Aproximativ 20% până la 30% din consumul mondial de țiței tranzitează zilnic această zonă strategică, iar blocarea sa ar putea genera un șoc major pe piețele energetice internaționale.

Potrivit informațiilor apărute în presa israeliană, decizia Iranului de a bloca accesul navelor comerciale vine în contextul escaladării conflictului regional din Orientul Mijlociu. Strâmtoarea Ormuz este principala arteră de transport pentru exporturile de petrol ale unor mari producători precum Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Kuweit și Irak.

Închiderea Strâmtorii Ormuz afectează direct fluxurile de petrol către Asia, Europa și America de Nord, punând presiune pe lanțurile de aprovizionare și crescând riscul unor întârzieri majore în livrări.

De ce este critică închiderea Strâmtorii Ormuz pentru economia globală

Experții în energie avertizează că închiderea Strâmtorii Ormuz reprezintă unul dintre cele mai grave scenarii pentru piețele globale. Aproximativ o treime din petrolul transportat pe mare la nivel mondial trece prin această rută îngustă, cu o lățime de doar câteva zeci de kilometri în unele puncte.

O blocare prelungită ar putea duce la creșteri explozive ale prețului petrolului, alimentând inflația globală și afectând economiile dependente de importuri energetice. Analiștii estimează că, în lipsa unor rute alternative viabile, stocurile strategice ale statelor consumatoare ar putea fi puse rapid sub presiune.

UPDATE Autoritățile anunță patru răniți

Autoritățile din Dubai au declarat că patru persoane au fost rănite în urma unui „incident” produs într-o clădire din districtul Palm Jumeirah, scrie BBC.

Potrivit Biroului de Presă al Guvernului din Dubai, evenimentul a avut loc într-o proprietate situată în zona exclusivistă de pe malul apei. Echipele de intervenție au fost trimise imediat la fața locului, iar oficialii au confirmat că incendiul rezultat în urma incidentului a fost adus sub control.

Cele patru persoane rănite au fost transportate la spital pentru îngrijiri medicale. Nu au fost oferite alte detalii privind starea acestora.

Incidentul survine după ce martori oculari au raportat anterior o coloană de fum ridicându-se din zona Palm Jumeirah. Relatările au apărut la scurt timp după ce presa de stat iraniană a susținut că a fost lansat un atac asupra Dubaiului.

Știrea inițială

O coloană de fum a fost observată în apropierea hotelului Fairmont The Palm, Palm Jumeirah, din Dubai, potrivit unei fotografii trimise BBC de un martor ocular. Imaginea a apărut în contextul în care presa de stat iraniană a relatat că a fost lansat un atac asupra Dubaiului.

Nu este clar ce ținte ar fi vizat Iranul. Emiratele Arabe Unite găzduiesc o prezență militară americană, ceea ce amplifică îngrijorările privind securitatea regională.

Autoritățile nu au confirmat cauza incidentului și nici dacă acesta este legat de escaladarea tensiunilor din regiune.

Palm Jumeirah este o insulă artificială cunoscută pentru hotelurile sale de lux, turnurile rezidențiale și stațiunile de pe plajă.

Situația rămâne în evoluție, pe fondul tensiunilor crescute din regiunea Golfului.

Potrivit agenției Emirates News Agency, citată de Reuters, Ministerul Apărării din EAU a anunțat că a interceptat un nou val de rachete și drone iraniene. Autoritățile nu au oferit deocamdată detalii despre eventuale pagube sau victime.

Israelul, Emiratele Arabe Unite și Qatarul și-au închis spațiul aerian sâmbătă, potrivit AP. Spațiul aerian din sudul Siriei a fost și el închis.

Avioanele care se îndreptau spre orașe precum Tel Aviv și Dubai sâmbătă dimineața au fost deviate sau întoarse la aeroportul de unde decolaseră.

Aeroportul Internațional Dubai, cel mai aglomerat din lume pentru zboruri internaționale, a anunțat anularea a peste 700 de zboruri. Operatorul aeroportului a declarat că zborurile au fost oprite pe termen nelimitat la Aeroportul Internațional Dubai și Aeroportul Internațional Dubai World Central—Al Maktoum.

