În ediția de miercuri a emisiunii „Harta de impact”, realizată de Ioana Câmpean și Elena Deacu, subiectul discutat va fi cel despre piața imobiliară. Emisiunea este live, de la ora 13:00. Invitatul ediției este Georgian Marcu, broker și consultant imobiliar. În a doua parte a emisiunii vom afla de la Otilia Serescu, redactor-șef la G4Food, de ce nu funcționează sistemul antigrindină. „Doza de optimism” este adusă de Diana Ciubotă la finalul fiecărei emisiuni.

Context:

În București, după scăderea tranzacțiilor din primul trimestru, ultimele trei luni au adus o revenire clară a cererii, după cum indică Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară. Însă cumpărătorii par să fie tot mai atenți nu doar la preț, ci mai ales la locație, infrastructură și calitatea proiectelor.

În același timp, dezvoltatorii și cumpărătorii se adaptează unui nou context: TVA mai mare pentru locuințe, reguli mai stricte pentru proiectele rezidențiale și costuri în continuare ridicate. Se construiește suficient? Unde mai există potențial de dezvoltare? Sunt locuințele din România prea scumpe sau sunt subevaluate? Și ce urmează pentru piața chiriilor, odată cu apropierea noului an universitar?

Toate aceste tendințe, ce se vinde cel mai bine în acest moment și la ce ar trebui să se aștepte cei care vor să cumpere, să vândă sau să închirieze o locuință – sunt subiectele care vor fi discutate în ediția din 8 iulie.

Despre emisiunea „Harta de impact”

G4Media și Economedia realizează în parteneriat emisiunea „Harta de impact”. În fiecare miercuri, de la ora 13:00, Ioana Câmpean (redactor-șef G4Media) și Elena Deacu (redactor-șef Economedia) desenează live harta deciziilor care contează și arată publicului cum îi influențează acestea buzunarul, afacerea sau cariera.

Jurnaliști cu experiență din cele două redacții aduc în prim plan informații exclusive și teme relevante pentru public, fie că este vorba de salariați, liber profesioniști sau antreprenori.

În fiecare ediție, în studio, vin personaje-cheie pe subiectele arzătoare ale momentului.

Printre cele mai așteptate dueluri se numără Franța – Maroc, reeditarea semifinalei Cupei Mondiale din 2022, dar și confruntarea dintre Spania și Belgia. De asemenea, Argentina continuă cursa spre un nou titlu mondial, în timp ce Norvegia speră să producă surpriza în fața Angliei.

Programul sferturilor de finală (ora României)

Joi, 9 iulie

Franța – Maroc

Ora: 23:00
Stadion: Mercedes-Benz Stadium, Atlanta (SUA)

Vineri, 10 iulie

Spania – Belgia

Ora: 22:00
Stadion: AT&T Stadium, Arlington (Texas)

Sâmbătă, 11 iulie

Norvegia – Anglia

Ora: 00:00 (noaptea de sâmbătă spre duminică)
Stadion: SoFi Stadium, Los Angeles (California)
Duminică, 12 iulie

Argentina – Elveția

Ora: 04:00 (noaptea de sâmbătă spre duminică)
Stadion: Hard Rock Stadium, Miami (Florida)

CM 2026 Programul sferturilor de finală. Sursa foto: FIFA

Calificările au fost spectaculoase

Franța și Maroc au ajuns în sferturi după evoluții solide în faza eliminatorie, în timp ce Spania a impresionat prin jocul ofensiv și defensiva foarte bine organizată.

Argentina s-a calificat după unul dintre cele mai spectaculoase meciuri din optimi, învingând Egiptul cu 3-2, după ce a revenit de la 0-2. Elveția și-a asigurat locul în sferturi după ce a eliminat Columbia la loviturile de departajare, într-o partidă încheiată 0-0 după prelungiri.

Norvegia și Anglia completează tabloul sferturilor de finală, într-un duel care îl aduce din nou în prim-plan pe Erling Haaland, unul dintre cei mai urmăriți jucători ai turneului.

Unde pot fi urmărite meciurile în România

În România, meciurile de la Cupa Mondială 2026 sunt transmise de Antena 1 și pe platforma AntenaPLAY, conform drepturilor de difuzare deținute de Grupul Antena. Câștigătoarele celor patru confruntări se vor califica în semifinalele competiției, fază care va decide finalistele ediției din 2026.

