Australia declară că dronele iraniene au lovit o bază aeriană din Emiratele Arabe Unite

Dronele iraniene au lovit o instalație militară australiană din Emiratele Arabe Unite, dar nu au existat răniți, a declarat ministrul australian al apărării, conform The Guardian.

Richard Marles a declarat că dronele au lovit baza aeriană Al Minhad, un centru logistic pentru operațiunile Australiei în Orientul Mijlociu, lângă Dubai, în prima noapte a războiului din Iran.

„Avem un număr de australieni care operează de la un sediu pe care îl avem la Al Minhad de mulți, mulți ani”, a declarat Richard Marles, marți, pentru televiziunea australiană Seven Network, citat de AP

„Toți sunt identificați, toți sunt în siguranță. Avem peste 100 de militari în serviciu, de fapt, în tot Orientul Mijlociu, într-o serie de țări, dar majoritatea se află în Emiratele Arabe Unite, iar baza respectivă este foarte importantă pentru noi.”, a declarat el.

Noi alerte de suspiciuni de infiltrare a dronelor în Golan. Hezbollah a confirmat trimiterea anterioară a unor drone

Alerte de suspiciuni de infiltrare a dronelor în mai multe comunități din Golan.

Forțele de Apărare Israeliene (IDF) au declarat anterior că au doborât două drone lansate din Liban. Hezbollah a confirmat că a lansat două drone.

Câte rachete şi drone au interceptat până acum ţările din Golf

Emiratele Arabe Unite au interceptat 169 dintre cele 182 de rachete detectate, restul aterizând în mare, conform CNN. Totodată, au doborât 645 de drone, în timp ce alte 44 au atins teritoriul țării, potrivit Ministerului Apărării.

Bahrain a raportat interceptarea a 70 de rachete și 76 de drone, conform presei de stat, citând Comandamentul General al Forțelor de Apărare.

Qatar a neutralizat 101 rachete dintr-un total de 104 detectate, precum și 24 din 39 de drone, și a doborât două bombardiere iraniene SU-24, potrivit agenției de știri de stat Qatar News Agency.

Arabia Saudită nu a dezvăluit cifra exactă a rachetelor sau dronelor interceptate.

Totuși, Ambasada SUA din Riad a fost lovită de drone suspectate a fi iraniene, conform a două surse apropiate situației. Ministerul Apărării a precizat ulterior că opt drone au fost interceptate în apropierea orașelor Riad și Al-Kharj.

Israelul ordonă noi evacuări în Liban

Armata israeliană a emis marți noi ordine de evacuare pentru zeci de locații din Liban, scrie The Guardian.

Avertismentul a fost făcut inclusiv pentru locuitorii din două cartiere din sudul Beirutului, pentru a sta departe de mai multe clădiri înainte de o acțiune militară, relatează AFP.

„Avertisment urgent pentru locuitorii din Liban, în special din satele ale căror nume sunt afișate. Pentru siguranța dumneavoastră, trebuie să vă evacuați imediat locuințele”, se arată într-un comunicat al purtătorului de cuvânt al armatei în limba arabă, Avichay Adraee, pe Telegram, care enumeră 50 de locații.

„Sunteți situat în apropierea instalațiilor și intereselor Hezbollah, împotriva cărora IDF va opera în viitorul apropiat”, le-a spus el locuitorilor din cartierele Ghobeiry și Haret Hreik din sudul Beirutului.

Centrele de date Amazon avariate de atacurile cu drone

Amazon Web Service (AWS) declară că se confruntă cu „întreruperi continue ale serviciilor” în Orientul Mijlociu, după ce compania a susținut că trei dintre centrele sale de date au fost afectate de atacurile cu drone, scrie Sky News.

Într-o actualizare de pe site-ul său web, AWS a declarat că două facilități din Emiratele Arabe Unite au fost „lovite direct”, în timp ce „o dronă lovită în imediata apropiere” a unui amplasament din Bahrain a provocat pagube.

