„A venit momentul adevărului: vom vedea dacă partidele votează sau nu să protejeze bucureștenii de acest flagel. Am auzit vorbe mari în acești ani de la toate partidele. Vrem să vedem și faptele. Fie nu vezi și nu simți durerea oamenilor. Fie ești în complicitate cu această industrie. Nu există altă opțiune”, a declarat Diana Stoica, lidera deputaților USR.

Proiectul a fost anunțat luni, la Piața Gorjului, în sectorul 6, unde sunt șase săli de păcănele și case de pariuri la parterul unui singur bloc.

„Nu, nu suntem pe vreun bulevard din Las Vegas. Suntem în sectorul 6, la Piața Gorjului. Înghesuiala asta de aparate distrugătoare este în mijlocul unui cartier unde trăiesc bucureștenii. Suntem în locul pe unde trec copiii în drum spre școală. Pe aici merg familiile la piață. Pe aici merg oamenii la biserică. Așa ceva nu este normal! Eu m-am născut în acest sector acum 35 de ani. La școală nu aveam păcănele lângă școală. Acum sunt. Și știm cu toții ce nenorociri aduc aceste păcănele – drame cumplite, destine frânte, copii abandonați, oameni care rămân fără case, părinți care rămân fără copii și copii care rămân fără părinți. Mie acești oameni îmi scriu în fiecare zi și mă imploră să îi ajut”, a completat Diana Stoica, vicepreședintă USR București.

USR a început lupta cu acest flagel în Parlament acum 4 ani, prin pachetul de legi Fără Păcănele. Tot la propunerea USR a fost inclusă în programul de guvernare și apoi în legislație, măsura prin care autoritățile locale primesc puterea de a interzice sau de a limita acest flagel. Acum legea este de partea comunităților. Trebuie doar adoptat regulamentul local.

„Bucureștiul nu poate fi orașul în care, la fiecare colț de stradă, vezi o sală de jocuri și un panou care îți promite câștiguri rapide. Prin acest proiect spunem clar că spațiul public trebuie să protejeze comunitatea, nu să promoveze dependența. Da, educația începe acasă și la școală, dar acolo unde noi suntem direct responsabili, pentru ceea ce văd copiii pe stradă, în drum spre școală sau spre casă, este datoria noastră să îi protejăm”, a declarat Dragoş Radu, consilier general USR.

Reamintim că, anul trecut, USR București a depus un proiect de hotărâre de consiliu local pentru interzicerea reclamelor la jocuri de noroc, produse din tutun încălzit și dispozitive conexe pe toate bunurile publice și private din Capitală, inclusiv pe cele administrate de sectoare, instituții locale sau companii în care Primăria este acționar majoritar. Acest proiect este, din păcate, blocat de luni de zile.

USR face apel către primarul general și către toți consilierii generali să susțină acest proiect, astfel încât Capitala să devină un oraș care pune pe primul loc binele oamenilor și protecția generațiilor viitoare.

UPDATE Trump, despre obiectivele atacurilor SUA asupra Iranului

„În primul rând, distrugem capacitățile Iranului în materie de rachete, iar acest lucru se întâmplă la fiecare oră. Și capacitatea lor de a produce rachete noi și destul de bune. În al doilea rând, le anihilăm marina. Am distrus deja zece nave. Acestea se află pe fundul mării”, a afirmat Trump.

„În al treilea rând, ne asigurăm că principalul sponsor al terorismului din lume nu va putea obține niciodată arme nucleare, nu va avea niciodată arme nucleare. Am spus asta de la început. Nu vor avea niciodată arme nucleare. Erau pe cale să obțină una în mod legitim printr-un acord semnat în mod nechibzuit de țara noastră. Și, în sfârșit, ne asigurăm că regimul iranian nu poate continua să înarmeze, să finanțeze și să dirijeze armate teroriste în afara granițelor sale”, a continuat președintele american.

Știrea inițială: 

Președintele SUA, Donald Trump, și-a început discursul cu o scurtă informare despre operațiunea „Epic Fury” – adică despre atacurile SUA asupra Iranului.

Liderul de la Casa Albă a mai spus că Iranul a ignorat avertismentele date de către Washington și că „a refuzat să renunțe la programul său nuclear”.

„Am crezut că ne va lua 4 săptămâni să eliminăm conducerea militară a Iranului, dar a durat o oră. De la început am prevăzut că va dura 4-5 săptămâni, avem capacitatea să continuăm mult mai mult decât atât. Cât va fi nevoie. Au spus că mă voi plictisi – nu mă plictisesc”, a mai spus Trump.

„Programul de rachete balistice convenționale al regimului se dezvolta rapid și dramatic. Aceasta reprezenta o amenințare foarte clară și colosală pentru America și pentru forțele noastre staționate în străinătate. Regimul avea deja rachete capabile să ajungă în Europa și la bazele noastre și în curând ar fi avut rachete capabile să ajungă în frumoasa noastră Americă. Scopul acestui program de rachete în creștere rapidă era de a proteja dezvoltarea armelor lor nucleare și de a face extraordinar de dificilă pentru oricine oprirea lor din producerea acestor arme nucleare extrem de interzis”, a continuat Trump.

Ministerul Apărării din Qatar a anunțat că a doborât luni două bombardiere iraniene Su-24, potrivit CNN. Este pentru prima dată când o țară a doborât aeronave iraniene de la începutul conflictului. De asemenea, incidentul marchează o escaladare a tensiunii din Orientul Mijlociu.

Oficialii din Qatar au mai anunțat că armata a interceptat șapte rachete balistice cu apărarea antiaeriană. Totodat, a eliminat cinci drone iraniene cu Forțele Aeriene și Marina, a adăugat ministerul prin intermediul unui comunicat.

