Potrivit Primăriei Municipiului București, „62 de bannere verticale au dispărut de pe Calea Floreasca, între Șos. Ștefan cel Mare și Șos. Pipera”, după ce s-a constatat că erau montate fără aviz valabil de amplasament, inclusiv în zona centrală. Intervenția a avut loc între orele 22.00 și 4.00, pentru a evita perturbarea traficului.

Demontările continuă. Urmează regulamentul

Acțiunea va continua și în următoarele nopți. Autoritățile anunță că vor fi demontate bannerele montate pe sensul opus al Căii Floreasca, precum și cele de pe străzile Lt. Aviator Radu Beller, Jandarmeriei, Știrbei Vodă, Șos. Fabrica de Glucoză și Șos. Pipera.

În paralel, polițiștii locali au ridicat de pe domeniul public „primele 12 prisme publicitare, amplasate ilegal pe trotuare”.

Primăria a menționat că „Bucureștiul va avea în curând un Regulament de publicitate stradală”, așa cum a anunțat primarul general, Ciprian Ciucu.

Modelul, aplicat anterior în Sectorul 6

Schimbarea a pornit din Sectorul 6. În martie 2023, când conducea administrația locală a acestui sector, Ciprian Ciucu a propus Consiliului Local un Regulament privind activitatea de publicitate, reclamă și afișaj, care a fost adoptat în unanimitate.

Regulamentul a transpus în norme obligatorii un „Ghid de Publicitate Comercială”, inițiat de primar încă din vara anului 2022, care stabilea reguli clare privind aspectul vitrinelor, copertinelor, panourilor publicitare și firmelor luminoase.

Reguli stricte pentru publicitate

Documentul interzicea folosirea culorilor și formelor specifice semnalizării rutiere, echipamentele audio pentru reclame și obliga comercianții să reducă intensitatea luminoasă cu 35% pe timpul nopții. De asemenea, stabilea limite pentru dimensiunea sistemelor publicitare amplasate pe terasele clădirilor. Proprietarii aveau termen până la 31 decembrie 2023 pentru a intra în legalitate.

Încă de atunci, Ciucu afirma că își dorește ca modelul din Sectorul 6 să fie preluat la nivelul întregului oraș, pentru a crea unitate vizuală și reguli clare în materie de publicitate stradală.

Potrivit unui comunicat al PSD, cei care refuză să includă în buget sau care vor să reducă alocarea pentru Programul PSD de solidaritate riscă să determine un blocaj politic nejustificat și iresponsabil, cu implicații negative asupra execuției bugetare din acest an.

Social-democrații susțin că Programul de solidaritate are un impact minimal asupra bugetului de stat, dar este absolut necesar pentru susținerea unor categorii sociale afectate puternic de creșterea inflației și de măsurile de austeritate de anul trecut.

„Programul PSD prevede ca din veniturile bugetare estimate la peste 860 de miliarde de lei să se aloce aproximativ 3,4 miliarde lei (0,4%) pentru sprijinirea pensionarilor cu venituri mici, a mamelor și a copiilor din familiile sărace”, transmite PSD.

Sursa de finanțare ar urma să fie veniturile obținute din taxe și impozite: „Deci invocarea <indicării surselor de finanțare> pentru astfel de alocări reflectă fie rea-credință, fie o înțelegere rudimentară a construcției fiscal-bugetare”.

Astfel, PSD solicită partenerilor de guvernare să nu blocheze adoptarea bugetului prin respingerea sau reducerea alocărilor pentru Programul de solidaritate: „Guvernarea nu se poate rezuma doar la cifrele bugetare. Guvernarea trebuie să fie în primul rând pentru oameni și trebuie să țină cont de greutățile lor. Totodată, trebuie subliniat că <stabilitatea politică> invocată de unii dintre parteneri nu este doar responsabilitatea PSD și nu trebuie invocată doar atunci când PSD își apără propriul electorat! Stabilitatea politică este responsabilitatea tuturor partidelor din arcul guvernamental care au obligația să respecte alegătorii celorlalți parteneri de guvernare”.

