Peștii din ferma Riofrío care sunt hrăniți exclusiv cu legume organice și carne de pește provenită din surse durabile, într-un mediu natural, potrivit Euronews. 

„Sturionii au un metabolism și o rată de creștere foarte lente. Nu sunt o specie potrivită pentru oamenii nerăbdători. Nu accelerăm procesul în niciun fel, lăsând animalul să producă caviarul așa cum ar face-o în natură”, a declarat Ignacio Alba Alejandre, medic veterinar în cadrul fermei.

Sturionii de la ferma Riofrío stau într-o apă provenită de la un izvor, situat la 300 de metri în amonte de fermă.

La fermă, caviarul este produs numai din icre de sturion și sare. Acesta nu conține aditivi. Anual, compania comercializează în jur de două tone din trei soiuri diferite de caviar.

Caviarul ecologic este dat la export în țări precum Japonia, Taiwan, Franța, Olanda, Marea Britanie, dar și Portugalia. Cel mai exclusivist sortiment de caviar se vinde chiar la prețul de 8.000 de euro pe kilogram.

„În spatele certificării ecologice, ne străduim să asigurăm clientul că acest produs îndeplinește standarde foarte înalte. Avem arome foarte subtile, care vă permit să savurați caviarul ca și cum ați merge la râu sau la mare, ați prinde peștele și ați mânca proaspăt caviarul”, a declarat Carlos Portela, directorul general al companiei Caviar de Riofrío.

Anual, ferma din Spania oferă spre vânzare și 15 tone de carne de sturion, atât afumat cât și la conservă.

Unul dintre delicatesele de lux, caviarul ecologic, dar și produsele sale derivate ajung pe piețe noi, dar și la noi clienți.

„Este o delicatesă. Caviarul nu se mănâncă niciodată cu lingura. Este ceva ce trebuie savurat, ceva căruia îi acorzi timp, un moment aparte; este strâns legat de fericirea întâlnirilor cu familia sau prietenii”, spune Portela.

Caviarul, mai ieftin în Spania

Pe malul Mării Mediteranei, departe de ferma de caviar, restaurantul Los Marinos José servește în jur de 80 de porții de caviar zilnic, în perioada de iarnă. Vara, numărul de comenzi ajunge chiar la 200. În ultimii ani, rețetele pe bază de caviar au început să ocupe un loc din ce în ce mai important în meniul restaurantului.

„Nu mai este la fel de scump ca înainte, deoarece gama de furnizori și producători s-a diversificat puțin. Încercăm să îl facem accesibil, astfel încât toată lumea să îl poată gusta. Ne dorim ca oamenii să îl încerce și să poată mânca ceva diferit față de ceea ce mănâncă în mod obișnuit”, a declarat Pablo Sánchez López, bucătar-șef, și coproprietar al restaurantului de pe malul mării mediteraneene.

70% din caviarul consumat la nivel global provine din fermele piscicole din China. Nu este nici rusesc, nici iranian și nici sălbatic, după cum au conchis directorii companiei Caviar Riofrío.

Petrecerea spontană a avut loc sâmbătă într-o periferie a capitalei britanice Londra. Sute de oameni s-au adunat pe stradă și au sărbătorit împreună după ce au aflat zvonurile despre dispariția liderului iranian Ali Khamenei. În mulțime se văd numeroase steaguri iraniene, israeliene și americane.

Imaginile au fost publicate pe rețeaua X. În scurt timp acestea au devenit virale și au strâns numeroase comentarii.

„Golders Green aseară. Aceasta este țara în care bunicul meu a fugit de naziști – un loc unde diferite credințe și istorii stau alături. Perși și evrei, umăr la umăr. Marea Britanie care a oferit refugiu familiei mele. Sunt mândru să o numesc acasă”, a comentat o tânără care a fost completată de un bărbat: „Iranieni și evrei sărbătorind împreună la Londra”.

Sâmbătă dimineața, Israel și SUA au atacat mai multe ținte din Iran. În timpul atacurilor au fost uciși mai mulți lideri iranieni, inclusiv Ali Khamenei.