„Forțele Armate ale Qatarului posedă capacități și resurse complete pentru a proteja suveranitatea și teritoriile statului și pentru a răspunde ferm la orice amenințare externă”, a precizat Ministerul Apărării.

Luni, compania energetică de stat din Qatar, QatarEnergy, a transmis că a oprit producția de gaze naturale lichefiate în urma unui atac iranian asupra instalației din Ras Laffan. Qatar este unul dintre cei mai mari exportatori de GNL din lume, acoperind aproximativ 20% din exporturile globale.

Biroul Politic Național al Partidului Național Liberal s-a reunit luni, 2 martie, începând cu ora 18.00, în format online, pentru a analiza o serie de teme aflate pe agenda politică și guvernamentală a partidului. În cadrul ședinței, unul dintre punctele discutate a vizat nominalizarea candidatului pentru funcția de ministru al Educației și Cercetării.

La inițiativa președintelui PNL și premierului României, Ilie Bolojan, a fost propus și validat, în unanimitate, pentru funcția de ministru al Educației și Cercetării domnul profesor universitar doctor Mihai Dimian, rector al Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava.

Propunerea PNL pentru portofoliul Educației, Mihai Dimian, a prezentat în cadrul ședinței BPN viziunea sa asupra reformării și dezvoltării acestui domeniu.

Rectorul Mihai Dimian este susținut de Partidul Național Liberal în calitate de independent, cu misiunea de a contribui la dezvoltarea sistemului de învățământ din România în acord cu programul de guvernare, continuând în același timp eforturile de eficientizare a domeniului educației.

Vineri, pe 27 februarie 2026, a expirat interimatul de 45 de zile al lui Ilie Bolojan la Educație.

Portofoliul de la Ministerul Educației e vacant din 22 decembrie, de când Daniel David și-a înaintat demisia, recunoscută oficial abia după 23 de zile de amânare.

Cine este Mihai Dimian

Mihai Dimian este profesor universitar şi conducător de doctorat la Universitatea „Ştefan cel Mare” din Suceava și, din anul 2024, rectorul Universității. Este dublu licențiat, în fizică şi matematică, la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. A studiat şi a fost asistent de cercetare în Franţa, la Universitatea din Versailles și a obținut titlul de doctor în inginerie electrică şi electronică în Statele Unite ale Americii, la Universitatea Maryland din College Park. A fost cercetător la Institutul Max Planck din Germania şi profesor asistent, ulterior profesor asociat şi conducător de doctorat în inginerie electrică şi electronică la Universitatea Howard din Washington DC, SUA.

Formarea sa şi experienţa acumulată în instituţii de top din Europa și Statele Unite ale Americii conturează profilul unui lider universitar cu viziune globală și angajament ferm pentru consolidarea educaţiei şi cercetării din România.

Prim-ministrul socialist al Spaniei, Pedro Sánchez, a condamnat în mod explicit „acțiunea militară unilaterală” a SUA și Israelului împotriva Iranului, avertizând că aceasta contribuie la „o ordine internațională mai ostilă și incertă”. Reproșurile au fost întărite de refuzul guvernului său de a permite SUA să folosească bazele din Rota și Morón pentru continuarea atacurilor împotriva Iranului, relatează The Guardian.

José Manuel Albares, ministrul de externe al Spaniei, a declarat luni că, deși guvernul își dorește „democrație, libertate și drepturi fundamentale pentru poporul iranian”, nu va permite în niciun caz ca bazele sale să fie folosite în acțiunile militare în curs.

„Vreau să fiu foarte clar și foarte direct”, a declarat el pentru Telecinco. „Bazele nu sunt folosite – și nici nu vor fi folosite – pentru nimic care nu este prevăzut în acordul [cu SUA] și nici pentru nimic care nu este acoperit de carta ONU.”

Niciuna dintre bazele din Spania nu a fost folosită în operațiunea militară americană

Ministrul apărării, Margarita Robles, a fost la fel de categorică, spunând că niciuna dintre baze nu a fost folosită în operațiunea militară americană . „Există o înțelegere cu SUA privind aceste baze, dar înțelegerea noastră este că operațiunile trebuie să respecte cadrele juridice internaționale și că trebuie să existe sprijin internațional pentru ele”, a declarat ea reporterilor.

Hărțile compilate de site-ul de urmărire a zborurilor Flightradar24 au arătat că 15 avioane americane au părăsit Rota și Morón de când SUA și Israelul și-au început atacurile în weekend. Cel puțin șapte dintre avioane au aterizat la baza aeriană Ramstein din Germania.

Oficialii americani din domeniul apărării au refuzat să comenteze motivele plecărilor.

Sâmbătă, Sánchez a declarat că ofensiva lui Donald Trump și Benjamin Netanyahu face lumea mai puțin stabilă și a cerut o soluție politică durabilă la conflict.

El a revenit asupra temei într-un discurs susținut duminică la Barcelona. „Astăzi, mai mult ca niciodată, este vital să ne amintim că poți fi împotriva unui regim plin de ură – așa cum este societatea spaniolă în ansamblu când vine vorba de regimul iranian – și, în același timp, împotriva unei intervenții militare nejustificate și periculoase, care este în afara dreptului internațional”, a spus el. Sánchez a declarat că ofensiva lui Donald Trump și Benjamin Netanyahu face lumea mai puțin stabilă și a cerut o soluție politică durabilă la conflict.

O femeie aflată este judecată săptămâna aceasta în Franța, pentru că, imediat după naștere, și-a „înfășurat strâns” și ascuns într-o pungă de cumpărături gemenii născuți prematur, cu ajutorul mamei sale.

Doar unul dintre ei a supraviețuit, printr-un miracol, potrivit Le Figaro.