Printre produsele vedetă lansate la MWC 2026 se numără:

• Încărcător Anker Nano (45W, cu Smart Display, pliabil la 180°), în culoarea Cosmic Orange
• Stație de încărcare wireless Anker Prime (3-in-1, pliabilă, cu funcții ca MagGo, AirCool, Foldable)
• Aspirator robot eufy C28
• Robot de tuns iarba eufy C15
• Căști Soundcore Space 2
• Pompă de sân portabilă eufy S2 Pro

Pe 1 martie, Anker Innovations a participat, de asemenea, la evenimentul ShowStoppers, la Palatul Regal Pedralbes, unde reprezentanții media și ai industriei au avut ocazia de a asista la demonstrații practice cu cele mai noi produse ale companiei.

Citeşte comunicatul integral AICI

Inițiativa legislativă prevede că, la primul contact al victimei cu o autoritate competentă sau cu un organ judiciar, precum și anterior primei audieri ori declarații în legătură cu faptele de violență domestică sau cu cererea de ordin de protecție, aceasta trebuie informată, în mod clar și accesibil, despre dreptul la protecție specială, la servicii de consiliere, reabilitare, reintegrare socială și asistență medicală gratuită, precum și despre dreptul la consiliere și asistență juridică gratuită.

Potrivit inițiatorilor, deși legea enumeră aceste drepturi, în prezent nu există un mecanism procedural care să garanteze că victima este efectiv informată și că această informare este documentată. „Simpla consacrare a unor drepturi în textul legii nu este suficientă dacă persoana aflată într-o situație de vulnerabilitate extremă nu știe că le are și nu le poate exercita. Lipsa informării reale transformă drepturile în formule teoretice”, se arată în expunerea de motive.

„Prin prezenta inițiativă se urmărește transformarea drepturilor victimelor din simple enunțuri legale în instrumente efective de protecție. Informarea clară, documentată și realizată la timp reprezintă premisa esențială pentru întreruperea ciclului violenței și pentru recâștigarea demnității și siguranței personale”, se mai arată în expunerea de motive.

Proiectul introduce o fișă de informare, document distinct în care se consemnează îndeplinirea obligației de informare. Fișa va fi semnată de victimă, iar refuzul sau imposibilitatea obiectivă de semnare vor fi consemnate motivat. Modelul fișei și procedura de utilizare vor fi aprobate prin ordin comun al ministrului afacerilor interne și al ministrului justiției, în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a legii.

„Puterea unui stat stă în capacitatea acestuia de a asigura protecție celor mai vulnerabili, celor care nu se pot proteja singuri. De aceea am considerat necesar să venim cu o completare la o lege deja existentă, legea 217 pe 2003, privind prevenirea și combaterea violenței domestice. După cum am văzut în ultimele sondaje, la nivel european suntem pe locul 4 în ceea ce privește violența domestică și, din păcate, una din două femei în timpul unei relații în România a fost abuzată atât emoțional cât și fizic.

Pentru a putea ajuta aceste victime, pentru a le da puterea de a merge mai departe, am considerat necesar să modificăm în această lege și să trecem obligativitatea autorităților locale de a informa victima cu privire la drepturile pe care aceasta le are și anume dreptul la o consiliere juridică, dreptul la o consiliere psihologică și, acolo unde este cazul și este atât de grav, dreptul la internarea într-un centru specializat unde să fie ținută deoparte și departe de agresor”, a declarat Antonio Popescu, deputat AUR.

Inițiativa este în concordanță cu Directiva 2012/29/UE, care consacră dreptul victimelor de a primi informații fără întârzieri inutile, încă de la primul contact cu o autoritate competentă, precum și cu Directiva (UE) 2024/1385 privind combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice. Totodată, proiectul respectă obligațiile asumate de România prin Convenția de la Istanbul, care impune statelor să asigure informarea adecvată și la timp a victimelor cu privire la serviciile de sprijin și la măsurile juridice disponibile.

AUR reafirmă că protejarea victimelor violenței domestice trebuie să fie o prioritate reală a statului român, iar mecanismele legale trebuie să funcționeze efectiv, nu doar formal.

Nivelurile globale ale datoriei rămân ridicate în marile economii în 2025. Mai multe țări au acum o datorie totală care depășește 300% din PIB, potrivit VisualCapitalist.

Cele mai recente date provin de la Monitorul global al datoriei al Institutului de Finanțe Internaționale.