Opec+ va crește producția de petrol după ce loviturile aeriene americano-israeliene l-au ucis pe liderul suprem al Iranului. Măsura are scopul de a calma piețele energetice volatile din Orientul Mijlociu și dincolo de regiune. Traderii au reacționat puternic la creșterea tensiunilor geopolitice și la perturbările din transportul maritim, potrivit FT.

Transportul prin Strâmtoarea Hormuz a încetinit dramatic. Analiștii au avertizat că ar putea anula polițele și majora primele pentru nave. Această rută maritimă este vitală pentru aprovizionarea globală cu petrol și gaze.

Opec+ anunță majorarea producției

Opec+ a declarat că va crește producția cu 206.000 de barili pe zi în aprilie. Majorarea este ușor peste așteptările pieței. Arabia Saudită conduce răspunsul grupului de producători la criză.

Analiștii speculaseră o creștere mai amplă a producției. Totuși, multe state membre Opec+ sunt deja aproape de limitele lor de producție. „Capacitatea de rezervă trebuie gestionată cu prudență”, a declarat analista Amena Bakr.

Decizia reflectă îngrijorarea privind stabilitatea aprovizionării. Piețele rămân sensibile la evoluțiile din Iran și din zona Golfului.

Reacții pe piețele din Orientul Mijlociu

Bursele din regiune au deschis în scădere accentuată. Indicele TASI din Arabia Saudită a scăzut cu aproape 5% la debutul ședinței. Ulterior, a recuperat aproximativ jumătate din pierderi.

Indicele EGX 30 din Egipt a coborât cu aproape 6% înainte de o revenire parțială. Investitorii rămân prudenți pe fondul riscurilor regionale în creștere.

Prețurile gazelor, în așteptarea unui salt

Prețurile gazelor naturale sunt așteptate să crească semnificativ. Experții estimează un avans de cel puțin 25% al reperelor europene. Perturbările din Strâmtoarea Hormuz afectează transporturile de gaz natural lichefiat (GNL).

Qatar și Emiratele Arabe Unite furnizează aproximativ o cincime din exporturile globale de GNL. Totodată, Israelul a închis două zăcăminte de gaze naturale. Analiștii anticipează volatilitate la redeschiderea piețelor luni dimineață.

Într-un Scenariu pe termen scurt, în care războiul durează 2-3 luni, vorbim despre un șoc temporar, urmat de absorbirea efectelor în 6-9 luni – un risc geopolitic, cu creșterea tranzitorie a prețului petrolului, a primelor de risc și a perturbărilor logistice, a imigrației s.a. – situația se pate normaliza destul de rapid.

Într-un Scenariu pe termen mediu și lung (>1 an), vorbim despre șocuri persistente, cu efecte în histereza inflației înalte, prime de risc mai mari, reconfigurarea lanțurilor de aprovizionare, investiții blocate și modificări la nivelul ”sănătății” finanțelor publice și al sustenabilității economice – daune în producția industrială, ocupare, exporturi. Creșterea persistentă a prețului petrolului va atrage drept răspuns creșterea dobânzilor, din nevoia legitimă a băncilor centrale de a lupta cu inflația ridicată.

Principalele canale de transmisie a efectelor vor fi cel energetic (șoc în prețul petrolului și al GNL), de transport (reconfigurarea rutelor și mărirea costurilor legate de asigurare vor conduce la creșterea prețului bunurilor intermediare – chimice, îngrășăminte, materiale de construcții), financiar/fiscal (prin creșterea aversiunii la risc, volatilitate și efecte nedorite pe dobânzi și spread-urile suverane + scheme de compensare energie, subvenții transport, cu presiune pe deficite și datorie) dar și cel de investiții (incertitudinea geopolitică ridicată va crește neîncrederea și investiții vor fi amânate, turismul va fi afectat s.a.)

Scriam în analiza de acum o lună https://www.mediafax.ro/economic/cristian-socol-despre-criza-din-iran-sau-cum-a-esuat-o-tara-cu-potential-economic-ridicat-motivatia-protestelor-este-90-legata-de-reducerea-dramatica-a-puterii-de-cumparare-23672917 despre cum e eșuat Iranul, o țară cu potențial economic ridicat. Arătam că motivația protestelor în stradă este 90% legată de reducerea dramatică a puterii de cumpărare, sub povara prăbușirii monedei naționale și a inflației explozive, în principal cauzate de efectele sancțiunilor economice, financiare și tehnologice suprapuse dezechilibrelor interne.

