Potrivit companiei, sunt afectate 17 decolaări și 18 aterizări.

Sunt afectate curse ale companiilor Animawings, El Al-Israel, FlyDubai, Hisky Europe, Israir, Qatar Airways, Tarom și Wizz Air.

Iată lista completă a zborurilor anulate luni:

Armata israeliană avertizează că vor urma mai multe zile de luptă împotriva Hezbollah în Liban

Israelul „trece la ofensivă” în Liban, după ce a lansat atacuri împotriva țintelor Hezbollah din țară în această dimineață.

Șeful Forțelor de Apărare Israeliene, Eyal Zamir, afirmă că armata israeliană „trebuie să se pregătească pentru multe zile de luptă prelungite”.

Israelul a lansat atacuri împotriva Hezbollah, după ce grupul militant a lansat rachete asupra Israelului ca represalii pentru uciderea liderului suprem iranian.

Au fost raportate explozii în sudul Beirutului, în timp ce Israelul a ordonat locuitorilor din 50 de orașe și sate din Liban să părăsească zona înainte de atacuri.

Loviturile israeliene au ucis cel puțin 31 de persoane și au rănit alte 149, potrivit Ministerului Sănătății de la Beirut.

Un avion de vânătoare american F-15 s-a prăbușit în Kuweit

Un avion de vânătoare american F-15 s-a prăbușit în Kuweit.

Avionul s-a prăbușit la mai puțin de 10 kilometri de baza americană Ali Al Salem.

Pilotul a reușit să se catapulteze.

Explozii în Doha și Dubai; fum în zona Ambasadei SUA din Kuweit

Explozii au fost auzite luni dimineață în Doha, capitala Qatarului, potrivit Reuters și AFP.

Echipe CNN aflate în Orientul Mijlociu spun că au auzit explozi puternice în Doha, Dubai și Abu Dhabi.

Separat, agențiile AFP și Reuters transmit că s-a văzut fum ridicându-se din zona Ambasadei SUA din Kuwait. Potrivit Reuters, la fața locului au fost observate autospeciale de pompieri și ambulanțe.

Iranul „nu va negocia” cu SUA, spune un înalt oficial iranian

Ali Larijani, principalul oficial iranian pentru securitate națională, a declarat că Iranul „nu va negocia cu Statele Unite”, într-o postare pe X.

Larijani, una dintre cele mai influente figuri din Iran, a făcut declarația după relatări din presă potrivit cărora Teheranul ar fi apelat la intermediari pentru a transmite SUA că vrea reluarea discuțiilor.

Președintele SUA, Donald Trump, „a aruncat regiunea în haos cu «speranțele» sale false și acum este îngrijorat de noi victime în rândul militarilor americani”, a scris Larijani, secretarul Consiliului Suprem de Securitate Națională, pe X.

Trump afirmă că potențiali succesori ai conducerii Iranului au fost uciși în atacuri

Președintele Donald Trump a declarat pentru ABC News că potențiali succesori identificați de SUA pentru preluarea puterii în Iran au fost uciși în loviturile lansate sâmbătă de SUA și Israel.

„Atacul a fost atât de reușit încât a eliminat majoritatea candidaților”, a spus Trump. „Nu va fi nimeni dintre cei la care ne gândeam, pentru că toți sunt morți. Și locul doi sau trei e mort.”

Declarațiile lui Trump vin în contextul întrebărilor legate de modul în care se va face tranziția puterii în Iran, după moartea liderului suprem de lungă durată, ayatollahul Ali Khamenei.

Președintele a făcut referire și la uciderea lui Khamenei, afirmând: „L-am prins eu înainte să mă prindă el. Au încercat de două ori. Ei bine, eu l-am prins primul”.

Israelul a ordonat evacuarea a peste 50 de sate din Liban

La ora 6:00 dimineața, în Liban, cetățenii își părăsesc locuințele, după ce Forțele de Apărare ale Israelului au cerut evacuarea a peste 50 de sate.

Pe imaginile publicate în presa internațională se vede cum traficul este intens, luni dimineață, la prima oră, pe măsură ce oamenii părăsesc sudul Beirutului.

Știrea inițială

În primele ore ale zilei de luni, Israelul a început să lanseze atacuri împotriva Hezbollah în Liban, după ce gruparea a tras rachete spre Israel.

Donald Trump a spus, într-un mesaj video, că „operațiunile de luptă” împotriva Iranului vor continua „până când toate obiectivele noastre vor fi atinse”.