Clasamentul combină datoria populației, a companiilor și a guvernului. Datele reflectă situația din trimestrul al patrulea din 2025.

Hong Kong și Japonia conduc clasamentul

Hong Kong ocupă primul loc, cu o datorie totală de 380% din PIB. Doar datoria companiilor reprezintă 227% din PIB. Datoria guvernamentală este de 67%, iar cea a gospodăriilor ajunge la 86%.

Următoarea în clasament este Japonia cu o datorie totală de 372% din PIB. Datoria guvernamentală se apropie de 199% din PIB. Datoria companiilor este de 113%, iar cea a populației de 60%.

Singapore ocupă locul al treilea, cu 347% din PIB. Franța și Canada depășesc, de asemenea, pragul de 300%.

Statele Unite se află pe locul șapte, cu 264% din PIB. Datoria guvernamentală conduce, cu 123%, urmată de datoria corporativă, de 73%.

Economiile dezvoltate, sub presiune tot mai mare

Multe economii avansate au crescut împrumuturile după crize succesive. Măsurile de stimulare din timpul pandemiei și cheltuielile pentru apărare au majorat deficitele. Creșterea ratelor dobânzilor pune acum presiune pe gospodării și companii.

Perturbările din transportul maritim și riscurile geopolitice afectează piețele. Sustenabilitatea datoriei rămâne o preocupare majoră la nivel global.

Cum se poziționează țările europene în clasamentul global al datoriei

Franța este cea mai îndatorată economie europeană din top, ocupând locul 4 la nivel global, cu o datorie totală de 326% din PIB. Datoria companiilor este cea mai ridicată componentă, la 156%, urmată de datoria guvernamentală de 110% și cea a populației de 59%.

Italia se află pe locul 9, cu un nivel total al datoriei de 236% din PIB. În cazul său, datoria publică este dominantă, ajungând la 141%, în timp ce datoria companiilor este de 59%, iar cea a gospodăriilor de 36%.

Marea Britanie ocupă locul 13, cu o datorie totală de 214% din PIB. Datoria populației reprezintă 74% din PIB, datoria companiilor este de 59%, iar datoria guvernamentală ajunge la 81%.

Germania este pe locul 14, cu o datorie totală de 200% din PIB, unde datoria companiilor are cea mai mare pondere – 89%, urmată de datoria guvernamentală (63%) și de cea a populației (49%).

Ungaria se situează pe locul 21, cu o datorie totală de 161% din PIB. Structura este: 70% datorie corporativă, 73% datorie guvernamentală și 18% datorie a populației.

Cehia ocupă locul 30, cu o datorie totală de 129% din PIB, din care 32% reprezintă datoria populației, 51% datoria companiilor și 47% datoria guvernamentală.

Rusia se află pe locul 31, cu 127% din PIB, structura fiind formată din 21% datorie a populației, 79% datorie corporativă și 27% datorie guvernamentală.

În ansamblu, economiile vest-europene prezintă niveluri mai ridicate ale datoriei totale, în timp ce statele din Europa Centrală și de Est se situează în partea inferioară a clasamentului global.

Unde se situează România?

România se află pe poziția 36 în clasamentul global al datoriei. Potrivit datelor, datoria totală a României este de 102% din PIB. Datoria populației reprezintă 11% din PIB. Datoria companiilor este de 29%, iar cea guvernamentală ajunge la 61%.

Comparativ cu marile economii dezvoltate, nivelul datoriei României rămâne moderat. Valoarea totală este semnificativ sub cea a liderilor globali.

Hannah Lemin, în vârstă de 12 ani, și sora ei Olivia, în vârstă de 11 ani, luau cina împreună cu părinții lor, Marcus și Michele, la restaurantul Miky’s Italian Fusion din suburbia Crawley a orașului Perth, în iunie 2024, scrie ABC.

În timpul mesei, fetele s-au plâns că sucul de merișoare avea un gust de „otravă”.

Ulterior s-a descoperit că un barman angajat al restaurantului le-a servit fetelor o soluție de citronella de culoare roz și ulei pentru lămpi.

Fetele au fost tratate la spital, iar incidentul a declanșat o anchetă a Departamentului Sănătății.