În această analiză argumentez că Iranul nu va rezista mult timp, se află într-o menghină, cu tensiuni interne economice și sociale majore și tensiuni externe, războiul reinflamat cu Israel, SUA și partenerii acestora. Și estimez consecințele economice și sociale ale crizei din Orientul Mijlociu asupra economiei globale, economiei UE și asupra României. Rațional, efectele au amplitudine, difuziune și adâncime mai ample atunci când vorbim de scenariul pe termen mediu și lung.

1. Înainte de a rezista militar, Iranul nu va rezista economic și social pe termen mediu și lung. Cu toate punctele sale forte (potențial economic bun, rezerve însemnate de petrol și gaze – locul 3 în lume la rezervele de petrol și, respectiv, locul 2 în lume la cele de gaze, o pondere redusă a datoriei guvernamentale în PIB – 35,9% din PIB în 2025 și cu o populație relativ tânără și educate), Iranul se va prăbuși sub povara războiului, a sancțiunilor, a izolării comerciale, financiare și tehnologice precum și a imposibilității menținerii echilibrelor externe (inclusiv efectele asupra cursului de schimb). Începând cu anul 2011, impunerea sancțiunilor a redus încasările valutare din vânzările de petrol (acestea scăzând de șase ori, de la 1,8 milioane barili pe zi înainte de 2011 la doar 300.000 barili pe zi), a condus la deficite bugetare ridicate și a redus potențialul economic cu mai mult de jumătate. Războiul de 12 zile din iunie 2025 cu Israelul a agravat aceste probleme economice, a generat o fugă a capitalului, reducerea investițiilor și creșterea costurilor de finanțare. Conflictul în desfășurare acum va acutiza toate aceste fenomene.

2. Cum influențează criza din Orientul Mijlociu economia globală? În primul rând, prin șocurile asupra prețurilor la energie și gaze naturale. Aproximativ 20% din petrolul mondial și 30% din gazul natural lichefiat (LNG) tranzitează Strâmtoarea Ormuz, zonă extrem de vulnerabilă în cazul unui război. Analiștii de la Barclays și Goldman Sachs avertizează că prețul barilului de petrol Brent poate ajunge în cîteva săptămâni la 100-110 $/baril.

În Scenariul pe termen scurt, având în vedere că deja s-a produs o blocare parțială în Stâmtoarea Ormuz, prețul petrolului ar putea crește cu 10–30%. Aceasta ar putea adăuga între 0,6-0,8 puncte procentuale la inflația globală. Creșterea economică globală s-ar reduce cu 0,5-0,6pp în anul 2026. Comerțul maritim din Golf, evaluat la peste 1.000 miliarde USD pe an, ar fi serios perturbat. Criza iraniană și conflictul cu Israel măresc riscul geopolitic, cu efect în piețele financiare, creând volatilitate ridicată. Va apărea și o criză umanitară. Un conflict regional ar putea implica peste 70 de milioane de oameni din zonele direct afectate. Numărul refugiaților ar putea crește cu 2–5 milioane în statele vecine. La nivel global, va crește polarizarea economică și socială, creșterea inflației scăzând puterea de cumpărare pentru cei mai săraci 40%, vor crește sărăcia energetică și tensiunile sociale.

În Scenariul pe termen mediu și lung, o creștere cu 50% a prețului petrolului plus efectele indirecte generate (creșterea primelor de asigurare, a costurilor de transport, reconfigurarea rutelor etc) ar putea adăuga 1,8-2pp la inflația globală și un minus de 1,3-1,5pp în rata de creștere economică globală. Creșterea incertitudinii va conduce la o majorare persistentă a primelor de risc pe piețele financiare, punând presiune pe costurile de împrumut și sustenabilitatea finanțelor publice, mai ales în țările cu datorii și deficite ridicate. Băncile centrale vor amâna reducerea dobânzilor și posibil chiar să crească dobânzile de referință pentru a lupta cu o inflație în creștere. Fenomenul stagflaționist se va generaliza. Inegalitățile economice și sociale se vor adânci.