Echipele de salvare au sosit în număr mare la locul alunecării de teren, care a avut loc marți dimineață în jurul orei 6:56, într-un sat din comitatul Dangchang, a relatat agenția oficială de știri din China, Xinhua, citată de Le Figaro.

„Operațiunile de căutare și salvare la locul alunecării de teren din comitatul Dangchang au concluzionat: (dezastrul) a făcut 21 de victime”, a adăugat agenția media, citând autoritățile locale.

Guvernul a alocat 30 de milioane de yuani (3,9 milioane de euro) sub formă de ajutor de urgență pentru lucrările de reconstrucție din zona afectată, potrivit agenției de știri.

Dezastru natural frecvent în China

Acest tip de dezastru natural este frecvent în China, în special vara, când unele regiuni se confruntă cu precipitații intense, în timp ce altele sunt sufocante de o căldură apăsătoare. Alunecarea de teren de marți a avut loc în contextul în care furtuni puternice și ploi torențiale au măturat sudul și centrul Chinei, ucigând aproximativ 17 persoane și rănind sute de persoane.

Zeci de mii de oameni au fost evacuați în regiunea sudică Guangxi, unde aproximativ 40 de râuri și pâraie și-au ieșit din matcă, iar torenții de apă au țâșnit din pereții rupti ai unui baraj, potrivit postului de televiziune de stat CCTV.

Președintele chinez Xi Jinping a cerut o mobilizare „totală” a eforturilor de salvare.

Ploile torențiale vor continua să afecteze miercuri anumite părți din provincia Guangxi de coastă și de est, precum și sud-vestul provinciei vecine Guangdong, un important centru industrial, a declarat ministrul Resurselor de Apă, Li Guoying. „Siguranța rezervoarelor și a digurilor din zonele afectate este testată sever”, a subliniat el.

„Forțele Armate ale Republicii Islamice Iran vor oferi un răspuns zdrobitor la agresiunea și acțiunile teroriste ale SUA”, a declarat comandamentul militar comun al Iranului, Cartierul General Central Khatam al-Anbiya, potrivit postului de televiziune de stat IRIB, citat de CNN.

Comandamentul a adăugat că „sub nicio formă nu va permite interferențe în afacerile sau gestionarea Strâmtorii Ormuz”.

A adăugat că „singura trecere sigură” pentru navele care călătoresc prin Strâmtoarea Ormuz era prin rutele desemnate de Iran.

SUA au lansat noi atacuri împotriva a zeci de ținte din Iran, în noaptea de marți spre miercuri, și au reimpus sancțiuni ca „pedeapsă” pentru atacurile asupra navelor comerciale din apropierea căii navigabile contestate.

Într-o postare către X, principalul negociator al Iranului, Mohammad Bagher Ghalibaf a acuzat SUA de încălcarea memorandumului de înțelegere, avertizând că „era intimidării și a extorcării s-a încheiat”. „Nu renunțăm”, a spus Ghalibaf.

Major MOU Violations by the US:

Violating Iranian adjustments in the Strait

Persistent threats of further strikes

Reinstating oil sanctions

Attacks on southern Iran

Continued Zionist aggression on🇱🇧

The era of bullying and extortion is over. It leads nowhere. We don’t fold.

— محمدباقر قالیباف | MB Ghalibaf (@mb_ghalibaf) July 8, 2026

Toate aceste grupuri își dezvoltă producția video de mai mulți ani pentru a se adapta popularității acestui format. Conținutul, cu o durată cuprinsă între 3 și 20 de minute, va fi disponibil pe platforma Netflix, potrivit Le Figaro.

Inițial dedicat filmelor, în mare parte lungmetraje, Netflix a deschis rapid ușa serialelor, dar de o durată tradițională, adică de cel puțin 22 de minute (pentru un episod de sitcom).

Însă apariția unor noi destinații precum TikTok sau YouTube a favorizat ascensiunea formatelor comprimate, uneori de doar câteva secunde, o tendință la care Netflix vrea acum să se alăture.

„Abonații noștri nu vor doar să se uite la un serial sau la un film și să treacă mai departe”, a explicat John Derderian, vicepreședintele Netflix, pentru site-ul revistei Variety . „Vor să exploreze poveștile și personalitățile care le plac după ce apare genericul de final.”