Marți, la Tribunalul Magistraturii din Perth, fostul proprietar al afacerii a fost găsit vinovat de vânzarea de alimente nesigure și de neîndeplinirea obligației de diligență, împreună cu două acuzații conexe.

Magistratul a declarat că Angiuli nu și-a îndeplinit obligația de diligență și că restaurantul nu părea să fie gestionat în mod adecvat sau să respecte o serie de norme, inclusiv asigurarea faptului că personalul deținea certificări de siguranță alimentară.

Avocatul propietarului a declarat că clientul său și-a pierdut afacerea și nu mai lucrează în domeniul ospitalității.

ABC a intervievat familia a doua zi după incident, iar părinții fetelor au descris groaza pe care au simțit-o când au realizat ce au băut fiicele lor.

„E otrăvit”

„Fiicele mele au început să bea, dar amândouă au scuipat sucul de afine și au spus: «E otrăvit»”, a declarat Michele Lemin.

„Le-am spus: «Nu fiți prostuțe», am luat paharul, am băut și eu, apoi l-am scuipat”.

Marcus Lemin a declarat că a alergat la tejghea după ce a mirosit lichidul și a cerut să vadă sticla din care provenea.

El a susținut că angajatul a refuzat inițial, spunându-i că era „doar suc de merișoare vechi”. „A scos sticla [din frigider] și a pus-o sub tejghea”, a spus tatăl.

Familia s-a grăbit la Spitalul de Copii din Perth și la Spitalul Sir Charles Gairdner după ce a primit sfaturi de la centrul de informare privind otrăvurile.

„Fiicele mele… aveau arsuri la stomac, le furnicau degetele și mâinile. Aveau dureri de cap… era îngrozitor”.

Copiii au fost ținuți sub observație la spital timp de câteva ore înainte de a fi externați.

După ședința de judecată, tatăl fetelor a declarat că nu are idee care ar fi pedeapsa potrivită, dar speră că amenda va transmite un mesaj industriei ospitalității.

Faptul că țigările electronice sau produsele pe bază de tutun încălzit ar fi mai sănătoase este un „mit”, potrivit INSP. Reprezentanții precizează că nu există dovezi științifice care să susțină afirmațiile prezente în spațiul public.

INSP precizează că și produsele pe bază de tutun încălzit (HTP) conțin fum. Potrivit specialiștilor, aerosolii din aceste produse se încadrează în definiția fumului, iar orice fum emis de acest tip de produse, este „fără echivoc”, fum de tutun.

Produsele pe bază de tutun încălzit, la fel de toxice precum țigările clasice

Specialiștii atrag atenția că produsele din tutun încălzit sunt la fel de toxice precum țigările clasice, având, în unele cazuri, concentrații mai mari ale unor substanțe toxice.

„Emisiile provenite de la tutunul încălzit, conțin concentrații ridicate de particule, gudron, acetaldehidă (un potențial cancerigen), acrilamidă (un potențial cancerigen) și formaldehidă (un potențial cancerigen). 

Deși unele dintre produsele din tutun încălzit pot emite concentrații mai reduse de produși de ardere comparativ cu țigările convenționale, pentru alte douăzeci și două de substanțe nocive sau potențial dăunătoare au fost cu >200% mai mari și șapte au fost >1000% mai mari decât în fumul de țigară de referință”, afirmă reprezentanții INSP.

INSP a atras atenția că și produsele din tutun pentru uz oral, nazal, precum și cele din tutun încălzit sunt cancerigene pentru oameni.

Potrivit unei evaluări independente, peste 20 de substanțe chimice au cantități semnificativ mai concentrate decât în fumul de țigară de referință.

Nu există suficiente date care să confirme că țigările electronice ar fi mai sănătoase

În consecință Organizația Mondială a Sănătății precizează că nu există suficiente date epidemiologice independente pe termen lung care să confirme reducerea morbidității sau mortalității asociate utilizării exclusive de produse din tutun încălzit.

În ceea ce privește mitul legat de faptul că produsele din tutun încălzit îi ajută pe dependenții de tutun să se lase de țigări, INSP afirmă că și acesta este un mit. Produsele HTP, la rândul lor, creează creează dependență și sunt cancerigene. Ba mai mult, ele pot reprezenta „o poartă de acces la dependența de fumat, în special pentru tineri.