Cele mai afectate vor fi China și zona asiatică Nu trebuie să uităm că, în 2025, 35% dintre exporturile și importurile Iranului sunt pe relația cu China, principalul partener comercial.

3. Care va fi impactul războiului din Orientul Mijlociu asupra Uniunii Europene? În Scenariul pe termen scurt (șoc temporar, normalizare în 6-9 luni), luând în considerare elasticitățile dinamicii PIB potențial la creșterea prețului petrolului, se poate estima o reducere anualizată de 0,4-0,6pp (în ipoteza creșterii prețului petrolului cu 10-30%). Plus 0,4-0,8pp la inflația HICP, o deteriorare a balanței comerciale cu 8-10% (având în vedere dependența energetică a UE și scăderea competitivității cauzată de energia scumpă). Vor fi deteriorări ale situației finanțelor publice, generate inclusiv de reapariția schemelor de compensare propuse de țări UE cu senzitivitate mare la creșterea costurilor energetice.

În Scenariul pe termen mediu și lung costurile sunt, evident, amplificate, o creștere cu 50% a prețului petrolului conducând la o reducere anualizată a creșterii PIB potential de 1-1,2pp, inclusiv prin influența șocurilor de ofertă, generate de costurile mai ridicate asupra productivității și investițiilor.

4. Vor fi consecințe economice și sociale asupra economiei României? Șocul găsește România pe un teren deja inflaționist și pe fondul unei recesiuni economice adânci. România are o dependență puternică de importurile de petrol, iar în acest moment are deja o inflație ridicată (9,6% la ianuarie 2026, cu un Core2 ajustat de 5,5%) cauzată în principal de creșterea TVA + accize și liberalizarea prețului la energie. Un șoc energetic ce ar provoca scumpirea carburanților (deja litrul de benzină a crescut la 8 lei, preventiv) ar reduce și mai mult consumul (scăderea venitului real disponibil prin mărirea prețurilor la bunurile de consum și a facturilor la utilități), investițiile private (prin șocul asupra costurilor și prin creșterea dobânzilor) și exporturile nete (prin factura energetică mai mare și scăderea de competitvitate prin preț).

Pe termen scurt (șoc temporar, o creștere a prețului petrolului de 10-30%, ulterior revenire), impactul negativ asupra ratei de creștere a PIB real ar putea fi de 0,5-0,6pp (față de scenariul baseline, fără criza din Orientul Mijlociu), asupra inflației de 0,6pp (efecte directe și indirecte plus presiunea pe deprecierea cursului), o creștere a costurilor de imprumut ale statului cu 50bps (0,5pp), o reducere a veniturilor bugetare în PIB de 0,15-0,2pp și o deteriorare a balanței comerciale. (Infografic 1)

Pe termen mediu și lung (ipoteza unui șoc persistent, generat de durata și amplitudinea ridicate, plus 50% la prețul barilului de petrol), impactul asupra ratei de creștere economică ar putea fi de 1,5pp (față de scenariul baseline, fără criza din Orientul Mijlociu), asupra inflației de 1pp (efecte directe și indirecte plus presiunea pe deprecierea cursului), o creștere a costurilor de imprumut ale statului cu 60-80bps (0,6-0,8pp), o reducere a veniturilor bugetare în PIB de 0,25-0,35pp și o deteriorare mai puternică a balanței comerciale (față de scenariul pe termne scurt). (Infografic 2)

Industriile cele mai expuse sunt industria chimică, materiale de construcții, transport și agroalimentară. Presiunea ridicată va pica tot pe gospodăriile vulnerabile și IMM-uri, și așa lovite puternic de povara – profund asimetrică – pusă de măsurile de austeritate din ultimele 8 luni.

Probabilitatea de apariție a tensiunilor sociale va fi și mai ridicată, pe fondul creșterii explozive a costului vieții și deprecierii consistente a nivelului de trai.

În concluzie, sperăm ca acest conflict să nu dureze mult, atfel consecințele economice și sociale fiind ridicate.

Potrivit Regulamentul (CE) nr. 261/2004, aceste situații sunt considerate „circumstanțe extraordinare”.