Companiile anulează zboruri pe bandă rulantă spre și dinspre Orientul Mijlociu

Situația se schimbă rapid, iar companiile aeriene au îndemnat pasagerii să verifice online starea zborului înainte de a se îndrepta spre aeroport.

Emirates a transmis că suspendă temporar operațiunile către și dinspre Aeroportul Internațional Dubai, iar Air Canada a anulat toate zborurile către și dinspre Dubai.

Qatar Airways Group a anulat temporar zborurile către și dinspre Doha din cauza închiderii spațiului aerian.

Compania aeriană olandeză KLM a anunțat că suspendă zborurile către și dinspre Tel Aviv începând de duminică.

Alte companii aeriene, inclusiv Lufthansa, Air France, Transavia, Qatar Airways și Pegasus, au anulat toate zborurile către Liban.

Virgin Atlantic și-a anulat zborul de pe aeroportul Heathrow din Londra către Dubai și a declarat că va evita să survoleze Irakul, ceea ce înseamnă că zborurile către și dinspre India, Maldive și Riyadh ar putea dura puțin mai mult. Virgin Atlantic a transmis că toate avioanele vor transporta combustibil suficient pentru posibile devieri.

British Airways a declarat că zborurile către Tel Aviv și Bahrain vor fi suspendate până săptămâna viitoare, iar zborurile către Amman, Iordania, vor fi anulate sâmbătă.

United Airlines a anunțat că zborurile către Tel Aviv și Dubai, de sâmbătă dimineață, au fost fie redirecționate, fie retrimise în SUA. Compania aeriană a anulat zborurile dintre SUA și Tel Aviv până luni și zborurile dintre SUA și Dubai până duminică.

Turkish Airlines a comunicat pe X că zborurile către Liban, Siria, Irak, Iran și Iordania vor fi suspendate până luni, iar zborurile către Qatar, Kuweit, Bahrain, Emiratele Arabe Unite și Oman vor fi suspendate sâmbătă. Compania aeriană a precizat că ar putea fi anunțate și alte anulări.

Agenția britanică UK Maritime Trade Operations (UKMTO) a transmis, într-un buletin de avertizare, că a primit „mai multe rapoarte” de la ofițeri de securitate ai companiilor de shipping potrivit cărora difuzări pe VHF (canalul 16) susțin că Strâmtoarea Hormuz „a fost închisă”, însă aceste raportări „nu pot fi verificate independent” în acest moment. UKMTO mai subliniază că asemenea declarații radio nu reprezintă, prin ele însele, o restricție legală de navigație în dreptul internațional, dacă nu sunt implementate și aplicate în mod corespunzător.

Într-un alt avertisment emis în aceeași zi, UKMTO spune că este la curent cu „activitate militară semnificativă” în zona Golfului, a Golfului Oman, a Mării Arabiei de Nord și a Strâmtorii Hormuz și avertizează asupra riscului de interferențe electronice (inclusiv perturbarea AIS și a altor sisteme de navigație/comunicații).

De ce contează Hormuz

Strâmtoarea Hormuz este principalul „coridor” energetic al lumii: în 2024, prin strâmtoare au tranzitat în medie 20 de milioane de barili/zi — aproximativ 20% din consumul global de lichide petroliere, potrivit EIA (agenția americană pentru energie).

La punctul cel mai îngust are circa 33 km, iar culoarele de navigație sunt foarte strânse, ceea ce face zona vulnerabilă la orice incident sau blocaj.

Ce impact ar putea avea

Șoc pe piețele de energie (petrol și gaze): chiar și fără o închidere efectivă, simpla percepție de risc tinde să ridice „prima geopolitică” în prețuri. Analiști citați de Reuters avertizează că o perturbare serioasă a traficului ar putea împinge prețurile semnificativ în sus.

Perturbări în transportul maritim: armatorii pot crește nivelul de securitate, pot amâna intrarea în zonă sau pot cere escorte, ceea ce înseamnă întârzieri, costuri mai mari și asigurări „war risk” mai scumpe; UKMTO indică și riscul de interferențe electronice care pot complica navigația.

Efect în lanț asupra Europei și Asiei: majoritatea exporturilor de țiței ale statelor din Golf trec prin Hormuz, iar Qatar își trimite aproape tot LNG-ul pe această rută — ceea ce poate lovi direct prețurile la gaze și industria dependentă de importuri.