„În niciun caz nu am vrut să-mi omor copiii”, a spus mama bebelușilor.

„Am născut singură, în dureri”, a adăugat tânăra de 26 de ani, înainte de a ceda furiei. „Propria mea mamă nu m-a sprijinit. Mi-a pus totul în spate”, a spus ea, începând duelul cu coacuzata, care probabil va dura toată săptămâna de audieri.

Cele două acuzate, inculpate de omor și tentativă de omor, riscă închisoarea pe viață.

În noaptea de 23 spre 24 mai 2020, bunica a fost cea care a chemat pompierii. „Fiica mea pierde mult sânge”, le-a spus ea, fără să menționeze existența copiilor. „Nu vorbiți prea tare”, a cerut mama când au sosit paramedicii. „Partenerul meu nu știe de sarcină”.

Când paramedicii o întreabă pe Sabrina Boulsas, în vârstă de 20 de ani la momentul incidentului, „ce a fost expulzat”, tânăra le înmânează o pungă de cumpărături ascunsă în spatele unui mobilier, fără să spună nimic despre conținutul acesteia.

Personalul medical descoperă cadavrul unui nou-născut și al altuia care încă trăiește. Gemenii, născuți la mai puțin de șapte luni de sarcină, cântăreau mai puțin de 800 de grame.

Cu toate acestea, ambii erau în viață în momentul nașterii, conform autopsiei.

În timpul primelor audieri, tânăra mamă neagă, apoi recunoaște că „s-a mișcat”. Chiar și așa, procuratura a afirmat că ea „împachetase bine” bebelușii în haine, atât de bine încât moașa spitalului a avut „dificultăți” în a-i elibera.

Potrivit procurorului, bebelușii fuseseră puși într-o geantă de pânză, iar apoi bunica a pus pachetul într-o altă pungă de plastic.

„Voiam să pierd copilul”, a declarat Boulsas în timpul anchetei, fără să știe că era însărcinată cu gemeni din cauza lipsei de urmărire ginecologică.

Abandonată de tatăl copilului, ea avea o nouă relație și nu voia ca „acest copil” să vină și să amenințe această relație. Ea căutase pe internet modalități de a întrerupe sarcina, a declarat procuratura.

Inspectorul școlar general al ISJ Vrancea, Livia-Silvia Marcu, a anunțat că elevii blocați în Dubai în contextul escaladării conflictului din Orientul Mijlociu vor primi absențe începând de astăzi, când ar fi trebuit să revină la cursuri.

Într-o declarație pentru news.ro, Marcu a spus că părinţii vor face demersurile necesare pentru motivarea absențelor pe care elevii le vor primi.

„De astăzi ei ar fi trebuit să revină la cursuri. Având în vedere situaţia lor, ei primesc absenţe, desigur părinţii vor face demersurile necesare pentru a li se motiva aceste absenţe”, a spus Livia Marcu pentru sursa citată.

28 de copii din Vrancea, blocați în Dubai

Un grup de 28 de copii din Vrancea a rămas blocat în Dubai, după ce autoritățile din Emiratele Arabe Unite au închis complet spațiul aerian. Măsura a fost luată pe fondul escaladării conflictului din Orientul Mijlociu.

Elevii participau la o excursie organizată în vacanța intersemestrială, iar deplasarea a fost una privată, în contextul unor activități educaționale/culturale, organizată de un centru Cambridge, care nu face parte din sistemul de învățământ de stat.

Copiii sunt elevi din clasele V–XII și sunt însoțiți de două profesoare, Oana Nedelcu și Ligia Harasim.

„Copiii au plecat într-o călătorie privată, organizată de un centru Cambridge, deci un centru care nu este în sistemul de stat de învățământ. Coordonatoarea, doamna Ligia Harasim, nu este profesoară la vreo școală din județul Vrancea și părinții și-au dat acordul”, a declarat Livia-Silvia Marcu pentru Gândul.

După finalizarea interviurilor pentru șefia marilor parchete, ministrul Justiției, Radu Marinescu, a făcut nominalizările pentru conducerea marilor parchete:

Parchetul General:

• Cristina Chiriac, șefa DNA Iași, a fost propusă Procuror General al României
• Marius Voineag, actualul șef DNA, a fost propus adjunct al Procurorului General

Viorel Cerbu

Direcția Națională Anticorupție

• Viorel Cerbu, un veteran al instituției, actual adjunct DNA, a fost propus procuror șef al DNA
• Mihai Prună, șeful DNA Pitești, a fost propus adjunct al DNA
• Marinela Mincă, șefa secției judiciare a DNA, a fost propusă adjunct al DNA

Codrin Miron

DIICOT

• Codrin Miron, actualul șef al DIICOT Timișoara, a fost propus procuror șef al DIICOT
• Alex Florența, actualul Procuror General al României, a fost propus adjunct al DIICOT
• Julien Iacobici, de la parchetul Curții de Apel Constanța, a fost propus adjunct DIICOT

Cum justifică ministrul Justiției propunerile

• Pentru funcția de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, pe doamna procuror Cristina CHIRIAC;

Pentru formularea acestei propuneri, ministrul justiției a avut în vedere, în esență, următoarele aspecte:

– doamna procuror dispune de o experiență profesională vastă și de înalt nivel, dublată de o pregătire juridică remarcabilă, precum și de reale aptitudini manageriale. Acestea sunt demonstrate atât prin activitatea desfășurată într-o funcție de conducere în cadrul DNA, cât și prin conținutul proiectului prezentat, al lucrărilor depuse și al susținerilor formulate în fața comisiei de interviu;