Regulamentul se aplică:

• tuturor zborurilor care pleacă de pe un aeroport dintr-un stat membru al Uniunii Europene, indiferent de compania aeriană
• zborurilor care sosesc în Uniunea Europeană dintr-o țară terță, dacă sunt operate de un transportator aerian din UE
• Nu se aplică zborurilor care pleacă din afara Uniunii Europene și sunt operate de companii din afara UE

Compensații financiare

Conform articolului 5 alineatul (3) din Regulament, companiile aeriene nu sunt obligate să acorde compensații financiare atunci când anulările sunt cauzate de circumstanțe extraordinare, precum conflicte armate, riscuri grave de securitate sau închiderea spațiului aerian.

Drepturile pasagerilor

Rambursare sau redirecționare (Art. 8)

Pasagerii pot opta pentru:

• rambursarea integrală a biletului în termen de 7 zile
• redirecționarea către destinația finală la prima oportunitate disponibilă
• rerutarea la o dată ulterioară convenabilă

Dreptul la asistență (Art. 9)

În cazul așteptării pentru rerutare, transportatorii trebuie să ofere:

• mese și băuturi
• cazare, dacă este necesar
• transport între aeroport și locul de cazare
• posibilitatea efectuării de comunicări gratuite

Informarea pasagerilor (Art. 14)

Transportatorii au obligația să informeze pasagerii cu privire la drepturile lor și opțiunile disponibile.

Recomandări pentru pasageri

• verificarea statusului zborului înainte de deplasarea la aeroport
• urmărirea notificărilor transmise de compania aeriană
• contactarea transportatorului pentru rerutare sau rambursare
• solicitarea asistenței, dacă timpul de așteptare o impune
• păstrarea documentelor justificative și a chitanțelor pentru eventuale cheltuieli

Autoritățile precizează că siguranța pasagerilor și a echipajelor rămâne prioritară, iar evoluția situației este monitorizată permanent.

Traficul aerian global a fost grav afectat de situația din Iran, potrivit Financial Times. Aproximativ 6000 de zboruri sunt sub semnul întrebării și circa 2700 au fost deja anulate.

Zeci de mii de călători sunt blocați în diferite aeroporturi. Aeroporturile din Dubai, unde este cel mai aglomerat terminal din lume, și Doha au rămas închise, în timp ce companiile aeriene din Orientul Mijlociu și-au anulat aproape toate zborurile duminică.

Rachete și drone iraniene au vizat sâmbătă și duminică dimineața aeroporturile din Dubai, Abu Dhabi, Kuwait City și Manama din Bahrain, provocând pagube instalațiilor terminalelor. O persoană a murit și șapte au fost rănite în atacul asupra Aeroportului Internațional Zayed din Abu Dhabi.

Spațiul aerian din Qatar, Iran și Irak a rămas închis duminică, alte aeronave evitând complet regiunea.

Qatar Airways, care operează din Doha, a anunțat că „va relua operațiunile odată ce Autoritatea Aviației Civile din Qatar va anunța redeschiderea în siguranță a spațiului aerian qatarez”.

Emirates, care operează din Dubai, a anunțat că a suspendat toate zborurile până luni, la ora locală 15:00. Pasagerii „pot rezerva un alt zbor către destinația dorită în termen de până la 20 de zile de la data inițială a călătoriei”, a precizat compania.

Companiile aeriene internaționale, precum British Airways și Air France, au anulat duminică zborurile către regiune. Aproape 2.000 de zboruri au fost anulate sâmbătă, potrivit grupului de date Cirium. Aproximativ 4.000 de zboruri erau programate pentru duminică, a precizat grupul, dintre care peste 700 fuseseră anulate până sâmbătă noaptea.

Centrele aeroportuare din Orientul Mijlociu reprezintă o arteră importantă. Milioane de pasageri care călătoresc între Asia, Europa și America folosesc aeroporturile pentru zboruri de legătură. În plus, chiar dacă spațiul aerian se va redeschide, efectele haosului vor dispărea doar după câteva zile.

Peste 4.000 de maghiari care locuiesc în regiunea Golfului au solicitat protecție consulară. Creșterea vine după noi atacuri iraniene cu rachete și drone asupra mai multor state arabe.

Guvernul Ungariei a confirmat o majorare semnificativă a înregistrărilor într-o singură zi. Numărul maghiarilor înregistrați pentru protecție a crescut de la 1.893 la 4.144.

