Emre Can s-a ținut de genunchiul stâng după un duel cu Konrad Laimer, chiar înainte de pauză. Mijlocașul, care a mai jucat la Liverpool și Juventus, a continuat câteva minute, dar apoi a semnalat băncii tehnice să fie înlocuit.

Directorul sportiv al clubului, Sebastian Kehl, a confirmat duminică gravitatea accidentării.

„Accidentarea lui Emre este extrem de dureroasă, nu doar pentru el, ci pentru întreaga echipă. Este căpitanul nostru, pune mereu echipa pe primul loc și este o piesă importantă a clubului. Emre va primi tot sprijinul nostru în lunile următoare pentru a se recupera complet”, a declarat Kehl, într-un comunicat al clubului.

Can a venit la Dortmund de la Juventus în 2020 și a fost promovat căpitan înaintea sezonului 2023-24. Contractul său curent expiră în vară.

Accidentarea pune capăt și șanselor de a fi convocat pentru echipa Germaniei la Campionatul Mondial din vară.

Can are 48 de selecții pentru Germania, marcând două goluri, însă nu a mai jucat la nivel internațional din septembrie 2024.

Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat postului NBC News, partener media american, scrie SkyNews.

Potrivit analistului H.A. Hellyer, cercetător asociat senior la Royal United Services Institute, Iranul încearcă să forțeze statele aliate ale SUA din regiune să exercite presiuni asupra Washingtonului prin atacuri directe sau indirecte. Această strategie a Iranului, spune el, este însă riscantă și ineficientă.

Strategia Iranului riscă să se întoarcă împotriva Teheranului

„Strategia iraniană pare să fie aceea de a ataca aliații SUA din regiune, nu doar bazele americane”, a explicat Hellyer.

Scopul ar fi provocarea acestor state pentru a determina o reacție mai fermă din partea Statelor Unite. Totuși, expertul subliniază că această tactică funcționează doar ca o amenințare, nu ca o acțiune concretă.

Odată ce atacurile au avut loc, efectul de intimidare dispare, iar statele vizate sunt mai degrabă motivate să se alinieze Washingtonului pentru a-și consolida securitatea.

„Cred că această strategie a Iranului va da greș destul de grav”, a precizat analistul.

Stabilitatea regimului de la Teheran

În pofida tensiunilor crescute și a apelurilor președintelui american Donald Trump către populația iraniană de a-și răsturna conducerea, nu există semne clare ale unei prăbușiri iminente a regimului de la Teheran.

Hellyer afirmă că sistemul politic din Iran rămâne, cel puțin pentru moment, stabil și funcțional.

„Nu am asistat la dezertări masive și nici la un colaps instituțional major”, a spus el.

Această reziliență sugerează că strategia Iranului nu a generat, până acum, efecte interne destabilizatoare.

Analiștii avertizează că strategia Iranului ar putea amplifica tensiunile regionale și ar putea determina o consolidare a alianțelor militare împotriva sa. În loc să slăbească poziția SUA în Orientul Mijlociu, Teheranul riscă să-și izoleze și mai mult regimul pe scena internațională.

„Există o procedură stabilită în Constituția noastră. Am început deja această procedură. Astăzi a fost instituit Consiliul de Tranziție, format din președinte, șeful sistemului judiciar și unul dintre juriștii Consiliului Gardienilor”, a explicat Araghchi, duminică, într-un interviu acordat postului Al Jazeera.

Potrivit ministrului, acest organism va asigura interimatul conducerii până la alegerea unui nou lider suprem de către Adunarea Experților.

„Presupun că va dura o perioadă scurtă de timp. Poate într-una sau două zile va fi ales un nou lider pentru țară”, a spus Araghchi.

Oficialul iranian a subliniat că „totul este în ordine” și că procesul se desfășoară „în conformitate cu sistemul juridic și cu Constituția”.

În același interviu, Araghchi a calificat uciderea liderului suprem, Ali Khamenei, drept „un act foarte grav și fără precedent” și „o încălcare flagrantă a dreptului internațional”, avertizând că acest fapt va face confruntarea din regiune „mai complexă și mai periculoasă”.

Totodată, șeful diplomației iraniene a criticat Statele Unite ale Americii, afirmând că Iranul „a fost întotdeauna deschis diplomației”, în timp ce Washingtonul „a atacat pentru a doua oară în timpul negocierilor”.

„Nu avem nicio restricție sau limită în a ne apăra”, a mai declarat Araghchi.

Totodată, Araghchi a declarat că Iranul „nu are nicio intenție de a închide Strâmtoarea Ormuz la acest moment și niciun plan de a face ceva care să perturbe navigația în această etapă”.

Oficialul a subliniat că țara sa nu atacă statele din Golful Persic.

„Nu îi atacăm pe frații noștri, nu atacăm vecinii, ci țintele americane. Avem relații prietenoase și de bună vecinătate cu toate statele din zonă și suntem hotărâți să le menținem”, a subliniat ministrul.

Într-un mesaj preînregistrat difuzat duminică de televiziunea de stat iraniană, Pezeshkian a afirmat că autoritățile de la Teheran vor continua linia trasată de liderul suprem.