– demonstrează o capacitate deosebită de a valorifica, inclusiv în plan managerial, experiența vastă dobândită în cadrul PÎCCJ, DIICOT și DNA, prin identificarea și promovarea utilizării instrumentelor moderne, de natură tehnică, în activitatea de urmărire penală, corelată cu o abordare strategică orientată spre eliminarea avantajelor economice rezultate din săvârșirea infracțiunilor de corupție și a celor asimilate acestora;

– a acordat o importanță deosebită managementului cunoașterii și comunicării directe, demonstrând capacitatea de a mobiliza eficient resursele disponibile, cu prioritate pe cele umane, precum și de a valorifica în mod strategic avantajele competitive ale PÎCCJ, în vederea plasării acestei structuri de parchet într-o nouă etapă de dezvoltare și consolidare instituțională;

– proiectul privind exercitarea atribuțiilor specifice funcției de procuror general al PICCJ, precum și interviul susținut în fața comisiei de interviu, au evidențiat o viziune clară asupra rolului conducerii Ministerului Public, subliniind legătura indestructibilă dintre calitatea actului de justiție și calitatea managementului instituțional. Doamna procuror a arătat că rolul conducerii nu se limitează la îndeplinirea formală a atribuțiilor de coordonare, ci implică asumarea unui leadership activ, capabil să stabilească obiective clare, să definească priorități operaționale și să asigure implementarea coerentă a politicilor instituționale la toate nivelurile ierarhice;

– doamna procuror Cristina Chiriac manifestă o preocupare deosebită pentru asigurarea independenței operaționale a procurorilor, considerată un pilon fundamental al statului de drept și o condiție esențială pentru menținerea încrederii în Ministerul Public. Aceasta susține rolul activ al instituției în dezbaterile privind cadrul legislativ referitor la statutul procurorului și independența acestuia, precum și promovarea unei culturi organizaționale bazate pe etică, integritate și responsabilitate profesională, arătând că rolul procurorilor cu funcții de conducere în gestionarea riscurilor de integritate trebuie realizat într-un mod care să nu afecteze independența procurorilor din subordine.

• Pentru funcția de adjunct al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, pe domnul procuror Marius VOINEAG;

Pentru formularea acestei propuneri, ministrul justiţiei a avut în vedere, în esenţă, următoarele aspecte:

– domnul Marius VOINEAG este un procuror cu o experiență profesională vastă, multilaterală, dobândită inclusiv în funcții de conducere, respectiv procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție (31.03.2023-prezent), procuror-şef adjunct al Secției de urmărire penală și criminalistică în cadrul  Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (10.08.2020-30.03.2023), procuror-șef al Serviciului de combatere a criminalității economico-financiare – DIICOT Structura Centrală, președinte al Consiliului de coordonare al Agenției Naționale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate. Experiența dobândită de acesta în funcțiile de execuție și conducere a creat fundamentul necesar pentru a înțelege în profunzime specificul managementului unei instituții complexe, raportat la realitățile concrete;

– a rezultat că acesta cunoaște în detaliu mecanismele de funcționare ale Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și a instituțiilor cu care colaborează, respectiv Consiliul Superior al Magistraturii și instituțiile coordonate, Inspecția Judiciară, poliția judiciară. De asemenea, acesta cunoaște proiectele și resursele pe care instituțiile din justiție le gestionează, precum și strategiile naționale și sectoriale relevante;

– având în vedere experiența sa profesională, CV-ul său, proiectul de management întocmit, răspunsurile formulate la întrebările membrilor Comisiei de interviu, precum și lucrările depuse, rezultă ca acesta a dobândit o serie de competențe necesare și utile exercitării atribuțiilor funcției pentru care candidează, respectiv: viziuni moderne, o abordare multidimensională a fenomenului infracțional, înțelegere aprofundată a mecanismelor de funcționare ale Ministerului Public în ansamblul său, bune abilități de comunicare, precum și de lucru în echipă, ocupându-se în trecut de organizarea și conducerea echipei de procurori din cadrul Serviciului de combatere a criminalității economico-financiare. De asemenea, acesta a deprins aptitudini foarte bune privind analiza informațiilor, dobândite în urma desfășurării anchetelor complexe, precum și aptitudini privind desfășurarea cu celeritate a activității de urmărire penală și implementarea principiului „follow the money” în cauzele în care se urmărește recuperarea produsului infracțional;

– are experiență în gestionarea provocărilor generate de schimbări profunde în activitatea parchetelor, cum ar fi cele legate de digitalizare, în coordonarea echipelor care au avut ca obiective eficientizarea activității și în relația cu instituții și organizații internaționale, și anume Comisia Europeană, GRECO, EPPO, rețelele europene de cooperare judiciară;

– Având în vedere toate strategiile și obiectivele propuse în cadrul proiectului de management și în timpul interviului, parcursul său profesional care a inclus experiența la conducerea DNA, viziunea si coerența managerială, implicarea sa în investigații complexe la nivel înalt, apreciem că toate acestea constituie un fundament solid pentru a putea implementa măsurile propuse de acesta, din perspectiva funcției de adjunct al Procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

• Pentru funcţia de procuror-şef al Direcției Naționale Anticorupție, pe domnul Ioan-Viorel CERBU;

Pentru formularea acestei propuneri, ministrul justiţiei a avut în vedere, în esenţă, următoarele aspecte:

– este un procuror cu o experiență profesională foarte bogată, având realizări deosebite, atât în funcții de execuție, cât și în funcții de conducere în cadrul Direcției Naționale Anticorupție;

– dispune de o bună capacitate de a valorifica, inclusiv în plan managerial, experiența multilaterală dobândită în cadrul DNA, PICCJ, DIICOT, inclusiv prin identificarea avantajelor utilizării în cadrul urmăririi penale a instrumentelor moderne, de natură tehnică, în combinație cu urmărirea eliminării avantajelor economice derivate din săvârșirea infracțiunilor de corupție și a celor asimilate acestora;