„Aceste atacuri au provocat daune structurale, au perturbat furnizarea de energie electrică infrastructurii noastre și, în unele cazuri, au necesitat activități de stingere a incendiilor care au dus la daune suplimentare provocate de apă.”, se arată.

AWS a declarat că lucrează pentru a restabili serviciul, dar a recunoscut că a avut loc o recuperare.

Știrea inițială

La începutul celei de-a patra zile a conflictului din Orientul Mijlociu, izbucnit după ofensiva americano-israeliană împotriva Iranului, Israelul a anunțat marți că a atacat sediul radioteleviziunii publice din Teheran. Capitala iraniană a fost zguduită de mai multe explozii, potrivit AFP.

Teheranul, care a continuat să țintească statele din Golf unde sunt amplasate baze americane, a declarat că este pregătit pentru un „război de durată”. La rândul lor, Statele Unite au transmis că sunt dispuse să acționeze „până la capăt”, fără a exclude posibilitatea unei intervenții militare terestre.

Cu toate acestea, prim-ministrul Israelului, Benjamin Netanyahu, a respins afirmațiile potrivit cărora Statele Unite și Israelul ar intra într-un conflict prelungit cu Iranul, relatează The Times of Israel și The Guardian.

Într-un interviu acordat postului Fox News, Netanyahu a declarat: „Aud că oamenii vă spun că veți avea un război fără sfârșit aici. Nu veți avea un război fără sfârșit pentru că… acest regim terorist din Iran este în punctul său cel mai slab” de la înființarea sa.

De asemenea, Israelul a anunțat că a interceptat două drone care au traversat teritoriul țării din direcția Libanului, au declarat Forțele de Apărare Israeliene marți dimineață devreme.

Iată declarația completă: „În urma sirenelor care au declanșat identificarea unei aeronave ostile la ora 04:43 în zona Galileii de Vest, Forțele Aeriene Israeliene au interceptat două drone care au traversat teritoriul israelian din direcția Libanului. În plus, în urma sirenelor care au declanșat în HaGoshrim la ora 04:37, s-a stabilit că este vorba de o identificare falsă.”

Mai mult, Armata Arabiei Saudite anunțat că a interceptat și distrus opt drone în apropierea capitalei Riad și a orașului central Al Kharj, a anunțat Ministerul Apărării din regat marți dimineață, ora locală, relatează CNN.

Declarația, atribuită purtătorului de cuvânt al ministerului, general-maiorul Turki Al-Maliki, nu a precizat dacă au rezultat pagube sau victime.

Al Kharj se află la aproximativ 85 de kilometri sud-est de Riad. Baza Aeriană Prince Sultan este situată în apropiere. Este o bază aeriană saudită, dar se știe anterior că a găzduit aeronave militare americane.

O scădere a acțiunilor a continuat marți, iar dolarul american a crescut, pe fondul temerilor investitorilor legate de impactul atacurilor americane și israeliene asupra Iranului, scrie Reuters.

Cel mai extins indice MSCI pentru acțiunile din Asia-Pacific, în afara Japoniei, a pierdut 1,5%, prelungind pierderile pentru a doua zi consecutivă.

El a fost condus de scăderea de până la 4,1% a acțiunilor din Coreea de Sud. Nikkei 225 din Tokyo a coborât cu 2,3%, iar contractele futures e-mini pe S&P 500 au scăzut cu 0,6%.

„Incertitudinea politicii economice era deja ridicată, iar acum, odată cu conflictul din Iran, se așteaptă ca și riscul geopolitic să crească. Ultima dată când ambele au înregistrat o creștere bruscă a fost în 2022, în timpul conflictului Rusia-Ucraina, care nu a funcționat bine pentru piețele asiatice.”, a declarat Rupal Agarwal, strateg la Bernstein în Singapore.

Pe Wall Street, indicele S&P 500 s-a stabilizat după o sesiune volatilă de luni, iar Nasdaq Composite a crescut cu 0,4%. Președintele american Donald Trump a spus că operațiunea împotriva Iranului a depășit așteptările.