„Există dovezi solide că nicotina din lichidele pentru fumat este implicată în dezvoltarea dependenței și că aromele au o contribuție relevantă la atractivitatea utilizării țigărilor electronice și a inițierii”, afirmă INSP.

Produsele pe bază de tutun încălzit afectează plămânii

Potrivit INSP, afirmația că studiile sugerează că poate exista o corelație între utilizarea produselor pe bază de tutun încălzit și apariția bolilor respiratorii. Acestea au un impact negativ asupra funcționării plămânilor, ducând la apariția Pneumoniei Eozinofilice Acute (AEP), rinitei alergice și astmului.

„Au fost observate creșterea nivelului de stres oxidativ, disfuncția mitocondrială și creșterea infecțiilor la nivelul căilor respiratorii (…)”, precizează INSP.

„Încă nu vedem nicio dovadă că Iranul dezvoltă arme nucleare, ceea ce a fost principala, dacă nu singura, justificare a războiului”, a declarat Lavrov în marja unei întâlniri cu omologul său din Brunei, potrivit Reuters. 

Șeful diplomației de la Moscova a reiterat apelul pentru oprirea voințelor și protejarea civililor. „Ca prim pas necondiționat, trebuie să facem tot posibilul pentru a opri orice acțiuni care au ca rezultat victime civile”, susține Lavrov. 

Declarația oficialului rus vine după ce peste 160 de persoane și-au pierdut viața după ce o școală din sudul Iranului a fost bombardată. 

Începând de sâmbătă, Israel și Statele Unite ale Americii au început să atace Iranul cu scopul de a opri programele nucleare și de rachete balistice ale Teheranului.

O apariție spectaculoasă pe piața de artă din România readuce în prim-plan una dintre imaginile-fanion ale istoriei naționale: „Atacul de la Smârdan” al lui Nicolae Grigorescu.

O variantă de mai mici dimensiuni a celebrei compoziții, realizată în 1903 de pictorul româno-francez Emilian Lăzărescu, va fi oferită în licitație de Casa A10 by Artmark.

Lucrarea reprezintă o replică a capodoperei considerate una dintre cele mai valoroase opere de artă românească aflate în patrimoniul Muzeului Național de Istorie a României, se arată într-un comunicat ArtMark.

Replica a fost realizată la doar 18 ani după realizarea originalului

Pictura lui Lăzărescu a fost realizată la doar 18 ani după finalizarea monumentalei versiuni semnate de Grigorescu, în 1885, la rândul ei inspirată direct din experiența artistului pe frontul Războiului de Independență din 1877–1878.

Momentul are o semnificație culturală aparte: readuce în atenția publicului nu doar forța iconică a compoziției lui Grigorescu, ci și importanța procesului de restaurare prin care va trece lucrarea de mari dimensiuni din colecția Muzeului Național de Istorie.

„Una dintre cele mai importante opere din patrimoniul cultural”

„Este, fără discuție, una dintre cele mai importante opere aflate în patrimoniul instituției noastre și sigur una din cele mai importante piese din patrimoniul cultural național.

După deschiderea muzeului, în 1972, a făcut parte din expoziția permanentă până în 2002.

L-am expus în anul 2023, pentru a putea fi admirat de public înainte de a intra în restaurare și este foarte important ca acest proces să aibă loc, pentru ca pictura să-și recapete strălucirea de altădată și pentru a putea fi prezentată, din nou, în cadrul expozițiilor noastre”, arată Cornel Constantin Ilie, managerul interimar al Muzeului Național de Istorie a României.

Restauratori de excepție

Acesta și-a exprimat încrederea în echipa de restauratori, Sorina Gheorghiță și lector univ. Romeo Gheorghiță, subliniind că măiestria lor poate fi deja observată în cadrul unei expoziții dedicate restaurării picturilor din patrimoniul muzeului, unde este prezentată și o altă lucrare de Grigorescu, „Dorobanțul”.

Nicolae Grigorescu a construit celebra compoziție pornind de la experiența directă a frontului, fiind unul dintre pictorii oficiali ai campaniei românești din Bulgaria.