– îmbină cu măiestrie experiența și cunoștințele din domeniul urmăririi penale cu cele de management judiciar și conștientizează necesitatea adaptării Ministerului Public la continua evoluție a infracționalității, prin utilizarea metodelor și mijloacelor moderne în combaterea infracționalității economico-financiare și în recuperarea produsului infracțiunii;

– din planul de management și din interviul susținut în fața Comisiei de interviu au fost apreciate direcțiile de acțiune pentru limitarea drastică a fenomenului corupției, printre care: abordarea integrată a fenomenului prin eforturi conjugate ale tuturor instituțiilor responsabile și prin utilizarea eficientă a datelor disponibile; întărirea capacității de detectare și investigare a faptelor de mare corupție, inclusiv prin prioritizarea domeniilor cu grad ridicat de risc și impact social major; implicarea serviciilor de informații în colectarea datelor, urmată de comunicarea cu celeritate a acestora către organele de urmărire penală, fără interferențe în cercetarea penală și în procesul de justiție; corectarea mecanismelor legislative și administrative care întârzie realizarea actului de justiție în ceea ce privește corupția, cu respectarea separației puterilor în stat și a normelor constituționale; asigurarea transparenței în achizițiile publice, inclusiv în domeniul apărării naționale;

– din proiectul de management și interviul susținut în fața Comisiei de interviu a rezultat acuratețea politicii de resurse umane care se referă la creșterea performanței DNA, prin asigurarea unui nivel ridicat de exigență în cadrul procedurilor de recrutare și selecție a personalului, precum și promovarea imaginii DNA în vederea creșterii nivelului de atractivitate pentru posturile vacante existente în organigrama instituției.

• Pentru cele 2 funcţii de procuror-şef adjunct ale Direcţiei Naţionale Anticorupţie, pe:

• doamna procuror Marinela MINCĂ;

Pentru formularea acestei propuneri, ministrul justiţiei a avut în vedere, în esenţă, următoarele aspecte:

– proiectul de management evidențiază o înțelegere clară a rolului funcției de procuror-şef adjunct al Direcției Naționale Anticorupție, respectiv acela de a operaționaliza deciziile strategice, de a asigura coerența activității structurilor interne și de a contribui la buna funcționare a instituției în ansamblul său;

– parcursul profesional al doamnei procuror demonstrează experiență directă în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, atât de la nivelul funcţiei de procuror-şef secţie şi membru în colegiul de conducere, funcții exercitate în contexte care presupun responsabilitate decizională, rigoare profesională și respectarea standardelor de integritate;

– se remarcă atenţia deosebită în ceea ce priveşte gestionarea resursei umane, considerată element-cheie al performanței instituționale, propunându-se măsuri privind evaluarea obiectivă a personalului, clarificarea responsabilităților, formarea profesională continuă şi motivarea personalului. Aceste aspecte sunt esențiale pentru exercitarea funcției de procuror-şef adjunct al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, care presupune coordonarea structurilor interne și sprijinirea conducerii în gestionarea personalului;

– doamna procuror Marinela MINCĂ a integrat în proiect o analiză a impactului corupției asupra societății și asupra funcționării instituțiilor juridice, subliniind necesitatea consolidării mecanismelor de prevenție, măsurile propuse vizând întărirea controlului intern, creșterea transparenței decizionale, promovarea unei culturi organizaționale bazate pe integritate, demonstrând o abordare realistă, adaptată responsabilităților specifice funcției pentru care a candidat;

– nu a fost neglijat nici impactul corupției asupra societății, evidențiind efectele acesteia asupra economiei, prin distorsionarea alocării resurselor și afectarea mediului investițional, asupra coeziunii sociale, cu consecințe directe asupra încrederii publice și a perspectivelor generațiilor tinere, precum și asupra planului politic și instituțional, prin erodarea autorității statului și a funcționării eficiente a instituțiilor, subliniind totodată consecințele pe termen lung ale acestui fenomen asupra dezvoltării durabile și a consolidării statului de drept. Măsurile propuse inclusiv prin răspunsurile prezentate la întrebările comisiei, vizează raționalizarea procedurilor interne, reducerea costurilor generate de disfuncționalități operaționale, corelarea obiectivelor manageriale cu resursele disponibile.

• domnul procuror Marius-Ionel ŞTEFAN;

Pentru formularea acestei propuneri, ministrul justiţiei a avut în vedere, în esenţă, următoarele aspecte:

– experiența profesională a domnului procuror este amplă și vizează o înțelegere foarte clară a specificului activității Direcției Naționale Anticorupție (DNA), acesta instrumentând cauze complexe privind infracțiuni de corupție și infracțiuni asimilate acestora, domnul procuror Marius-Ionel Ștefan având o vechime de 17 ani, perioadă în care a exercitat atât atribuții specifice unei funcții de conducere, cât și unei funcții de execuție;

– prin prisma funcțiilor de conducere exercitate, în calitatea sa de prim-procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Argeș și de procuror-șef al Serviciului Teritorial Pitești din cadrul DNA, acesta a identificat aspecte esențiale pentru funcționarea eficientă a Direcției, transpuse ulterior în obiectivele planului de management;

– proiectul de management se remarcă printr-o structură logică, coerentă și completă, construită pe o analiză riguroasă a cadrului legal, a organizării instituționale și a activității concrete a DNA; introducerea proiectului plasează activitatea direcției într-un context național și european clar definit, cu referire explicită la strategiile relevante în domeniul anticorupției și al dezvoltării sistemului judiciar;

– în urma prezentării de către domnul procuror Marius Ionel Stefan a planului de management, precum si a răspunsurilor al interviu, se constată o îmbinare optimă a experienţei si a cunostinţelor din domeniu judiciar penal cu cele de management judicar, candidatul demonstrând si o preocupare constantă pentru dimensiunea umană a activității instituționale prin dezvoltarea unui climat organizațional bazat pe comunicare deschisă, respect reciproc și recunoașterea meritelor profesionale, elemente esențiale pentru menținerea motivației personalului într-un domeniu caracterizat de presiune profesională ridicată;

– experiența domnului procuror atât în funcții de conducere, cât și de execuție, precum și complexitatea atribuțiilor funcției raportată la aptitudinile profesionale și personale ce au reieșit din analiza documentației depuse (CV, lucrări semnificative, plan de management și interviu), denotă o viziune coerentă si realistă a contextului institutional actual al  Direcției Naționale Anticorupție, propunând solutii concrete pe maximizarea activităţii instituţiei.