Un oficial al Gărzilor Revoluționare din Iran a precizat că Strâmtoarea Ormuz rămâne închisă traficului maritim și că orice navă care încearcă să treacă va fi atacată.

Amenințare a dus la creșterea costului închirierii unui supertanker pentru transportul petrolului din Orientul Mijlociu către China la peste 400.000 de dolari pe zi.

Contractele futures pentru țițeiul Brent au urcat cu 2%, până la 79,22 dolari pe baril. Prețurile gazelor naturale au crescut cu aproximativ 40% în Europa și Asia.

Rezolvarea scenariilor de risc

Creșterea bruscă a prețurilor la energie ar putea, de altfel, mări costurile companiilor asiatice și afecta profiturile, ceea ce va influența într-o măsură performanța acțiunilor.

„Estimăm că o creștere de 20% a prețului Brent ar putea reduce câștigurile regionale cu 2%, cu variații între țări, dar acest lucru depinde de durata conflictului. Vârfurile mari ale riscului geopolitic afectează pe termen scurt, dar efectele se disipează în timp. Creșterea riscului geopolitic coincide cu vulnerabilitatea regională la corecție.”, au notat analiștii de la Goldman Sachs.

În toată această situație alarmantă, Secretarul de stat, Marco Rubio, a spus că Statele Unite vor lua măsuri pentru a contracara creșterea bruscă a prețului petrolului cauzată de conflictul din Iran.

Datele ISM arată că activitatea industrială din SUA a crescut constant în februarie, însă prețurile la poarta fabricilor au atins un maxim de aproape 3 ani și jumătate, ceea ce arată presiunea asupra inflației chiar înainte de atacurile SUA asupra Iranului.

Contractele futures indică o probabilitate de 97,5% ca Fed să mențină ratele dobânzilor la reuniunea din 18 martie. Indicele dolarului american s-a menținut aproape de maximul de șase săptămâni, la 98,499, în timp ce randamentul obligațiunilor pe 10 ani a scăzut la 4,036%.

De asemenea, aurul a crescut cu 0,6%, la 5.358,44 dolari, în timp ce Bitcoin și Ether au scăzut cu 1,5%, la 68.399,26 dolari, respectiv 2.013,07 dolari.

În total, 318 cetățeni români – pelerini și turiști – au revenit în țară în urma unei operațiuni organizate în regim charter.

Potrivit mesajului publicat de ministru, cele două curse au fost organizate de agenții de turism, în colaborare cu TAROM, în contextul tensiunilor din Orientul Mijlociu.

Cetățenii români au tranzitat Egiptul prin punctul de frontieră Taba, unde au fost sprijiniți de echipa consulară și de Ambasada României în Egipt.

Oana Țoiu a precizat că a discutat cu ministrul de externe al Republicii Arabe Egipt, Badr Abdel-Aati, pentru menținerea unei comunicări constante la nivel bilateral.

Scopul este facilitarea tranzitului pentru eventuale grupuri suplimentare de turiști sau pentru cazuri speciale care ar putea necesita asistență consulară în perioada următoare.

Operațiunea de repatriere vine pe fondul escaladării situației de securitate din regiune și face parte din eforturile autorităților române de a asigura protecția cetățenilor aflați în zone afectate de tensiuni.

Guvernul libanez a anunțat marți că a luat o măsură fără precedent, interzicând orice activitate militară sau de securitate a grupării Hezbollah, susținută de Iran. Decizia a stârnit critici imediate din partea organizației, scrie The Guardian.

„Statul libanez își declară respingerea absolută și neechivocă a oricăror acțiuni militare sau de securitate lansate de pe teritoriul libanez în afara cadrului instituțiilor sale legitime.”, a declarat prim-ministrul libanez, Nawaf Salam, pentru AFP, după o ședință de urgență a cabinetului.

„Acest lucru necesită interzicerea imediată a tuturor activităților de securitate și militare ale Hezbollah, considerându-le în afara legii și obligându-l să predea armele.”, a mai declarat acesta.