Liderul de la Teheran a făcut apel la unitate națională și a subliniat că forțele armate iraniene vor continua acțiunile militare împotriva țintelor considerate ostile.

„Vom continua să mergem pe urmele liderului nostru suprem. Forțele armate ale Republicii Islamice Iran vor continua să lovească puternic și să distrugă bazele militare ale dușmanilor noștri”, a transmis președintele iranian.

Acesta a descris moartea lui Khamenei drept „încununarea anilor de sacrificiu”.

Potrivit lui Pezeshkian, un nou consiliu de conducere „și-a început activitatea” după decesul liderului suprem.

Din acest for fac parte, alături de președinte, șeful sistemului judiciar, Gholam Hossein Mohseni Ejehei, și ayatollahul Ali Reza Arafi.

„Ministerul de Externe îl convoacă pe ambasadorul Iranului în Regat ca răspuns la atacurile îndrăznețe ale Iranului care au vizat Regatul și o serie de țări frățești”, a declarat ministerul într-un comunicat publicat pe contul său X, potrivit France24.

Țările din Golf se vor reuni duminică seara pentru a discuta un răspuns unitar la atacurile Iranului, au declarat doi diplomați din Golf, în timp ce Teheranul continuă a doua zi de atacuri după ce atacurile SUA și Israelului au ucis liderul suprem al țării.

„Va fi o reuniune online a miniștrilor de externe ai CCG din cauza închiderii aeroporturilor”, a declarat un diplomat din Golf pentru AFP, solicitând anonimatul pentru a discuta chestiuni sensibile.

El a spus că discuțiile se vor concentra pe „atacurile Iranului asupra statelor din Golf și coordonarea unui răspuns unitar”. Un alt diplomat din Golf a confirmat informația.

Un petrolier al Insulelor Marshall, MKD Vyom, a fost deteriorat în urma unui atac în largul coastei Omanului, potrivit Reuters, care citează sursele sale.

„Suspendăm toate traversările navelor în strâmtoarea Ormuz până la noi ordine”, a declarat grupul danez într-un comunicat online, potrivit France24.

„Siguranța echipajelor, a navelor și a mărfurilor clienților noștri rămâne prioritatea noastră principală”, a afirmat acesta.

Anunțul a fost făcut după ce Garda Revoluționară Iraniană a declarat strâmtoarea închisă, iar mass-media de stat din Oman, care se află de cealaltă parte a strâmtorii, a declarat duminică că un petrolier din largul coastelor sale a fost atacat și patru membri ai echipajului său au fost răniți.

„Suspendăm toate traversările navelor în strâmtoarea Ormuz până la noi ordine”, a declarat grupul danez într-un comunicat online, potrivit France24.

„Siguranța echipajelor, a navelor și a mărfurilor clienților noștri rămâne prioritatea noastră principală”, a afirmat acesta.

Anunțul a fost făcut după ce Garda Revoluționară Iraniană a declarat strâmtoarea închisă, iar mass-media de stat din Oman, care se află de cealaltă parte a strâmtorii, a declarat duminică că un petrolier din largul coastelor sale a fost atacat și patru membri ai echipajului său au fost răniți.

Conform datelor maritime, cel puțin 150 de petroliere așteaptă în afara Strâmtorii Ormuz, una dintre cele mai importante rute petroliere din lume.

Dosarele arată că unele dintre cele mai puternice personalități ale lumii, precum Donald Trump, Elon Musk, Andrew Mountbatten-Windsor și Bill Gates, aveau legături extrem de strânse cu infractorul sexual condamnat, potrivit The Banker.

Dar documentele relevă și modul în care băncile par să fi pus profitul pe primul plan în relațiile lor cu finanțatorul discreditat.

Pentru ultimul articol de pe coperta revistei The Banker, au fost analizate dosarele pentru a dezvălui cât de bine integrat era Epstein în lumea bancară și a apărut întrebarea: ce lecții pot învăța creditorii din acest scandal?

Potrivit lui David Gibson-Moore, un consilier strategic cu zeci de ani de experiență în domeniul bancar de investiții, creditorii trebuie să-și pună următoarele întrebări pentru a evita repetarea acțiunilor lor:

„Funcția de supraveghere a riscurilor din cadrul băncii are autoritatea de a trece peste considerentele comerciale? Cine are autoritatea clară de a încheia o relație? Canalele de escaladare sunt protejate și independente? Consiliul de administrație primește rapoarte nefiltrate cu privire la expunerea reputațională? Și există măsuri de protecție a denunțătorilor?”

Până când aceste întrebări nu vor fi puse și nu se vor face schimbări dacă răspunsurile sunt insuficiente, atunci, din păcate, consensul este că un alt scandal Epstein este iminent.

Clubul catalan a anunțat că atacantul Robert Lewandowski a suferit un traumatism la orbita ochiului stâng și că, în urma investigațiilor medicale, s-a confirmat fractura.