Fostul prim-ministru al Israelului, Naftali Bennett, a transmis un mesaj puternic de susținere pentru operațiunea militară „Răcnetul Leului”.

El a declarat că întreaga națiune este unită în fața amenințării iraniene și că armata are sprijin deplin.

Sprijin total pentru armată și guvern

„Un popor de lei răcnește”, a afirmat Bennett în declarația sa. El a spus că întărește armata israeliană, guvernul și pe actualul prim-ministru în desfășurarea operațiunii.

Potrivit acestuia, întreg poporul Israel este alături de conducere „până la distrugerea amenințării iraniene”.

„Întăresc armata israeliană, guvernul Israelului și prim-ministrul pentru operațiunea „Răcnetul Leului”. Întreg poporul Israel este alături de voi până la distrugerea amenințării iraniene.”

Bennett a subliniat că zilele următoare vor fi dificile și provocatoare pentru populație. El a îndemnat cetățenii să respecte instrucțiunile autorităților și să suspende activitățile obișnuite acolo unde este necesar.

„Este o acțiune importantă și necesară pentru securitatea statului Israel”, a transmis fostul premier.

Mesaj către poporul iranian

Naftali Bennett a adresat un mesaj direct poporului iranian. El a afirmat că iranienii se află în fața unei „oportunități istorice” de a se elibera de un regim terorist pe care l-a descris drept violent, izolat corupt și eșuat. „Poporul evreu se roagă pentru voi”, a spus Bennett.

Mulțumiri pentru Donald Trump

Fostul prim-ministru a transmis și un mesaj de apreciere pentru președintele american Donald Trump. El a spus că Trump demonstrează „curaj și hotărâre rare” și că poporul Israel îi este recunoscător pentru sprijin.

„Mulțumiri președintelui Trump care, iar și iar, demonstrează un curaj și o hotărâre rare. Întreg poporul Israel îți mulțumește.”

Bennett și-a încheiat mesajul afirmând că Israelul va depăși această perioadă dificilă „cu ajutorul Domnului” și a reiterat ideea centrală a declarației sale: „Suntem un popor de lei.”

„AIEA monitorizează îndeaproape evoluțiile din Orientul Mijlociu și îndeamnă la reținere pentru a evita orice riscuri de siguranță nucleară pentru populația din regiune”, a declarat Agenția Internațională pentru Energie Atomică pe X.

„AIEA este în contact permanent cu țările din regiune și, până în prezent, nu există dovezi ale vreunui impact radiologic.”

Din cauza închiderii spațiului aerian și a suspendării zborurilor către și dinspre România, deputatul nu se poate întoarce în țară pentru cel puțin șapte zile, scrie Gândul.

Adrian Cozma se afla în vacanță cu soția sa, Adina, și cei doi copii, Alma (5 ani) și Andrei (7 ani). Duminică, familia urma să revină în România, însă planurile le-au fost date peste cap de izbucnirea conflictului armat. Cu doar câteva ore înainte de atacuri, familia se bucura de vacanță, făcând fotografii în fața unor obiective turistice de lux.

Cazați la Hotelul Fairmont, membrii familiei Cozma au asistat de la balcon la bombardarea unei clădiri aflate în imediata apropiere. Deputatul a reușit să surprindă câteva imagini și un scurt material video, în care se aude vocea sa îngrijorată în timp ce își adună familia și se îndreaptă către un adăpost. Înainte de a coborî, Adrian Cozma a transmis imaginile către apropiați din România, pentru ca cineva să știe unde se află în contextul situației tensionate din zonă.

Sâmbătă dimineață, Israelul, cu sprijinul Statele Unite, a lansat atacuri asupra Iranului, autoritățile israeliene decretând stare de urgență la nivel național, anticipând represalii. Acțiunea militară survine după un război aerian de 12 zile, desfășurat în luna iunie, și după avertismente repetate privind programele nucleare și balistice ale Iranului.

În prezent, vicepreședintele Camerei Deputaților și familia sa se află în siguranță, însă rămân blocați în Dubai până la reluarea curselor aeriene. Autoritățile monitorizează situația regională, iar românii aflați în zonă sunt sfătuiți să respecte indicațiile de securitate.

