Deputatul Bogdan Rodeanu a reacționat public după „Ora Guvernului”, unde ministra Mediului, Diana Buzoianu, a fost chemată să ofere explicații privind situația barajului Mihăileni.

Parlamentarul USR susține că solicitarea oficială a venit din partea Partidul Social Democrat, iar dezbaterea ar fi fost transformată într-un „spectacol politic”, în care Alianța pentru Unirea Românilor ar fi amplificat „conspirații și panică fabricată”.

„Barajul este funcțional din 2022”

Potrivit lui Rodeanu, situația acumulării de la Mihăileni a fost politizată pe baza unor informații false.

„Corpul barajului este funcțional din 2022. A atenuat viituri importante în 2024–2025 și a protejat peste 17.000 de cetățeni. Nu vorbim despre un pericol iminent și nici despre un baraj ilegal”, a transmis deputatul.

Acesta a explicat că instanța a anulat o autorizație de construire veche de aproximativ 40 de ani, fără a pune sub semnul întrebării funcționarea barajului sau utilitatea investiției. Problema identificată ar fi una de vulnerabilitate juridică a documentației, nu de siguranță a infrastructurii.

Ministerul Mediului: refacerea documentației și continuarea lucrărilor

Rodeanu afirmă că reacția Ministerului Mediului a fost una „instituțională și responsabilă”, constând în:

• refacerea documentației;

• actualizarea indicatorilor prin Hotărâre de Guvern;

• continuarea lucrărilor conexe care nu au făcut obiectul litigiului.

Deputatul a precizat că devierile de rețele electrice sunt realizate în proporție de 80% și că proiectul continuă „legal și stabil”.

„Nu există conflict între mediu și infrastructură”

Parlamentarul USR a subliniat că nu există o opoziție între protecția mediului și dezvoltarea infrastructurii, iar interesul strategic presupune respectarea legii și securitate juridică.

„România are nevoie de miniștri care răspund cu fapte, nu de politicieni care trăiesc promovând panică”, a concluzionat Bogdan Rodeanu.

Diana Buzoianu, ministra USR a Mediului, a declarat că barajul Mihăileni este funcțional și continuă să oprească viiturile, în ciuda anulării în instanță a unui aviz emis în 1987. Oficialul susține că proiectul va merge mai departe cu documentație refăcută complet și cu respectarea strictă a legii.

Buzoianu a participat, luni, la solicitarea Grupului parlamentar al PSD din Camera Deputaților la dezbaterea„Responsabilitatea ministrului Mediului, Apelor şi Pădurilor pentru blocarea investiţiilor strategice ale statului român – cazul Acumulării Mihăileni de pe râul Crişul Alb, judeţul Hunedoara”.

Bursa de la Paris a scăzut cu 2,17%, cea de la Frankfurt cu 2,56%, în timp ce cea de la Londra a închis în scădere cu 1,20%, iar cea de la Milano cu 1,97%, potrivit Le Figaro.

„Reacția piețelor financiare la escaladarea din Orientul Mijlociu rămâne în general destul de moderată. Având în vedere creșterea bruscă a prețurilor la energie, pierderile de pe piața bursieră ar fi putut fi semnificativ mai mari la scară globală”, spune Andreas Lipkow de la CMC Market.

Wall Street a avut o evoluție mai bună, indicele Dow Jones scăzând cu 0,17%, indicele S&P 500 mai larg scăzând cu 0,03%, iar indicele Nasdaq crescând cu 0,34% în jurul orei 16:50 GMT. „Statele Unite sunt mai bine protejate” de un șoc energetic „decât Europa datorită independenței sale energetice”, explică Kathleen Brooks. „Mai mult, o creștere a prețurilor petrolului este în avantajul celui mai mare producător mondial, Statele Unite”.

Potrivit surselor din ședința BPN, unul dintre punctele importante a fost validarea ministrului Educației.

În ceea ce privește situația românilor aflați în zone de conflict, președintele PNL și premierul României, Ilie Bolojan, a subliniat că prioritatea este colaborarea cu companiile aeriene pentru evacuarea cetățenilor români.

„Prioritatea noastră este să colaborăm cu companiile aeriene, astfel încât să evacuăm românii din zonele cu probleme”, ar fi transmis Bolojan în cadrul ședinței.

Conform surselor, au avut loc discuții între ministrul Transporturilor și operatorii aerieni pentru identificarea soluțiilor logistice, cu accent pe transferul prioritar al copiilor și al persoanelor cu probleme de sănătate.

Bugetul pe 2026, aproape finalizat

Un capitol central al discuțiilor a fost bugetul de stat.