Mișcarea pro-iraniană, Hezbollah, prezentă atât în guvern, cât și în Parlament, a reacționat puternic după acest anunț. Măsura guvernului a venit la câteva ore după ce gruparea militantă susținută de Iran a atacat Israelul, luni dimineață, ca răzbunare pentru uciderea liderului suprem iranian, Ali Khamenei.

În replică, Israelul a bombardat suburbiile sudice ale Beirutului și sudul Libanului, provocând moartea a cel puțin 52 de persoane și rănirea a 154, potrivit Ministerului Sănătății de la Beirut.

Liderul blocului parlamentar al Hezbollah, Mohammed Raad, a criticat decizia, spunând că „deciziile pripite ale Beirutului nu reflectă așteptările libanezilor. Ei se așteptau la o decizie de respingere a agresiunii [israeliene].”

Israelul, care susține că a atacat lideri ai grupării, a declarat că a lovit peste 70 de obiective ale Hezbollah într-o ofensivă declanșată după ce mișcarea pro-iraniană a lansat rachete și drone spre teritoriul său.

Acțiunea a determinat locuitorii din zonele vizate, încă afectați de războiul anterior dintre Israel și Hezbollah, încheiat în noiembrie 2024, să se refugieze.

În iunie anul trecut, Hezbollah nu a luat parte la războiul de 12 zile dintre Israel și Iran.

Prim-ministrul Israelului, Benjamin Netanyahu, a resping afirmațiile potrivit cărora Statele Unite și Israelul ar intra într-un conflict prelungit cu Iranul, relatează The Times of Israel și The Guardian.

Acesta a susținut că intervenția militară a celor două state în regiune va fi scurtă și decisivă.

Într-un interviu acordat postului Fox News, Netanyahu a declarat: „Aud că oamenii vă spun că veți avea un război fără sfârșit aici. Nu veți avea un război fără sfârșit pentru că… acest regim terorist din Iran este în punctul său cel mai slab” de la înființarea sa.

„Aceasta va fi o acțiune rapidă și decisivă”, a mai afirmat Benjamin Netanyahu.

Liderul israelian consideră că loviturile lansate de SUA și Israel pot crea premisele pentru schimbarea regimului de la Teheran. Cu toate acestea, în prezent, în Statele Unite, există poziții diferite cu privire la acest demers.

Secretarul Apărării, Pete Hegseth, a declarat anterior că schimbarea regimului nu reprezintă scopul principal al intervenției, acesta fiind, în schimb, eliminarea amenințărilor iraniene legate de rachete, forțe navale, programul nuclear.

Benjamin Netanyahu a declarat că Iranul este vinovat pentru majoritatea problemelor din Orientul Mijlociu și susține că o eventuală prăbușire a regimului ar deschide calea unor noi acorduri de pace între Israel și statele arabe și musulmane din regiune.

El crede că acțiunile comune americano-israeliene vor „inaugura o eră de pace la care nici măcar nu am visat”.

Secretarul de stat american, Marco Rubio, a explicat că SUA au declanșat Operațiunea Epic Fury după ce Israelul se pregătea pentru un atac preventiv asupra Iranului.

Potrivit acestuia, informațiile serviciilor americane indicau că Teheranul ar fi răspuns prin atacuri asupra intereselor americane din regiune.

După această declarație au urmat criticile la adresa administrației americane, unii acuzând că Israelul ar fi atras SUA într-un conflict cu Iranul. Întrebat despre această acuzație, Netanyahu a respins ideea și a ironizat-o.

„Este ridicol. Donald Trump este cel mai puternic lider din lume. Face ceea ce consideră că este corect pentru America. De asemenea, face ceea ce consideră că este corect pentru generațiile viitoare”, spune Netanyahu.

Cotațiile petrolului au continuat să crească marți, pentru a treia zi consecutiv, pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu și al riscurilor legate de transportul maritim prin Strâmtoarea Ormuz.

Investitorii se tem în continuare de posibile probleme legate de livrările din una dintre cele mai importante regiuni producătoare de petrol din lume.