Într-un dialog cu Andrei Dumitrescu, senior editor Gândul, liderul Gremium dezvăluie detalii incredibile despre cum era să fie asasinat la București de un ucigaș plătit, adus tocmai din America, dar și despre celebra confruntare cu membrii Hell Angels care l-au atacat în plină zi pe șeful Bandidos România.

MARTORII aduce în fața publicului poveștile nespuse ale celor implicați direct în evenimente care au zguduit România. Crime celebre, bătăi care au făcut istorie, dosare explozive și scandaluri care au ținut prima pagină.

În fiecare duminică, de la 19:00, pe YouTube și Facebook Gândul.

Civilii iranieni încearcă să părăsească orașele și zonele în care se află ținte militare. Potrivit Al Jazeera, sâmbătă după amiaza este trafic intens pe șoselele care pleacă din capitala Teheran, în special spre provinciile din nord. Autoritățile facilitează deplasarea mașinilor, inclusiv prin livrarea de combustibil pe principalele autostrăzi. Anterior, Consiliul Suprem de Securitate Națională a cerut celor aproape 10 milioane de locuitori să plece de urgență din capitală.

Purtătorul de cuvânt al Semilunii Roșii Iraniene, Mojtaba Khaledi, a declarat că cel puțin 20 din cele 32 de provincii ale Iranului au fost vizate de atacuri. Cetățenii sunt îndemnați să stea departe de punctele de impact.

Guvernul iranian a transmis că are suficiente rezerve de alimente și combustibil, iar miniștrilor și guvernatorilor provinciilor de frontieră li s-au acordat puteri suplimentare pentru a importa bunuri esențiale.

Universitățile și școlile din Iran sunt închise pe termen nelimitat. Cursurile vor fi mutate în mediul online atunci când va fi posibil. Multe universități și școli au trecut la cursuri online în ultimele săptămâni ca urmare a protestelor studențești.

Decizia președintelui american Donald Trump de a lansa o amplă operațiune militară împotriva Iranului a provocat reacții puternice în Congres. Atacul, denumit „Operation Epic Fury”, a fost anunțat sâmbătă dimineață, după săptămâni de amenințări escaladate, potrivit CBSNews.

Trump a cerut forțelor militare iraniene să se predea și i-a îndemnat pe civili să își „preia guvernul”.

Liderii republicani susțin operațiunea

Președintele Camerei Reprezentanților, Mike Johnson, a declarat că Iranul se confruntă cu „consecințe severe” pentru acțiunile sale.

El a confirmat că „Gang of Eight” fusese informat anterior în cursul săptămânii. Johnson a susținut că administrația a urmărit diplomația înainte de a recurge la forță.

El a acuzat Iranul că a alimentat terorismul și a destabilizat Orientul Mijlociu timp de decenii.

„Administrația Trump a depus toate eforturile pentru a urmări soluții pașnice și diplomatice ca răspuns la ambițiile nucleare susținute ale regimului iranian, la terorism și la uciderea americanilor – și chiar a propriilor cetățeni”, a declarat Johnson.

„De decenii, Iranul și-a menținut cu sfidare programul nuclear, în timp ce a înarmat și finanțat Hamas, Hezbollah și alte organizații teroriste recunoscute internațional. Iranul și intermediarii săi au amenințat America și viețile americanilor, au subminat interesele noastre naționale fundamentale, au destabilizat sistematic Orientul Mijlociu și au amenințat securitatea întregului Occident.”

Senatorul Roger Wicker a numit loviturile „esențiale și necesare” pentru protejarea americanilor. El a spus că regimul iranian „nu a fost niciodată mai slab”.

Senatorul Lindsey Graham a descris misiunea drept „bine planificată” și a prezis succesul acesteia. El a sugerat că operațiunea ar putea remodela Orientul Mijlociu.

„Mintea mea este copleșită de gândul că regimul criminal al ayatollahilor din Iran va dispărea curând. Cea mai mare schimbare din Orientul Mijlociu din ultimii o mie de ani este asupra noastră”, a scris Graham pe rețelele sociale. El a transmis rugăciuni pentru cei implicați în operațiune și a spus că aceasta va face „America mai sigură și, în cele din urmă, mai prosperă”.

Senatorul Tom Cotton a declarat că liderii Iranului se confruntă acum cu consecințele acțiunilor lor din trecut.