Ilie Bolojan ar fi precizat că, împreună cu ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, obiectivul principal a fost construirea unui buget echilibrat, bazat pe venituri realiste și cheltuieli corect dimensionate.

„Nu ne mai putem permite modelul în care începem anul cu un buget care arată bine pe hârtie și îl încheiem prost”, ar fi spus liderul liberal.

Sursele indică faptul că bugetul este „99% pregătit”, urmând ca miercuri dimineață să aibă loc o nouă rundă de discuții finale.

Reducerea deficitului și creșterea investițiilor

Una dintre cele mai importante provocări rămâne reducerea deficitului bugetar, în paralel cu majorarea fondurilor pentru investiții, în special pentru proiectele finanțate din bugetul național.

De asemenea, s-a discutat despre transferurile către bugetele locale, liderii liberali susținând că, indiferent de formula finală, veniturile autorităților locale ar trebui să fie mai mari decât anul trecut.

Nazare: Fără măsurile din 2025, bugetul pe 6,2% ar fi fost imposibil

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, ar fi explicat că fără măsurile adoptate în 2025 nu ar fi fost posibilă construcția unui buget cu deficit de 6,2%.

Potrivit surselor, prioritare sunt fondurile pentru Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), unde sumele cresc semnificativ, cu peste 22 de miliarde de lei în plus față de anul trecut.

În buget au fost incluse și alocări suplimentare pentru cofinanțări la mai multe ministere, pentru a susține proiectele de investiții și măsurile de stimulare economică.

Pachetul social solicitat de PSD

Sursele arată că a fost discutată și solicitarea Partidul Social Democrat privind un pachet social.

Ministerul Finanțelor ar fi inclus o sumă „rezonabilă” pentru măsuri punctuale privind pensiile, la un nivel similar cu cel de anul trecut, inclusiv sprijin pentru persoanele vulnerabile cu pensii sub 2000 de lei. Totuși, cuantumul solicitat inițial de PSD nu ar fi fost acceptat integral, în lipsa unor surse bugetare clare.

O decizie finală în acest sens este așteptată miercuri.

„Viziunea lui Zaharia în Templu” de Rembrandt, din 1633, a fost exclusă de pe lista lucrărilor maestrului olandez în 1960 și a dispărut după ce a fost vândută unui colecționar privat în anul următor. Dar a reapărut când proprietarii săi l-au prezentat pentru teste la Rijksmuseum din Amsterdam, care a fost supus unei examinări de doi ani, potrivit BBC.

„Când l-am văzut în studioul nostru, când a fost restaurat, am fost imediat impresionat de puterea incredibilă pe care o are”, a declarat directorul Rijksmuseum, Taco Dibbits.

Rijksmuseum primește numeroase e-mailuri de la persoane care solicită informații despre picturile pe care le-au moștenit sau le-au cumpărat, a spus Dibbits. În acest caz, știau că ar putea fi ceva special.

„Am primit-o prin e-mail și unul dintre curatorii noștri s-a gândit că este o imagine cu adevărat interesantă, știam despre pictura asta de peste 100 de ani, dar nu o văzusem niciodată.”

A fost confirmată autenticitatea

Muzeul a confirmat autenticitatea după ce a studiat vopselele, care se potrivesc cu cele folosite de Rembrandt în acea perioadă, precum și tehnica de pictură și stratificarea, care sunt, de asemenea, comparabile cu alte lucrări timpurii ale sale.

Semnătura este originală, iar panoul de lemn datează din perioada corectă, au declarat cercetătorii. „Analiza materialelor, asemănările stilistice și tematice, modificările aduse de Rembrandt și calitatea generală a picturii susțin concluzia că această pictură este o operă autentică”, a precizat galeria.

Pictura are toate semnele distinctive ale lui Rembrandt la „vârful” carierei sale de la începutul carierei sale, a spus Dibbits.

„Este de foarte înaltă calitate. Uneori, în portretele lui Rembrandt, simți că produce în cantitate, dar în această pictură simți cu adevărat că și-a dedicat sufletul.” Muzeul va expune tabloul publicului începând de miercuri.

Valoarea sa nu este cunoscută, dar prețul record mondial de licitație pentru o pictură de Rembrandt este de 20 de milioane de lire sterline, stabilit în 2009.

Luna trecută, un desen al unui leu realizat de artist s-a vândut cu 18 milioane de dolari (13 milioane de lire sterline).

Președintele american Donald Trump și-a întrerupt discursul de luni despre război și despre militarii care au primit Medalia de Onoare pentru a vorbi despre modificările pe care le face la Casa Albă, potrivit CNN.