• Pentru funcţia de procuror-şef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, pe domnul procuror Codrin-Horaţiu MIRON;

Pentru formularea acestei propuneri, ministrul justiţiei a avut în vedere, în esenţă, următoarele aspecte:

– este un procuror cu o solidă pregătire profesională și o remarcabilă carieră universitară  care, prin proiectul de management, a identificat în mod corect direcțiile de acțiune în vederea creșterii capacității operaționale a DIICOT de combatere a criminalității organizate, pentru sporirea calității și eficienței actului de justiție și de identificare a produsului infracțional ce urmează a fi indisponibilizat prin instituirea măsurilor asigurătorii;

– este, între altele, procuror specializat în combaterea infracționalității economico-financiare, având o experiență practică semnificativă în recuperarea produselor infracțiunii, inclusiv a celor aflate în străinătate;

– viziunea domnului procuror Codrin Horațiu MIRON pentru creșterea capacității operaționale a DIICOT de combatere a criminalității organizate este reprezentată de   o prioritizare a anchetelor penale şi concentrarea asupra unor cauze apte să producă un impact deosebit asupra mediului infracţional (droguri, trafic de persoane, migranți, criminalitate informatică, macro-criminalitate economico-financiară);

– din analiza proiectului de management a rezultat justețea strategiei privind identificarea produsului infracțional ce urmează a fi indisponibilizat prin măsuri asigurători, măsurile de acțiune fiind: limitarea accesului grupărilor de criminalitate organizată la resurse financiare prin investigaţii paralele pentru identificarea şi indisponibilizarea produsului infracţional (follow the money), prin măsuri asiguratorii în scopul confiscării speciale/extinse, corelativ cu întărirea componentei de valorificare anticipată şi imediată a bunurilor sechestrate; insistența pentru aplicarea prevederilor legale privind instituția confiscării extinse; cooperarea intensificată cu ANABI și ONPCSB, iar prin intermediul lor, cu structurile omoloage din străinătate;

– în cadrul interviului, domnul procuror a prezentat modelul managerial pentru îmbunătățirea imaginii DIICOT în mass-media și în comunitate, direcțiile de acțiune  fiind următoarele: o comunicare publică transparentă, modernă și orientată către cetățean/societate; organizarea de conferințe de presă pe aspecte legate de activitatea organelor de urmărire penală care suscită interesul mass-mediei și publicului; crearea unor conturi pe rețelele sociale, care să promoveze imaginea DIICOT și să reflecte activitatea și rezultatele obținute de structura specializată de parchet.

• Pentru cele 2 funcţii de procuror-şef adjunct ale Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, pe:

• domnul procuror Alex-Florin FLORENŢA;

Pentru formularea acestei propuneri, ministrul justiţiei a avut în vedere, în esenţă, următoarele aspecte:

– este un procuror cu o experiență profesională solidă, având realizări deosebite, atât în funcții de execuție în cadrul Direcția Națională Anticorupție, cât și în funcții de conducere în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, cât și  la D.I.I.C.O.T – Structura centrală;

– domnul procuror, prin proiectul de management depus, își propune să ofere un cadru coerent de acțiune pentru consolidarea capacității instituționale a DIICOT, bazat pe convingerea că DIICOT trebuie să fie nu doar o structură de reacție, ci un actor strategic, capabil să anticipeze evoluțiile fenomenului infracțional, să răspundă ferm și profesionist amenințărilor actuale și să contribuie decisiv la protejarea statului de drept, a securității cetățenilor și a intereselor fundamentale ale României;

– își propune promovarea  managementului cunoașterii și al comunicării directe, având aptitudinea de a mobiliza resursele, în primul rând pe cele umane și de a valorifica avantajele competitive ale DIICOT pentru trecerea acestei structuri specializate de parchet într-o nouă etapă a evoluției sale, propunând prin proiectul de management: limitarea delegărilor la situații strict justificate operativ și prioritizarea concursurilor de numire, concomitent cu dezvoltarea unor mecanisme de fidelizare a personalului deja format în cadrul direcției; corelarea politicii de resurse umane cu structura reală a fenomenului infracțional, în special în domeniul traficului de droguri, care a reprezentat peste 75% din cauzele soluționate prin rechizitoriu sau acord de recunoaștere a vinovăției în anul 2025; consolidarea echipelor mixte procuror–polițist–specialist, prin stabilitate și continuitate, în detrimentul rotației frecvente a personalului;