Contractele futures pentru țițeiul Brent au ajuns la 78,83 dolari pe baril, cu 1,10 dolari mai mult, adică un avans de 1,4%, la ora 01:07 GMT.

În ședința de luni, prețul a atins 82,37 dolari pe baril, cel mai ridicat nivel din ianuarie 2025. Ulterior, cotația a scăzut, însă s-a închis cu un câștig de 6,7%, potrivit Reuters.

Și petrolul american West Texas Intermediate a înregistrat o creștere de 74 de cenți, adică 1%, până la 71,97 dolari pe baril. În sesiunea anterioară, prețul a urcat inițial la cel mai înalt nivel din iunie 2025, apoi a scăzut ușor, dar a încheiat ziua cu un plus de 6,3%.

Analiștii avertizează că situația rămâne încă instabilă.

„Fără nicio dezescaladare rapidă în perspectivă, Strâmtoarea Ormuz s-a închis efectiv, iar Iranul demonstrează disponibilitatea de a viza infrastructura energetică din regiune, riscurile de creștere rămân și acestea cresc cu cât conflictul se prelungește”, a declarat Tony Sycamore, analist de piață, într-o postare pe rețelele de socializare.

The Guardian relatează că temerile privind blocarea transportului prin Strâmtoarea Ormuz și posibile atacuri asupra infrastructurii energetice vor menține, pentru o perioadă, presiunea asupra pieței.

Comitetul Paralimpic Internațional a decis marți să interzică echipei Ucrainei folosirea unor uniforme care includ harta țării, motivul fiind că designul are caracter politic, scrie Kyiv Post.

Valeriy Sushkevych, președintele Comitetului Național Paralimpic al Ucrainei, a explicat că ținuta vizată nu era destinată probelor sportive, ci momentelor oficiale și ceremoniilor.

„Ne-am pregătit uniforma sportivă, nu – nici măcar uniforma sportivă, ci uniforma ceremonială pentru echipa noastră. Comitetul Paralimpic Internațional a spus: «Nu, nu, nu – nu va funcționa așa!»”, a declarat Valeriy Sushkevych pentru Ukrinform.

Acesta a precizat că reprezentanții internaționali au considerat că simbolul este nepotrivit din punct de vedere politic: „Au spus că această uniformă era politică.”

Ulterior, Valeriy Sushkevych a confirmat că ținuta includea harta Ucrainei și că proiectul aparține designerului Viktor Anisimov.

Tensiunile dintre partea ucraineană și Comitetul Paralimpic Internațional nu s-au oprit, însă, aici.

Sushkevych a criticat și hotărârea de a permite sportivilor proveniți din Rusia și Belarus să participe sub propriile drapele, pentru prima dată din 2022.

„IPC, prin ultima sa decizie concretă, a oferit posibilitatea de a ridica același steag, îmbibat cu sânge ucrainean, pe teritoriul celei de-a 14-a ediții a Jocurilor Paralimpice de Iarnă”, a declarat Sushkevych pentru AFP.

Și ministrul ucrainean al Sportului, Matvii Bidni, a condamnat această decizie a Comitetului.

„Decizia organizatorilor Jocurilor Paralimpice de a permite ucigașilor și realizărilor lor să concureze la Jocurile Paralimpice sub steaguri naționale este atât dezamăgitoare, cât și scandaloasă”, a scris Matvii Bidni.

„Sportul paralimpic a devenit un pilon pentru cei pe care [președintele rus Vladimir] Putin i-a trimis în Ucraina să-i ucidă – și care s-au întors din Ucraina cu răni și dizabilități”, a adăugat el.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a afirmat luni că armata rusească nu a și-a atins obiectivele stabilite anul trecut și va întâmpina dificultăți în realizarea planurilor anunțate, relatează Reuters.

Volodimir Zelenski a precizat că intențiile Rusiei de a ocupa estul Ucrainei și zonele sudice rămân aceleași: „Înțelegem ce vor. Înțelegem că direcțiile lor rămân actuale – ocuparea estului țării noastre, în special a regiunilor Donețk și Luhansk”.