Ministrul ungar avertizează asupra escaladării violențelor

Ministrul ungar de Externe, Péter Szijjártó, a abordat situația pe rețelele sociale. El a scris: „Bună dimineața! Luptele rămân intense în regiunea Orientului Mijlociu.”

Acesta a adăugat: „Iranul a continuat pe timpul nopții atacurile împotriva țărilor arabe din jur.”

Potrivit postării sale, 137 de rachete și 209 drone au vizat Emiratele Arabe Unite. Mai multe lovituri ar fi atins Aeroportul din Dubai, inclusiv terminalul care gestionează traficul spre Ungaria. Au fost atacate și aeroporturile din Abu Dhabi, Doha și Manama, a spus el.

El a declarat: „Din cauza tirurilor active cu rachete, spațiul aerian rămâne închis.”
Marile companii aeriene Qatar Airways și Emirates și-au suspendat zborurile. Pasagerii sunt cazați în diferite hoteluri, au transmis autoritățile.

Biroul de turism din Abu Dhabi a anunțat că va acoperi costurile turiștilor blocați.

Ambasadele funcționează non-stop

Szijjártó a spus că ambasadele Ungariei din regiune lucrează continuu. Call center-ul funcționează cu personal suplimentar. El a scris: „Numărul maghiarilor înregistrați pentru protecție consulară a crescut de la 1.893 la 4.144.”

El a adăugat că ambasadele sunt în contact permanent cu autoritățile locale. De asemenea, le-a cerut maghiarilor din regiune să respecte cu strictețe instrucțiunile oficiale.

Guvernul Emiratelor Arabe Unite a confirmat că granițele terestre spre Oman și Arabia Saudită rămân deschise. Cu toate acestea, timpii de așteptare la punctele de trecere sunt foarte mari. Autoritățile le-au recomandat rezidenților să nu părăsească locurile în care se află.

Ce a transmis ministrul maghiar de Externe – mesaj integral

„Bună dimineața!

În regiunea Orientului Mijlociu, luptele rămân intense, iar Iranul a continuat în cursul nopții atacurile împotriva țărilor arabe din jur.

Numai asupra Emiratelor Arabe Unite au fost lansate 137 de rachete și 209 drone. Mai multe atacuri au vizat aeroportul din Dubai, inclusiv terminalul care gestionează traficul dinspre și către Ungaria. Au fost atacate și aeroporturile din Abu Dhabi, Doha (Qatar) și Manama (Bahrain).

Din cauza tirurilor active de rachete, spațiile aeriene sunt închise, iar marile companii aeriene care influențează traficul aerian mondial, Qatar și Emirates, nu operează zboruri, pasagerii fiind cazați în mod continuu în diferite unități de cazare. Oficiul de turism din Abu Dhabi a anunțat că va prelua costurile turiștilor rămași blocați acolo.

La ambasadele Ungariei din regiune activitatea se desfășoară continuu, call centerul funcționează cu personal suplimentar, iar numărul cetățenilor ungari aflați în regiune și înregistrați pentru protecție consulară a crescut de la 1.893 ieri dimineață la 4.144 aseară.

Ambasadele noastre sunt în contact permanent cu autoritățile locale, iar îi rog respectuos pe cetățenii ungari aflați acolo să urmeze instrucțiunile acestora.”

Guvernul Ungariei continuă să monitorizeze evoluțiile, în contextul escaladării tensiunilor regionale.

Khatibzadeh a afirmat că mulți adepți șiiți din întreaga lume vor reacționa la uciderea lui Khamenei.

„Desigur, din punct de vedere religios, el a fost un mare lider religios, așa că mulți adepți șiiți din regiune și din întreaga lume vor reacționa la acest lucru, iar acest lucru este foarte evident, deoarece președintele Trump a trecut o linie roșie foarte periculoasă”, a spus Khatibzadeh.

„Nu avem altă opțiune decât să răspundem”, a adăugat el.

Oficialul a declarat că Iranul a comunicat statelor arabe din Golf să închidă bazele americane pe care Teheranul le consideră o amenințare.