– îmbină cu măiestrie experiența și cunoștințele din domeniul urmăririi penale cu cele de management judiciar și conștientizează necesitatea adaptării DIICOT la continua evoluție a infracționalității, prin utilizarea metodelor și mijloacelor moderne în combaterea infracționalității organizate, economico-financiare și în recuperarea produsului infracțiunii. Astfel, în proiectul de management depus, domnul procuror Florența propune o serie de obiective în vederea consolidării capacității funcționale  a D.I.I.C.O.T., respectiv: creșterea capacității operative prin adaptarea schemelor de personal și flexibilizarea resursei umane, dimensionarea corectă a schemelor de personal pentru procurori și grefieri, fundamentată pe analize obiective de încărcătură și complexitate. Totodată, în cadrul interviului în fața Comisiei de interviu, domnul procuror a prezentat argumente în vederea consolidării culturii instituirii măsurilor asigurătorii în cauzele cu componentă patrimonială, ca instrument de eficiență și descurajare. În acest sens, un element central îl va constitui abordarea timpurie a dimensiunii financiare a infracțiunii, prin evaluarea preliminară a existenței unui prejudiciu sau a unui beneficiu obținut din infracțiune și identificarea bunurilor susceptibile de indisponibilizare încă din faza inițială a urmăririi penale. În acest scop, se va urmări aplicarea consecventă a măsurilor asigurătorii în cauzele eligibile, indiferent de tipul de infracțiune și se va încuraja utilizarea măsurilor asigurătorii, inclusiv pentru recuperarea cheltuielilor judiciare, conform Ordinului comun al PÎCCJ și MAI nr. 288/2024;

– are certe abilități de leadership, este un bun comunicator și are aptitudinea de a cultiva relații de încredere în mediul profesional.

• domnul procuror Gill-Julien GRIGORE-IACOBICI.

Pentru formularea acestei propuneri, ministrul justiţiei a avut în vedere, în esenţă, următoarele aspecte:

– este un procuror cu o vastă pregătire profesională și o experientă foarte mare, atât în funcții de execuție, cât şi în funcții de conducere, iar prin proiectul de management, a identificat în mod corect prioritățile de acțiune, punctele slabe ale direcției specializate, oportunitățile, precum şi soluțiile pentru realizarea obiectivelor, în vederea creșterii capacității operaționale a DIICOT de combatere a criminalității organizate, pentru sporirea calității și eficienței actului de justiție și de identificare a produsului infracțional ce urmează a fi indisponibilizat prin instituirea măsurilor asigurătorii;

– domnul procuror a subliniat atât în proiectul de management, cât și prin discursul susținut în fața Comisiei de interviu, că este absolut necesară planificarea  riguroasă a activității pe toate palierele ierarhice ale DIICOT, demers care va urmări cu precădere corelarea obiectivelor Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism cu obiectivele asumate prin Strategia de dezvoltare a sistemului judiciar și a justiției ca serviciu public 2025-2029 și a planului de acțiune aferent acesteia  și cu obiectivele Parchetului de pe lângă Înalta Curte de  Casație și Justiție;

– a evidențiat în proiectul de management importanța realizării la nivelul structurii centrale și a fiecărei structuri teritoriale ale DIICOT a unei analize de risc, care să ducă la identificarea particularităților pe care le manifestă fenomenul infracțional în fiecare zonă geografică a țării. În acest fel, pe lângă obiectivul general al Direcției de îndeplinire al rolului  constituțional prin creșterea eficienței în combaterea criminalității organizate și a terorismului, vor trebui identificate obiectivele specifice fiecărei structuri componente, care să permită o alocare eficientă a resurselor umane și materiale disponibile, conform specificului infracțional al fiecărei zone geografice în parte;

– a pus accentul pe creșterea gradului de digitalizare ca un imperativ pentru fluidizarea şi eficientizarea activităţii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism;

– a susținut dezvoltarea unei cooperări eficiente, proactive între procurorii din cadrul direcției și procurorii din parchetele tradiționale, pe acele linii de activitate unde există o competență partajată (trafic de migranţi, trafic de persoane/proxenetism, și altele), precizând că obiectivul poate fi realizat prin constituirea unor grupuri de lucru pe plan local, unde să poată fi examinate informațiile cu interes operativ, să se analizeze de la început eventuala competență de instrumentare a cauzei, pentru a evita declinări ulterioare de competență, cu consecințe asupra validității probatoriului, pierderii unor momente operative, precum și adoptarea unor strategii comune de lucru pentru structurile de parchet implicate.

Propunerile vor fi transmise Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii astăzi, 02.03.2026, pentru obţinerea avizului în conformitate cu art. 147 alin. (3) din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, cu modificările şi completările ulterioare.

Ce urmează?

Nominalizările vor fi transmise de ministrul Justiției către Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), în vederea emiterii avizului consultativ motivat pe candidaturi.

Potrivit legii, CSM are la dispoziție 30 de zile să transmită avizul către ministru.

În cazul unui aviz pozitiv de la CSM, Ministrul Justiției trimite propunerile către Președintele României, Nicușor Dan.

În cazul unui aviz negativ de la CSM, Ministrul Justiției organizează un nou interviu exclusiv cu candidatul care a primit avizul negativ, poate continua cu aceeași propunere sau o poate retrage, urmând a declanșa o nouă procedură de selecție în maximum 60 de zile de la retragerea propunerii inițiale.

Președintele României poate refuza, motivat, numirile în funcțiile de conducere, dar trebuie să aducă la cunoștința publicului și motivul refuzului.

Decretul Președintelui României cu numirile în funcție sau refuzul motivat al acestuia se poate da în maximum 60 de zile de la data trimiterii propunerii de către ministrul Justiției.

Șefii marilor parchete au mandate legale de doar 3 ani, care pot fi reînnoite doar o singură dată.

Expertul în aviație Alex Macheras a explicat când s-ar putea relua zborurile către și dinspre Orientul Mijlociu în cadrul unui interviu pentru Good Morning Britain, anunță Express. El a estimat că situația va rămâne dificilă pentru o bună perioadă de timp.

„Spațiul aerian nu se va redeschide atâta timp cât există activitate sau riscul unei activități viitoare (activitate militară n.r.). Avem nevoie cu adevărat de o asigurare fermă că această situație s-a încheiat pentru a relua operațiunile, iar noi nu am ajuns încă acolo, nici pe departe”, a spus Macheras.