El a afirmat că „probabil vor mai fi” victime americane, după ce Comandamentul Central al SUA a confirmat că trei militari americani au fost uciși și cinci au fost grav răniți într-un atac iranian.

Oficiali iranieni au raportat că cel puțin 153 de persoane au fost ucise în urma unui atac asupra unei școli de fete, iar președintele Iranului, Masoud Pezeshkian, a numit incidentul un „act barbar”.

Rachete iraniene au lovit orașul Beit Shemesh, omorând cel puțin nouă persoane, potrivit serviciului de ambulanță al Israelului, Magen David Adom.

Emiratele Arabe Unite au raportat că trei persoane au fost ucise din ziua de sâmbătă în loviturile de represalii ale Iranului, în timp ce explozii au mai fost raportate și în Bahrain, în orașul irakian Erbil și în Iordania.

Prețurile globale ale petrolului au crescut brusc la deschiderea piețelor din Asia, luni dimineață.

Premierul britanic Sir Keir Starmer a declarat că Marea Britanie va permite SUA să întreprindă acțiuni defensive de pe baze militare britanice, dar „nu se va alătura deocamdată acțiunilor ofensive”.

Forțele Aeriene Regale (RAF) au confirmat că răspund la un presupus atac cu dronă asupra unei baze din Cipru.

Imaginile analizate de CNN surprind un avion cuprins de flăcări, aflat într-o cădere necontrolată, care se prăbușește în spirală. Potrivit geolocalizării realizate de jurnaliștii americani, aeronava s-ar fi prăbușit la mai puțin de 10 kilometri de baza americană  Ali Al Salem din Kuweit. 

Analiza CNN sugerează că ar fi vorba despre un avion de vânătoare cu două motoare, tip F-15.  

Pilotul a reușit să se catapulteze, însă cauza prăbuțirea nu a fost încă anunțată. 

În dimineața zilei de luni, Kuweitul a respins un val de drone, marcând a treia zi de lovituri de represalii iraniene asupra statelor din Golf, ca răspuns la atacurile lansate de Statele Unite și Israel împotriva Iran.

„Nu vom negocia cu Statele Unite”, a scris fostul consilier al liderului suprem al Iranului, Ali Khamenei, care a fost ucis în atacurile demarate de Israel și SUA, respingând rapoartele potrivit cărora ar intenționa să reia negocierile cu Washingtonul, notează CNBC. 

Într-o postare anterioară, oficialul de la Teheran a scris: „Trump a aruncat regiunea în haos cu «speranțele sale false» și acum este îngrijorat de noi victime în rândul trupelor americane”.

Pentagonul a confirmat că trei soldați americani au fost uciși. Trump a precizat că națiunea îi va jeli, însă a spus că probabil nu vor fi ultimele decese, după cum a declarat el într-un videoclip filmat la sediul clubului său exclusivist, Mar-a-Lago, publicat de Casa Albă.

Dacă numărul deceselor va crește în rândul soldaților americani, remarca lui Trump, alături de un alt comentariu anterior dintr-un interviu în care acesta spunea: „ne așteptăm la victime, dar în final va fi un lucru foarte bun pentru lume”, s-ar putea întoarce împotriva lui, remarcă BBC. 

Conflictul din Orientul Mijlociu ajunge la a treia zi de război. Conflictul se extinde și în Kuweit. 

Secretarul General Adjunct în cadrul Ministerului Educației, Ioana Lazăr, devine principalul coordonator de credite și reprezentant legal al ministerului, după 45 de zile în care premierul Bolojan nu a reușit să găsească un înlocuitor pentru Daniel David, fostul ministru al acestei instituții, care și-a dat demisia la sfârșitul anului trecut.

Potrivit unei analize EduPedu, un precedent de acest fel s-a mai petrecut în Guvernul Dăncilă, care a și modificat, prin Ordonanță de Urgență, Codul Administrativ tocmai pentru a preveni o situație de acest tip.

Cu ce se ocupă Ioana Lazăr în minister

În noua sa calitate, de ordonator de credite, Secretarul de Stat are dreptul legal de a angaja și de a aproba cheltuieli din bugetul public și răspunde pentru modul în care sunt cheltuiți banii publici.

Acesta se asigură, de asemenea, că plățile se încadrează în limita bugetului aprobat.

Deși el nu face plățile efective, semnătura lui este vitală pentru ca o cheltuială să poată fi angajată legal.

Este secretar de stat în minister din 2020

În mod normal, ministrul e ordonatorul de credite al unui minister, iar secretarii de stat pot deveni ordonatori secundari dacă primesc delegare.