Democrații avertizează asupra escaladării

Senatorul Mark Warner a numit decizia „extrem de consecventă” și riscantă. El a spus că președinții trebuie să acționeze în limitele legii și împreună cu Congresul. Warner a pus sub semnul întrebării obiectivele și strategia operațiunii.

El a condamnat regimul iranian pentru sprijinirea terorismului și subminarea stabilității regionale, dar a afirmat că: „Recunoașterea acestor realități nu exonerează niciun președinte de responsabilitatea de a acționa în limitele legii, cu o strategie clară și împreună cu Congresul.”

„Poporul american a mai văzut acest scenariu – invocări ale urgenței, informații prezentate eronat și acțiuni militare care trag Statele Unite într-o schimbare de regim și într-o reconstrucție costisitoare și de durată. Le datorăm militarilor noștri și fiecărei familii americane să ne asigurăm că nu repetăm greșelile trecutului”, a spus Warner.

„Președintele datorează țării răspunsuri clare: Care este obiectivul? Care este strategia pentru a preveni escaladarea? Și cum îi pune acest lucru pe americani mai în siguranță?”

Reprezentantul Jim Himes a calificat acțiunea drept „un război ales”. El a avertizat că un conflict cu Iranul poate scăpa ușor de sub control.

Himes a spus că i-a transmis secretarului de stat Marco Rubio că „acțiunea militară în această regiune aproape niciodată nu se termină bine pentru Statele Unite, iar conflictul cu Iranul poate escalada în moduri pe care nu le putem anticipa.”

„Nu pare că Donald Trump a învățat lecțiile istoriei”, a spus Himes.

Senatorul Ruben Gallego a criticat lipsa unei justificări clare. El a spus că americanii nu ar trebui să plătească prețul pentru o schimbare de regim.

„Am pierdut prieteni în Irak într-un război ilegal”, a scris Gallego pe rețelele sociale. „Tinerii din clasa muncitoare nu ar trebui să plătească prețul suprem pentru o schimbare de regim și pentru un război care nu a fost explicat sau justificat în fața poporului american. Putem sprijini mișcarea pentru democrație și poporul iranian fără să ne trimitem trupele să moară.”

Disputa privind puterile de război se intensifică

Reprezentantul Thomas Massie a numit loviturile neautorizate de Congres. El a descris operațiunea drept „acte de război neautorizate de Congres” pe rețelele sociale.

În iunie 2025, Massie a introdus o rezoluție prin care îi cere președintelui să „înceteze utilizarea Forțelor Armate ale SUA în ostilități împotriva Iranului” fără un act al Congresului.

Democrații intenționau să forțeze un vot asupra unei rezoluții privind puterile de război introduse de Massie și Ro Khanna.

Reprezentantul Ro Khanna a cerut ca legislatorii să revină în sesiune pentru a vota rezoluția. „Donald Trump a lansat un război împotriva Iranului. Congresul trebuie să se reunească luni pentru a vota rezoluția privind puterile de război introdusă de Thomas Massie și de mine pentru a opri acest război”, a spus Khanna.

„Trump spune că scopul său este să răstoarne regimul iranian. Dar poporul american este sătul de schimbări de regim, de războaie care ne costă miliarde de dolari și ne pun viețile în pericol. Nu vrem să fim în război cu o țară de 90 de milioane de oameni din Orientul Mijlociu.”

De asemenea, senatorul Tim Kaine a cerut acțiune imediată din partea Senatului.

Senatorul Edward Markey a calificat atacul drept „ilegal și neconstituțional”. El a avertizat asupra riscului de escaladare și a cerut reluarea diplomației.

„Nu a fost aprobat de Congres și prezintă pericole pentru toți americanii. Acțiunile ilegale ale lui Trump cresc riscul escaladării într-un război regional mai amplu, cu riscuri grave pentru trupele și civilii americani din regiune”, a declarat Markey.

„Chiar și secretarul de stat Marco Rubio a recunoscut că Iranul nu îmbogățește uraniu. A existat timp pentru diplomație înaintea acestui atac și încă mai există”, a adăugat el.

„Aceasta este o criză creată de Trump. Americanii nu doresc un nou război fără sfârșit în Orientul Mijlociu. Dacă Trump nu oprește acest război acum, Congresul trebuie să o facă. Fără un nou război cu Iranul.”