Președintele ucrainean a adăugat că Rusia vizează, de asemenea, orașul Dnipro și analizează și alte posibilități de avans în regiunea Odesa.

„Cu siguranță vor să continue în direcția regiunii Zaporijia și spre orașul Dnipro. Și, deși le este dificil, ei privesc spre regiunea Odesa.”, a precizat președintele ucrainean.

Zelenski a mai explicat că Ucraina a obținut hărți cu planurile militare ale Rusiei pentru 2026-2027, dar acestea „nu au nimic în comun cu realitatea”, fiindcă Moscova nu a reușit să ducă la bun sfârșit sarcinile. În același timp, el a spus că progresul forțelor rusești ar depinde de livrările de arme către Ucraina și de producția internă a țării.

Rusia continuă să avanseze în regiunea Donbasului, iar Ministerul Apărării de la Moscova a raportat capturarea a trei sate noi. În paralel, Statul Major General al Ucrainei a confirmat recucerirea a nouă așezări în sudul regiunii Zaporijia de la sfârșitul lunii ianuarie.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a discutat cu președintele Ciprului, Nikos Christodoulides, referitor la atacul cu dronă asupra unei baze aeriene britanice din țară.

Informația a fost transmisă de Ursula von der Leyen pe pagina sa de X, conform Ukrinform.

În cadrul discuției, președintele Ciprului a informat Comisia Europeană despre incident.

„Christodoulides m-a informat despre singurul incident care a avut loc la scurt timp după miezul nopții, în care un vehicul aerian fără pilot a vizat baza britanică din Akrotiri”, a scris Ursula în postare.

„Deși Republica Cipru nu a fost ținta, permiteți-mi să fiu clar: suntem colectiv, ferm și neechivoc alături de statele noastre membre în fața oricărei amenințări”, a mai declarat Ursula.

Evenimentul a avut loc pe fondul tensiunilor regionale. Pe 28 februarie, Statele Unite și Israelul au efectuat atacuri comune asupra instalațiilor regimului din Iran.

Ca reacție, Iranul a vizat baze americane în Kuweit, Emiratele Arabe Unite, Qatar, Bahrain și Iordania, precum și două rachete îndreptate spre Cipru, unde Regatul Unit menține baze militare.

Drona neidentificată care a lovit baza aeriană britanică din Cipru a provocat „daune minore” infrastructurii, conform autorităților locale, fără a înregistra victime.

Armata israeliană a declarat, în noaptea de luni spre marți, că a „lovit și distrus” sediul postului public de radio și televiziune din Iran (IRIB), continuând seria de atacuri aeriene asupra republicii islamice, conform The Times of Israel.

„Cu puțin timp în urmă, forțele aeriene israeliene au lovit și distrus centrul de comunicații al regimului terorist iranian” din Teheran, a transmis armata israeliană (IDF) într-un comunicat de presă, însoțit de o imagine infografică a clădirii, referindu-se la IRIB.

„Activitățile care se desfășurau în complex erau conduse și coordonate de Garda Revoluționară Iraniană. De-a lungul anilor, Autoritatea Iraniană de Radiodifuziune a cerut distrugerea statului Israel și utilizarea armelor nucleare”, a adăugat IDF.

Bombardamentul a fost precedat de un avertisment pentru evacuarea civililor din zona respectivă, situată în nordul Teheranului, unde se află sediul IRIB. Clădirea fusese deja vizată de Israel în timpul conflictului din iunie 2025.

Avioanele de vânătoare ale Forțelor Aeriene Israeliene au aruncat „zeci de bombe” asupra complexului, „distrugându-l”, potrivit IDF.

Armata israeliană a anunțat că „centrul de comunicații al regimului terorist iranian” era folosit pentru „a promova activități militare sub pretextul activităților și bunurilor civile, pe lângă activitățile de propagandă care emanau din centrul de comunicații”.

IDF a mai precizat că toate activitățile desfășurate în cadrul complexului erau coordonate de Garda Revoluționară Islamică din Iran (IRGC).