Numeroasele crochiuri și schițe realizate pe teren au stat la baza marilor sale compoziții istorice. Tocmai această autenticitate, dublată de forța plastică a scenei, face din „Atacul de la Smârdan” una dintre capodoperele artei românești și, probabil, cea mai importantă operă de artă cu temă istorică aflată încă pe teritoriul României.

„Să transpui o operă de la scară mare la scară mică nu e ușor”

În acest context, replica realizată de Emilian Lăzărescu capătă o valoare aparte, depășind simpla dimensiune de piață.

„Nu este de mirare că Emilian Lăzărescu a dorit să se raporteze la opera lui Nicolae Grigorescu.

A fost atras de această lucrare și a reprodus-o aproape identic, ceea ce este mare lucru, pentru că e foarte greu să transpui în opera ta, la o scară mai mică, opera identică a celui pe care, poate, l-ai considerat a fi un maestru al tău.

Evident că lucrarea l-a provocat. Și opera sa este, de asemenea, remarcabilă”, a mai spus directorul muzeului.

De admirat la Palatul Cesianu

Pictura semnată de Lăzărescu poate fi admirată în cadrul expoziției dedicate Licitației de Primăvară, la Palatul Cesianu-Racoviță, zilnic, de luni până duminică, între orele 10:00 și 20:00, cu intrare liberă.

Astfel, „Atacul de la Smârdan” trăiește, simbolic, un nou moment de vizibilitate: în timp ce capodopera lui Grigorescu așteaptă să revină restaurată în fața publicului, ecoul său artistic continuă să emoționeze și să circule prin istorie, prin ateliere și prin sălile de licitație.

În cadrul dialogului de nouă minute purtat cu jurnalistul Jake Tapper, liderul de la Casa Albă a precizat că, deși armata SUA acționează deja cu fermitate, nivelul maxim de intensitate al loviturilor nu a fost încă atins, scrie CNN.

„Până în acest moment, nu am utilizat întreaga noastră forță de lovire. Valul principal de operațiuni va fi declanșat în perioada imediat următoare”, a declarat Trump pentru CNN. Referitor la durata estimată a ostilităților, președintele a indicat un interval de aproximativ patru săptămâni. El a mai subliniat că acțiunile militare se desfășoară într-un ritm mai rapid decât cel prevăzut inițial.

Reacția Iranului față de vecinii arabi, o surpriză pentru Washington

Un punct central al interviului a fost uimirea exprimată de Trump față de modul în care Iranul a ales să riposteze. Au fost vizate state arabe din regiune precum Iordania, Kuweit, Qatar, Bahrain și Emiratele Arabe Unite.

Președintele a sugerat că implicarea acestor națiuni nu era prevăzută. Astfel, atacurile asupra unor zone rezidențiale și unități hoteliere, au forțat liderii arabi să adopte o poziție mult mai severă față de regimul de la Teheran.

Conform declarațiilor președintelui SUA, tactica militară aplicată până acum ar fi vizat eliminarea factorilor de decizie, susținând că 49 de lideri iranieni au fost scoși din joc. Această situație ar fi generat un vid de putere și confuzie în structurile de comandă ale Iranului.

„În prezent, există o mare incertitudine la Teheran. Nu este clar cine mai deține controlul politic și militar”, a afirmat Donald Trump.

Eșecul diplomației și motivele intervenției militare

Trump a justificat necesitatea acțiunii militare prin eșecul negocierilor anterioare. Acesta a fost cauzat de refuzul Teheranului de a renunța la programul de îmbogățire a uraniului. El a reiterat criticile la adresa acordului nuclear semnat în mandatul lui Barack Obama. A descris-o drept o strategie care nu ar fi oprit, ci ar fi facilitat obținerea armelor nucleare.

De asemenea, el a amintit de eliminarea generalului Qasem Soleimani în 2020, considerând acel moment drept o etapă crucială în gestionarea amenințărilor venite din partea Iranului.

Aceste declarații survin într-un context de tensiuni extreme între Statele Unite, Israel și Iran. Deși oficialii americani susțin că scopul principal este neutralizarea pericolului nuclear, avertismentul privind „marele val” de atacuri indică posibilitatea unei extinderi semnificative a conflictului în viitorul apropiat.