„Le-am comunicat: fie închid bazele americane care amenință constant Iranul și sunt folosite constant pentru a ataca Iranul, fie nu avem altă opțiune decât să ripostăm”, a spus el.

Iranul „nu poate ajunge pe teritoriul american, așa că nu avem altă opțiune decât să atacăm orice baze aflate sub jurisdicția SUA”, a adăugat el.

UPDATE Rachete iraniene au fost lansate către bazele militare britanice din Cipru, afirmă ministrul Apărării din Marea Britanie

Ministrul britanic al Apărării anunță că Iran a lansat două rachete spre Cipru, unde sunt dislocați mii de soldați britanici.

Healey a declarat pentru Sky News: „Este o situație foarte gravă și în deteriorare, (cu) riscuri crescânde de intensificare a atacurilor de represalii indiscriminate din partea Iranului.

„Vă voi da câteva exemple. Ieri, aveam 300 de angajați în baza din Bahrain care a fost atacată de rachete și drone iraniene, unele dintre ele aterizând la câteva sute de metri de locul unde se aflau aceștia.”

„Două rachete au fost lansate în direcția Ciprului (…) Este un exemplu al amenințării foarte reale și în creștere din partea unui regim care lovește cu putere în întreaga regiune, ceea ce ne obligă să acționăm.”

El a dat și un avertisment îngrijorător, dezvăluind că comandanții rachetelor iraniene „au din ce în ce mai mult libertatea de a-și alege propriile ținte”, întrucât această națiune rebelă „își pierde comanda și controlul”.

Rachetele nu ar fi ajuns în zona Ciprului însă, fiind interceptate. Britanicii nu au precizat cine ar fi realizat interceptarea.

John Healey a spus la Sky News că Marea Britanie încă nu a decis dacă va crește nivelul de alertă din țară, este decizia ministrului de interne:

„Am încredere deplină în agențiile noastre de informații și în capacitățile noastre de a face față amenințărilor teroriste.”

Știre inițială

Forțele britanice „au doborât” dronele iraniene care au amenințat interesele britanice în Orientul Mijlociu în urma războiului dintre SUA și Israel împotriva Iranului.

Healey nu a precizat ce armă a fost utilizată în operațiunea defensivă. Însă el a declarat pentru Sky News că Marea Britanie ia „măsuri active”.

„Ne-am întărit forțele defensive în Orientul Mijlociu”, a declarat, duminică, Healey.

„Zburăm în misiuni de luptă. Doborâm dronele care amenință bazele noastre, oamenii noștri sau aliații noștri. Și aceasta este o situație foarte gravă și în deteriorare”.

Marea Britanie a desfășurat avioane de luptă în Cipru și Qatar, precum și radare suplimentare și arme anti-drone care sunt operate de la sol.

Nu se crede că avioanele Typhoon sau F35 au fost implicate în doborârea dronelor.

Armata britanică nu participă la atacuri ofensive împotriva Iranului, ci colaborează cu alți aliați pentru a apăra interesele Regatului Unit și ale aliaților în Golf și în jurul Ciprului, unde Regatul Unit are o bază aeriană importantă.

Într-o declarație publicată recent, președintele Iranului, Masoud Pezeshkian, a spus că răzbunarea este un „drept și o datorie legitimă”, potrivit Sky News.

Masoud Pezeshkian, a cărui soartă a fost neclară după atacul asupra Iranului, a declarat că uciderea liderului suprem este un „război deschis împotriva musulmanilor”.

„Republica Islamică Iran consideră vărsarea de sânge și răzbunarea împotriva autorilor și comandanților acestei crime drept datoria și dreptul său legitim și își va îndeplini această mare responsabilitate și datorie cu toată puterea”, a explicat Masoud Pezeshkian.

El a adăugat că moartea liderului suprem este „cea mai mare durere a lumii islamice de astăzi”.

Iranul a lansat sâmbătă și duminică dimineață valuri de atacuri cu rachete și drone în Orientul Mijlociu. Explozii au fost raportate în Israel, dar și în mai multe capitale și orașe importante din țări musulmane, inclusiv Doha și Dubai. Printre țintele vizate a fost un port din Oman, țara care a găzduit negocierile dintre delegațiile din SUA și Iran înainte de izbucnirea conflictului militar.