Ioana Lazăr este Secretar General Educație din 27.12.2020, potrivit CV-ului său publicat pe portalul ministerului.

Potrivit descrierii jobului, aceasta s-a ocupat, printre altele, de „proceduri de elaborare avizare, emitere acte normative, coordonarea întregului personal al ministerului”.

„Am început o campanie ofensivă împotriva Hezbollah. Nu suntem doar în defensivă, acum trecem la atac. Trebuie să ne pregătim pentru câteva zile de luptă, multe. Avem nevoie de o pregătire defensivă puternică și de o pregătire ofensivă continuă, în valuri”, a  declarat Eyal Zamir, șeful Statului Major al Forțelor Armate Israeliene, citat de The Times of Israel 

În noaptea de duminică spre luni, gruparea militantă libaneză și IDF s-au atacat reciproc. Primele atacuri au fost lansate de Hezbollah care a anunțat că operațiunea este „un răspuns la uciderea liderului suprem iranian, Ali Khamenei”. Operațiunea a vizat o bază militară din apropierea orașului Haifa. 

Ca ripostă, armata israeliană a desfășurat mai multe valuri de lovituri aeriene asupra unor obiective ale Hezbollah din Beirut și din sudul Libanului.

În urma atacurilor israeliene, ministerul libanez al Sănătății a anunțat că cel puțin 31 de  persoane și-au pierdut viața și alte 149 au fost rănite, bilanțul fiind unul provizoriu, notează Al Jazeera. 

„Forțele noastre armate răspund la un presupus atac cu dronă asupra RAF Akrotiri. Nivelul de protecție al trupelor noastre din regiune este la cel mai înalt grad, iar baza a reacționat pentru a-și apăra personalul. Situația este în desfășurare și vom furniza informații suplimentare în timp util”, a declarat un purtător de cuvânt al Ministerului Apărării, citat de Sky News.

Guvernul cipriot a confirmat că este vorba despre „o dronă fără pilot care a provocat daune minore”.

Întăriri militare „strict defensive”

În ultimele zile, Marea Britanie a trimis întăriri în Cipru: sisteme anti-dronă (echipamente care detectează și neutralizează aparatele fără pilot), avioane F-35 și radare suplimentare. Ministerul Apărării a subliniat că aceste măsuri sunt „strict defensive”, adică menite doar să protejeze baza și personalul militar.

Atacul a avut loc la câteva ore după ce premierul britanic, Keir Starmer, a declarat că Regatul Unit a permis Statelor Unite să folosească anumite baze britanice pentru lovituri asupra unor situri iraniene de rachete. Printre acestea se numără RAF Fairford din Gloucestershire și baza din Diego Garcia, în Oceanul Indian.

Conflictul s-a intensificat după moartea lui Khamenei.

Opoziția liberal-democrată a avertizat că decizia ar putea reprezenta „o pantă alunecoasă”, care riscă să atragă Marea Britanie într-un nou conflict prelungit în Orientul Mijlociu.

Deși Cipru nu face parte din Orientul Mijlociu, insula este situată în estul Mediteranei, foarte aproape de zona de conflict, și găzduiește baze militare britanice importante pentru operațiunile din regiune.

Conflictul a intrat în cea de-a treia zi, iar tensiunile rămân extrem de ridicate după moartea liderului suprem iranian, Ali Khamenei. Evenimentul a declanșat noi lovituri și amenințări cu represalii, iar schimburile de atacuri cu rachete dintre Iran și statele din regiune continuă.

După ofensiva comună a SUA și Israelului împotriva Iranului, Teheranul a răspuns cu sute de rachete balistice, rachete de croazieră și drone, direcționate către Bahrain, Qatar, Kuweit, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, dar și către Iordania și Irak, potrivit Breaking Defense.

Interceptări masive în statele din Golf

În Emiratele Arabe Unite, Ministerul Apărării a anunțat că forțele aeriene și sistemele de apărare antiaeriană au interceptat 165 de rachete balistice, două rachete de croazieră și 541 de drone iraniene de la începutul atacurilor. Totuși, 35 de drone au căzut pe teritoriul țării, provocând pagube materiale.

Kuweitul a raportat interceptarea a 97 de rachete balistice și 283 de drone, Bahrainul – care găzduiește Flota a 5-a a SUA – a doborât 45 de rachete și nouă drone, inclusiv modele Shahed-136. De asemenea, Qatarul a anunțat că a interceptat 18 rachete balistice, rachete de croazieră și drone, precizând că operațiunile au fost realizate atât cu avioane de luptă, cât și cu sisteme de apărare antiaeriană de la sol.