El le-a recomandat celor blocați în regiune să încerce să plece în alte țări de unde există zboruri. Printre variantele recomandate este Arabia Saudită. De asemenea, călătorii care au bilete achiziționate către Orientul Mijlociu sunt sfătuiți să renunțe la călătorie și că solicite rambursarea.

Analiștii de la Cirium au transmis că 1.579 din 3.990 de zboruri programate să opereze către Orientul Mijlociu duminică au fost anulate. Dubai, Doha și Abu Dhabi gestionează în total aproximativ 500.000 de pasageri pe zi. De aceea, sute de mii de persoane sunt blocate în zonă.

Câteva zboruri din Abu Dhabi și Dubai

Opt zboruri de pasageri au decolat luni din Abu Dhabi, a anunțat portalul web de urmărire a traficului aerian, Flight Radar, pe X. Primul avion a decolat în jurul orei locale 14.00. Avioanele se îndreaptă către aeroporturi din Asia și Europa. În ordinea plecării lor, avioanele se îndreaptă către New Delhi, Islamabad, Mumbai, Karachi, Moscova, Paris, Amsterdam și Londra.

Și compania Emirates, cu sediul în Dubai, a anunțat că zborurile se vor relua de luni seara, conform Al Jazeera. Va fi un număr limitat de zboruri, iar prioritate au clienții cu rezervări anterioare.

„Îi primim cu prioritate pe clienții cu rezervări anterioare, iar cei care au fost reprogramați pentru a călători cu aceste zboruri limitate vor fi contactați direct de Emirates”, a anunțat compania într-un comunicat, îndemnând oamenii să „nu meargă la aeroport decât dacă au fost notificați”.

„Toate celelalte zboruri rămân suspendate până la o nouă notificare”, a precizat compania aeriană.

Ministra Mediului, Diana Buzoianu, a susținut un discurs în care a respins acuzațiile potrivit cărora barajul Mihăileni ar fi blocat și a vorbit despre necesitatea consolidării juridice a proiectelor de infrastructură critică.

Oficialul a avertizat că în spațiul public și chiar în Parlament circulă informații eronate privind situația lucrărilor.

„O minciună repetată obsesiv nu devine adevăr. Nu suntem în fața unei crize surpriză și nici a unui conflict politic. Toți ne dorim ca acest baraj să fie funcțional”, a declarat ministra.

Potrivit acesteia, corpul barajului este finalizat din 2022 și și-a dovedit deja eficiența.

În 2024 și 2025, acumularea ar fi oprit viituri în volum de 5,5 milioane de metri cubi de apă și ar fi protejat aproximativ 17.000 de persoane. „A spune că rolul de oprire a inundațiilor este blocat este o minciună”, a subliniat Buzoianu.

Ministra a precizat că, în prezent, la Mihăileni se desfășoară lucrări conexe, pentru care avizele au fost emise în 2024 și 2025 și care nu au făcut obiectul litigiului.

Aviz din 1987 anulat în instanță

Un punct central al discursului a vizat anularea în instanță a unui aviz emis în 1987, document pe care ministra l-a considerat „vulnerabil juridic”.

„Nu Ministerul Mediului a anulat avizul, ci o instanță. A spune că este o surpriză că un aviz din 1987 este vulnerabil în 2026 este cel puțin o manipulare”, a afirmat aceasta.

Diana Buzoianu a criticat practica acordării de avize „pe repede înainte”, fără fundament juridic solid, care ulterior sunt anulate în instanță, generând blocaje și controverse politice.

Documentația se reface. Urmează hotărâre de Guvern

După decizia definitivă a instanței, Administrația Bazinală de Apă Crișul (ABA Crișul) a convocat proiectantul, iar studiul de fezabilitate este în curs de refacere.

Instituția lucrează împreună cu Prefectura, Consiliul Județean Hunedoara, Primăria Bucești și Direcția pentru Protecția Mediului Hunedoara pentru obținerea documentelor necesare. Ulterior, Ministerul Mediului va iniția o hotărâre de Guvern pentru reaprobarea indicatorilor tehnico-economici actualizați.

Problema fondurilor pentru infrastructura critică

Ministra a atras atenția și asupra subfinanțării infrastructurii de protecție împotriva inundațiilor. Potrivit acesteia, bugetul inițial alocat barajelor în 2026 a fost de 50 de milioane de lei pentru întreaga țară, majorat ulterior la 150 de milioane de lei după negocieri.

„Nu putem pune o treime din bugetul național pentru toate barajele pe o singură lucrare. Avem o problemă fundamentală: nu sunt alocate suficiente fonduri pentru infrastructură critică”, a explicat Buzoianu.

„Nu alegem între mediu și oameni”

Ministra Mediului a respins ideea că instituția pe care o conduce ar fi împotriva infrastructurii critice.

„Niciun drum, nicio autostradă, niciun baraj nu este sigur dacă nu este și sigur din punct de vedere legislativ. Nu alegem între mediu și oameni, alegem lucrări temeinic realizate, juridic solide, pentru oameni și pentru mediu”, a declarat aceasta.

Diana Buzoianu a afirmat că la barajul Mihăileni vor fi depuse toate documentele necesare pentru a elimina vulnerabilitățile juridice și pentru a asigura continuitatea proiectului în condiții de legalitate deplină.

Ea a participat, luni, la solicitarea Grupului parlamentar al PSD din Camera Deputaților la dezbaterea„Responsabilitatea ministrului Mediului, Apelor şi Pădurilor pentru blocarea investiţiilor strategice ale statului român – cazul Acumulării Mihăileni de pe râul Crişul Alb, judeţul Hunedoara”.