După ce a oferit o actualizare a situației din Iran, el i-a întrebat pe cei care asistau la discurs dacă le place modul în care arată pereții modernizați ai clădirii. El s-a referit la perdelele clădirii și s-a lăudat cu modernizările din jurul său.

Renovările vor crea „cea mai frumoasă sală de bal din lume”, a spus Donald Trump.

„Îmbunătățim clădirea. Va fi ceva spectaculos”, a mai spus el adăugând că proiectul este înainte de termen și sub buget.

De asemenea, Trump a dezvăluit că soția sa este deranjată de zgomotul făcut în timpul lucrărilor de la Casa Albă. Prima doamnă Melania Trump „nu este încântată” de ciocănitul care durează toată ziua, a declarat președintele.

„Dar când aud acel sunet, acel sunet frumos în spatele meu, înseamnă bani. Așa că îmi place, dar soția mea nu este încântată”, a glumit Donald Trump.

Ulterior, el a revenit la discuția despre operațiunea militară și eroii americani de război.

Controversata demolare a Aripii de Est a Casei Albe a început anul trecut. Acolo, Trump vrea să construiască un spațiu mare pentru evenimente care să semene cu interioarele aurite ale cluburilor sale private.

Președintele a fost implicat personal în detaliile proiectului, de la planurile etajului până la selecția marmurei. Viitoarea clădire va avea o suprafață estimată la aproximativ 8.000 de metri pătrați, potrivit arhitectului Shalom Baranes. Clădirea principală a Casei Albe are doar 5.000 de metri pătrați.

Polonia poartă discuții cu Parisul și aliații europeni apropiați cu privire la un program avansat de descurajare nucleară, a anunțat, luni, premierul polonez Donald Tusk.

„Polonia poartă discuții cu Franța și cu un grup de aliați europeni apropiați cu privire la programul de descurajare nucleară avansată. Ne înarmăm împreună cu prietenii noștri, astfel încât dușmanii noștri să nu îndrăznească niciodată să ne atace”, a scris Tusk într-o postare pe X.

Poland is in talks with France and a group of closest European allies on the programme of advanced nuclear deterrence. We are arming up together with our friends so that our enemies will never dare to attack us.

— Donald Tusk (@donaldtusk) March 2, 2026

Afirmațiile premierului polonez vine la puțin timp după ce președintele francez Emmanuel Macron a anunțat, luni, că Franța va permite desfășurarea temporară a aeronavelor sale purtătoare de arme nucleare în țări aliate, ca parte a noii sale strategii nucleare.

Președintele francez a precizat, într-un discurs ținut la o bază submarină din Bretania, că au început deja discuții cu Marea Britanie, Germania, Polonia, Țările de Jos, Belgia, Grecia, Suedia și Danemarca, notează TVP World.

Liderii europeni și-au exprimat tot mai des îndoielile cu privire la angajamentele SUA de a contribui la apărarea Europei în cadrul așa-numitei „umbrele nucleare”, o politică menită de mult timp să asigure că aliații — în special membrii NATO — ar fi protejați de forțele nucleare americane în cazul unei amenințări.

Franța este singura putere nucleară din Uniunea Europeană.

În urma atacurilor israeliene asupra Libanului 52 de persoane au murit și alte 154 au fost rănite, potrivit Al Jazeera. Bilanțul actualizat a fost prezentat luni seara de guvernul libanez.

Bombardamentele din sudul și estul Libanului, dar și din suburbiile Beirutului au strămutat peste 28.000 de persoane.

Luni, armata israeliană a emis ordine privind evacuarea a 18 localități libaneze. Tot luni, Israelul a bombardat suburbiile sudice ale capitalei Libanului și zonele din sud ale țării.

Hezbollah, gruparea libaneză aliată cu Iranul, a atacat Israelul peste noapte, ca răspuns la uciderea liderului iranian Khamenei.

„Romanian Real Estate Forum 2026 marchează un moment de claritate pentru piață. Capitalul este activ, finanțarea este structurată, iar investitorii sunt mult mai sofisticați decât în ciclurile anterioare. România și Republica Moldova funcționează din ce în ce mai mult ca un ecosistem investițional conectat”, a declarat Vlad Musteață, fondator și lider al celor două organizații.

Agenda forumului a inclus lansări de proiecte rezidențiale, analize de piață, perspective investiționale, precum și detalii juridice și financiare esențiale care susțin întregul proces al tranzacțiilor. De la structura contractuală și gestionarea riscurilor, până la soluții de finanțare pentru persoane fizice, diaspora și companii, intervențiile au oferit participanților o imagine completă asupra mecanismelor care transformă o oportunitate imobiliară într-o investiție solidă și sustenabilă.

Citeşte comunicatul integral AICI