Arabia Saudită a confirmat că a fost vizată, fără să publice cifre detaliate.

Scenariul de coșmar al statelor din Golf

Deși oficial țintele au fost bazele americane din regiune, mai multe proiectile au lovit infrastructura civilă, inclusiv aeroporturi și clădiri urbane, amplificând tensiunea politică în capitalele din Golf.

„Pentru prima dată în istorie, toate statele Consiliul de Cooperare al Golfului (GCC) au fost vizate de același actor în decurs de 24 de ore. Scenariul lor de coșmar, vechi de mult timp, a devenit realitate”, a explicat Sinem Cengiz, specialistă în politica statelor din Golf la Universitatea din Qatar.

Ea a subliniat că, deși se anticipa un răspuns iranian în cazul unui atac american, amploarea operațiunii „a șocat atât elitele politice din Golf, cât și opinia publică”.

Iranul „depășește o linie periculoasă”

Lovirea infrastructurii civile, intenționat sau nu, marchează o schimbare de prag strategic. „Iranul a depășit o linie periculoasă. Scopul poate fi creșterea tensiunilor în Golf pentru a pune presiune pe SUA, dar acest calcul se poate întoarce împotriva sa. Există riscul de a împinge statele GCC mai aproape de tabăra americană în acest război”, avertizează Cengiz, referindu-se la alianța regională care reunește Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Qatar, Kuweit, Bahrain și Oman.

Fără front comun

Răspunsul la valul de rachete și drone iraniene a însemnat o mobilizare amplă a autorităților din statele din Golf. Au fost dispersate aeronave militare, a fost consolidată infrastructura critică, au fost activate centre alternative de comandă și control, iar la nivel civil au fost emise alerte de adăpostire, școlile au fost închise și circulația publică a fost restricționată.

Cu toate acestea, conflictul a scos la iveală limitele sistemelor de apărare din regiune. „Conflictul a arătat vulnerabilități structurale. În ciuda deceniilor de cheltuieli masive pentru apărare, statele din Golf rămân extrem de expuse războiului cu rachete și drone. Sistemele de apărare pot intercepta, dar nu la scară largă și nu la costuri reduse. Atacurile de saturare rămân o preocupare serioasă”, afirmă analiștii.

În același timp, „coordonarea colectivă între statele din Golf rămâne limitată și, din punct de vedere operațional, aproape inexistentă dincolo de declarațiile publice”.

Riad și Abu Dhabi, tot mai aproape de o implicare directă

Toate guvernele din Golf și-au rezervat public dreptul de a răspunde agresiunii iraniene, iar experții în securitate avertizează că actuala strategie de interceptare ar putea să nu fie suficientă pe termen mediu: „Dacă atacurile iraniene continuă pe parcursul săptămânii, mă aștept ca statele arabe din Golf să participe, în cele din urmă, la contraatacuri împotriva Iranului”.

„În special Emiratele Arabe Unite ar trebui urmărite în acest sens, dar și Arabia Saudită. Ele trebuie să restabilească un anumit nivel de descurajare, iar simpla adoptare a unei poziții pasive și consumarea apărării antiaeriene nu va fi suficientă”.

Primul test pentru apărarea coordonată din Qatar

Actuala criză este primul test real pentru sistemul regional de apărare coordonat de SUA, după deschiderea, în ianuarie, a centrului de coordonare pentru apărare aeriană și antirachetă de la baza Al Udeid din Qatar.

Dacă interceptările nu vor reuși să oprească valurile următoare de atacuri iraniene, statele din Golf ar putea fi nevoite să treacă de la o strategie strict defensivă la una ofensivă, spun specialiștii în apărare.

Ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, a avertizat Națiunile Unite că uciderea liderului suprem, ayatollahul Ali Khamenei, „deschide o cutie a Pandorei periculoasă”.

Într-o scrisoare transmisă duminică către ONU, Abbas Araghchi a scris că eliminarea liderului suprem „constituie o încălcare gravă și fără precedent a celor mai fundamentale norme care guvernează relațiile dintre state”.

O amenințare la adresa stabilității

El a cerut din nou organizației mondiale și Consiliului de Securitate să adopte măsuri pentru a asigura tragerea la răspundere a Statelor Unite și Israelului pentru rolul lor în această acțiune.