Localitatea Varenna din Italia a resimțit presiunea din cauza numărului mai mare de vizitatori, așa că au fost îndemnați să introducă noi reguli menite să păstreze aspectul satului și să garanteze un strop de pace și liniște pentru populația sa de aproximativ 650 de locuitori care locuiește pe tot anul, potrivit The Guardian .

Plimbarea prin sat fără cămașă sau în costum de baie, articole vestimentare strict rezervate plajelor de pe malul lacului sau excursiilor cu barca pe Como, este acum interzisă. Cei care nu respectă această regulă riscă amenzi între 50 și 200 de euro.

În plus, grupurile turistice au fost limitate la maximum 25 de persoane și nu trebuie să aglomereze străzile înguste și pietruite din Varenna, în timp ce ghizilor li s-a interzis să folosească difuzoare.

„Varenna este un sat minunat și suntem mândri să primim anual sute de mii de vizitatori din întreaga lume”, a declarat Mauro Manzoni, primarul orașului Varenna. „Cu toate acestea, calitatea vieții locuitorilor noștri nu poate fi sacrificată pe altarul turismului de masă.”

Regulile sunt în vigoare de câteva zile și par să fi fost larg adoptate de locuitorii din Varenna, în special codul vestimentar.

Departamentul pentru Securitate Internă a declarat într-un comunicat că bărbatul, cetățean mexican, a ignorat ordinele de oprire și a încercat să lovească un agent care a tras cu arma în autoapărare, relatează AP.

Bărbatul a fost vizat într-o operațiune deoarece locuia în țară fără permisiune legală, potrivit departamentului, care supraveghează ICE. Mașina bărbatului a lovit un vehicul ICE, a adăugat departamentul. Declarația l-a identificat pe bărbat ca fiind Lorenzo Salgado Araujo și a precizat că acesta a murit la spital.

Controlul imigrației se intensifică

Biroul FBI din Houston investighează o posibilă agresiune asupra unui ofițer federal de aplicare a legii, a declarat purtătorul de cuvânt Connor Hagan.

Împușcăturile au avut loc în contextul în care măsurile de control al imigrației își intensifică activitatea pentru a pune în aplicare agenda administrației Trump privind deportările în masă. La sfârșitul lunii iunie, ICE a efectuat peste 10.000 de arestări într-o perioadă de cinci zile.

Agenți ICE, implicați în alte șase incidente mortale

Au avut loc cel puțin șase împușcături mortale comise de ofițeri federali de la începutul represiunii intensive a administrației Trump privind aplicarea legilor privind imigrația.

Descrierile inițiale ale oficialilor de imigrare au fost contrazise ulterior de dovezi video. În februarie, autoritățile federale au lansat o anchetă asupra a doi agenți federali de imigrare care par să fi făcut declarații neadevărate sub jurământ cu privire la o împușcare a unui imigrant în Minneapolis, în ianuarie.

Anul trecut, un agent federal de imigrări l-a împușcat mortal pe Ruben Ray Martinez, cetățean american în vârstă de 23 de ani, în timpul unui incident rutier nocturn. Un mare juriu a refuzat să depună acuzații penale împotriva agentului. DHS a declarat că agentul a tras asupra vehiculului după ce șoferul „l-a lovit intenționat” pe colegul său agent. Imaginile video ale incidentului publicate de autorități nu arată clar cum vehiculul l-a lovit pe agent.

În ianuarie, cetățeana americană Renee Good, în vârstă de 37 de ani, a fost împușcată în cap de un agent federal de imigrări în timpul unei operațiuni de reprimare din Minneapolis. DHS a mai spus că Good încerca să-l lovească pe agent cu vehiculul ei, lucru contestat de oficialii locali și martorii, spunând că încerca doar să plece cu mașina.

O explozie inițială a fost auzită chiar înainte ca sirenele de raid aerian ale orașului să sune și a fost urmată de alte patru, au relatat jurnaliștii AFP aflați la fața locului. Atacul are loc la mai puțin de o săptămână după cele mai grave atacuri aeriene ale Rusiei asupra Kievului, care au ucis 30 de persoane, potrivit Le Figaro.

Primarul Vitali Klitschko a raportat doi răniți. El a indicat că depozitele ardeau într-o parte a orașului în urma unui atac cu rachete și că o clădire nerezidențială ardea și ea într-o altă zonă. „Inamicul atacă capitala cu rachete balistice. Rămâneți în adăposturi!”, a scris Klitschko pe rețelele de socializare.

