică seara, pe platforma X, un apel statelor europene pentru a-și consolidarea urgentă a capacităților de apărare aeriană.

El a subliniat că Europa trebuie „în sfârșit” să își construiască o forță reală, capabilă să apere cerul, teritoriul și spațiul maritim împotriva oricărui tip de atac. „În special, acest lucru înseamnă asigurarea unei producții suficiente de sisteme de apărare aeriană, atât împotriva dronelor, cât și împotriva rachetelor balistice”, spune Zelenski.

Nicio apărare nu oferă protecție totală

Liderul ucrainean a invocat situația din Orientul Mijlociu, unde nici măcar statele din Golf, dotate cu sisteme avansate de apărare aeriană, nu reușesc să intercepteze toate rachetele și dronele lansate împotriva lor. Mesajul sugerează că protecția totală este dificil de atins, dar poate fi îmbunătățită prin investiții și coordonare comună.

„Situația din Orientul Mijlociu arată cât de dificil este să asiguri o protecție de sută la sută împotriva rachetelor și a dronelor de tip Shahed. Chiar și în țările din Golf, care dispun de sisteme de apărare aeriană mai avansate decât cele furnizate nouă până acum de partenerii noștri și în cantități mai mari, nu toate rachetele balistice sunt interceptate. Au existat, de asemenea, drone Shahed pe care apărarea aeriană din regiune nu le-a oprit”, a explicat Zelenski.

Zelenski: Experiența Ucrainei, de neînlocuit

În același timp, liderul de la Kiev spune că experiența Ucrainei în respingerea atacurilor cu drone și rachete este „de neînlocuit” și s-a declarat pregătit să o împărtășească statelor europene care au sprijinit Kievul de la începutul războiului.

„Împreună, putem face acest lucru posibil”, a transmis Zelenski, pledând pentru o Europă unită și suficient de bine echipată pentru a face față unor noi amenințări de securitate.