„Un asemenea comportament nu încalcă doar principiile consacrate ale dreptului internațional; el deschide în mod imprudent o cutie a Pandorei periculoasă, erodând fundamentul egalității suverane și stabilitatea sistemului internațional”, a adăugat oficialul iranian, citat de Associated Press.

Doliu național

Liderul suprem al Republicii Islamice Iran, ayatollahul Ali Khamenei, a fost ucis în noaptea de 28 februarie spre 1 martie într-un atac militar simultan al Statelor Unite și Israel asupra Iranului. Mai multe rachete au lovit complexul său din Teheran, potrivit relatărilor oficiale și presei internaționale.

Operațiunea, denumită de oficialii americani și israelieni Operation Epic Fury, a vizat lideri iranieni de rang înalt și a inclus lovituri coordonate care au distrus clădirea în care se afla Khamenei.

Anunțul oficial al decesului a venit din partea televiziunii de stat iraniene sâmbătă dimineața, după ce inițial guvernul de la Teheran a negat informațiile.

Iranul a decretat 40 de zile de doliu național.

Cartea, semnată de jurnaliștii Gerard O’Connell, corespondent al Vaticanului și Elisabetta Piqué, și colaboratoare CNN la conclavul din 2025, descrie o confruntare tensionată în interiorul Colegiului Cardinalilor: continuarea reformelor începute de Papa Francisc ori alegerea unui papă care să imprime o altă orientare Bisericii.

Potrivit autorilor, citați de CNN, cardinalul Robert Prevost, un călugăr augustinian discret din Chicago, a acumulat sprijin în mod constant încă din primele zile ale conclavului, fără a fi perceput inițial drept favorit. Alegerea sa a surprins inclusiv figuri importante din Vatican, în condițiile în care, timp de ani de zile, ideea unui papă american fusese considerată improbabilă din cauza influenței globale a Statelor Unite.

Primul tur: avantaj pentru conservatori

În primul scrutin, cardinalul Péter Erdő, susținut de tabăra conservatoare, a obținut cel mai mare număr de voturi, dar fără o majoritate clară. Potrivit relatărilor, peste 30 de cardinali au primit voturi, însă doar trei candidați au depășit pragul de 20.

În tururile următoare, sprijinul pentru Prevost a crescut rapid, în timp ce candidatul conservator a pierdut teren. În al patrulea tur de scrutin, Prevost a obținut 108 voturi și a fost ales papă. Cartea menționează că votul final a trebuit repetat după ce un cardinal a introdus accidental două buletine de vot lipite între ele, situație similară celei din conclavul din 2013.

Favoriții care au pierdut teren

Înaintea conclavului, doi cardinali erau considerați favoriți: Pietro Parolin, secretarul de stat al Sfântului Scaun, și Luis Antonio Tagle, responsabil de oficiul pentru evanghelizare.

Parolin era perceput drept o figură moderată, capabilă să aducă stabilitate după anii marcați de reformele lui Francisc. Totuși, lipsa unei experiențe pastorale directe și un discurs critic rostit de unul dintre susținătorii săi la adresa unei reforme promovate de Francisc i-ar fi afectat candidatura.

Tagle, considerat carismatic și reprezentant al unei Biserici dinamice din Asia, ar fi fost perceput de unii cardinali drept insuficient de ferm din punct de vedere administrativ, iar atacurile din mediul online i-au slăbit sprijinul.

„Cel mai puțin american dintre americani”

Peste 20 de cardinali l-au identificat din timp pe Prevost drept o opțiune solidă pentru a continua linia trasată de Francisc. Experiența sa misionară în Peru și activitatea din fruntea departamentului vatican responsabil cu numirea episcopilor i-au consolidat profilul internațional.

În contextul în care alegerea unui papă american fusese mult timp considerată improbabilă, Prevost ar fi fost perceput drept „cel mai puțin american dintre americani”, iar cardinalii din America Latină l-ar fi considerat „unul de-al lor”.

Episoade din interiorul conclavului

Cartea oferă și detalii despre atmosfera din Capela Sixtină. În prima zi, votul ar fi fost amânat după detectarea unui semnal de telefon mobil, provenit din buzunarul unui cardinal care uitase să-l predea. În lipsa telefoanelor, Vaticanul a distribuit ceasuri deșteptătoare pentru a evita întârzierile la sesiunile de vot.

Volumul, intitulat „The Election of Pope Leo XIV: The Last Surprise of Pope Francis”, va apărea în limba engleză la finalul lunii martie.