Rusia atacă în mod regulat cu drone și rachete

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski, prezent la Ankara pentru summitul NATO, și-a îndemnat aliații săi să livreze țării sale mai multe echipamente de apărare aeriană.

La mai bine de patru ani de la începerea invaziei rusești în țară, au loc în mod regulat atacuri rusești masive care implică sute de drone și zeci de rachete.

Kievul, cu mult mai puține resurse, în special în ceea ce privește rachetele, și-a intensificat și el atacurile asupra teritoriului rus, dând o lovitură în special sectorului petrolier.

Acțiunea statului, care a intrat în vigoare luni, citează multiple probleme de neconformitate legate de campusul Școlii Provo Canyon din Springville. Școala are la dispoziție 15 zile pentru a solicita o audiere în fața Departamentului de Sănătate și Servicii Umane, potrivit AP.

Printre acuzațiile formulate pe scară largă, care datează din 2025, se numără nerespectarea raportului personal-clienți, utilizarea unor măsuri de imobilizare inutile și a unui contact fizic agresiv cu un client, neglijarea îngrijirii și neverificarea informațiilor despre angajați sau nedepunerea la timp a verificărilor antecedentelor pentru candidați. Oficialii din domeniul sănătății de stat au impus restricții temporare școlii în luna mai, declarând că personalul nu a solicitat imediat îngrijiri medicale pentru un elev cu răni grave.

„Timp de peste cincizeci de ani, copiii au relatat povești despre abuz, neglijență și traume”, a declarat Hilton într-un comunicat emis marți. „Astăzi, statul a confirmat ceea ce supraviețuitorii știau de la bun început: Școala Provo Canyon i-a dezamăgit pe copiii aflați în grija sa.”

„Am fost unul dintre acei copii. Știu cum e să strigi după ajutor și să crezi că nu vine nimeni. Astăzi, copiii care sunt încă în acel centru știu că cineva vine în sfârșit să-i protejeze.”

Hilton a depus mărturie în Congres

Hilton, moștenitoarea lanțului hotelier cu același nume și personalitate media, a petrecut aproape un an la școală la sfârșitul anilor 1990. Ea susține că membrii personalului au bătut-o, au privit-o la duș, i-au dat pastile necunoscute și au închis-o în izolare, fără haine.

Hilton, în vârstă de 45 de ani, a cerut licențiatorilor din Utah să închidă școala. Ea a depus mărturie despre experiențele sale de acolo în Congres și în legislativele statelor din SUA, contribuind la adoptarea de legi care să protejeze adolescenții din Utah și din alte 15 state. Utah a jucat mult timp un rol important în industria adolescenților cu probleme, o rețea de centre rezidențiale private, cu scop lucrativ, pentru copiii cu probleme de comportament.

Statul a precizat în scrisoarea sa că toate serviciile din campus trebuie să fie închise până pe 6 august.

După un meci fără goluri, Elveția a câștigat optimile de finală de la Cupa Mondială după executarea loviturilor de departajare cu scorul de 4-3.

Elveția va înfrunta campioana en-titre, Argentina, în sferturile de finală, sâmbătă, pe stadionul Arrowhead din Kansas City, Missouri. Argentina a învins marți Egiptul cu 3-2.

Elveția nu a mai ajuns în sferturile de finală ale unei Cupe Mondiale de când a găzduit turneul în 1954.

Elveția (4-2-3-1): Kobel – Zakaria (Widmer ’87), Elvedi, Akanji, R. Rodriguez (Muheim ’71) – Freuler, G. Xhaka – Rieder (Amdouni ‘103), Jashari (Sow ’45), D. Ndoye (R. Vargas ’90+2) – Embolo (Itten ’87)

Selecționer: Murat Yakin

Columbia (4-3-3): C. Vargas – D. Munoz, D. Sanchez, Lucumi (Mina ‘119), Mojica – G. Puerta, J. Rodriguez (Quintero ’66), Lerma (R. Rios ’82) – J. Arias (Campaz ’66), L.J. Suarez (Cucho Hernandez ’82), L. Diaz

Selecționer: Nestor Lorenzo

Meciul s-a jucat în Vancouver (Canada), arbitrat de Ivan Barton (El Salvador)