„Jucătorul echipei mari, Robert Lewandowski, a suferit un traumatism în meciul de ieri împotriva Villarreal. Testele efectuate astăzi au diagnosticat o fractură osoasă în partea internă a orbitei ochiului stâng. Jucătorul va fi indisponibil pentru meciul de marți împotriva Atlético Madrid”, se arată duminică, într-un comunicat al FC Barcelona.

Barcelona nu a precizat durata exactă a absenței atacantului, evoluția fracturii urmând să fie monitorizată în zilele următoare.

Nu se exclude ca atacantul să fie apt pentru meciul cu Athletic Bilbao, programat sâmbătă seara.

Prioritar pentru club este, însă, ca polonezul să fie recuperat pentru meciul tur al optimilor Ligii Campionilor cu Newcastle United, care va avea loc pe 10 martie, pe St. James’ Park.

Absența lui Lewandowski în returul semifinalelor Cupei Spaniei este însă o pierdere importantă pentru Barcelona. Echipa catalană are nevoie de goluri, după eșecul cu 0-4 din tur.

Polonezul este unul dintre principalii marcatori ai echipei și a marcat ultimul gol al Barcelonei în meciul cu Villarreal, câștigat cu 4-1, sâmbătă seară, în LaLiga.

Nevoile de călătorie ale oamenilor care caută o vacanță se schimbă, iar un termen de căutare în particular a crescut cu un procent uimitor de 9.900% în ultimul an – „cel mai verde oraș din lume”, potrivit Express.

Cercetările sugerează că oamenii aleg să viziteze orașe care combină explorarea cu relaxarea în aer liber și spațiile verzi deschise.

Dacă această combinație pare prea bună pentru a fi adevărată, se pare că nu este cazul, deoarece multe orașe din întreaga lume sunt clasificate ca „bogate în natură”.

Oslo, capitala Norvegiei, s-a clasat pe primul loc, cu un scor verde de 77,3.

Profesioniștii în turism de la Iglu Cruise au elaborat un Indice al Orașelor Verzi care prezintă topul celor 10 orașe în care natura și viața urbană se îmbină.

Pe baza cantității de verdeață din fiecare oraș, a calității aerului și a spațiilor verzi publice accesibile, ei au descoperit că un oraș european se află în fruntea clasamentului.

Foarte multe spații verzi în oraș

Un procent uimitor de 95% dintre locuitorii din Oslo trăiesc la o distanță de 300 de metri de o zonă verde, ceea ce face ca Oslo să fie una dintre capitalele europene cele mai accesibile pietonilor și un oraș în care te simți ca și cum ai trăi într-un parc național.

Orașul are, de asemenea, un program inițiativ numit „parcuri de buzunar”, care a fost dezvoltat prin eforturile comunității de a transforma vechile locuri de parcare în zone verzi.

În plus, Oslo are prima „autostradă a albinelor” din lume – un coridor de flori și hoteluri pentru albine care traversează străzile orașului, oferind turiștilor o experiență unică a naturii norvegiene uimitoare, la doar câteva minute distanță.

Orașul se mândrește, de asemenea, cu obiective turistice renumite, precum Parcul Palatului Regal și Parcul Vigeland, care este cel mai mare parc de sculpturi din lume creat de un singur artist.

Tu nu ești de acord cu următoarea afirmație, dar creierul tău da. Pentru că lui îi place poezia, chiar dacă tu te plictisești de moarte de la primul vers.

Cercetări contemporane în domeniul neuroștiințelor și psihologiei confirmă această idee: creierul reacționează la poezie nu doar prin interpretare, ci și printr-o apreciere inconștientă a muzicalității și structurii limbajului.

Iată, de exemplu, ce spune un studiu publicat în revista „Frontiers of Psychology”, realizat de profesorul Guillaume Thierry și echipa sa de la Universitatea Bangor: că oamenii pot să perceapă frumusețea unei construcții poetice fără să fie conștienți de regulile care o guvernează.

Până să-ți dai tu seama, creierului îi place primul

Pentru susținerea acestei afirmații, cercetătorii aufolosit exemple inspirate din Cynghanedd – o formă tradițională de poezie galeză bazată pe repetiții consonantice și ritmuri precise.

Participanții, care nu cunoșteau această formă poetică, au fost rugați să evalueze propozițiile ca fiind „plăcute” sau „neplăcute”.

În mod cu totul remarcabil, la măsurătorile electrofiziologice ale activității cerebrale au constatat că creierele participanților la studiu au preferat spontan structurile poetice corecte, chiar dacă nu putea explica de ce.

Efectul poeziei în creier e ca bomba nucleară: rapidă și te ia pe nepregătite

Creierul a generat răspunsuri specifice atunci când a detectat tiparele sonore armonioase caracteristice poeziei.

Aceste reacții au apărut la fracțiuni de secundă după auzirea versurilor, demonstrând că procesarea estetică se produce rapid și inconștient.

Cu alte cuvinte, mintea simte poezia înainte ca rațiunea s-o analizeze.

Profesorul Thierry spune:

„Este pentru prima dată când demonstrăm procesarea inconștientă a construcțiilor poetice de către creier și, bineînțeles, este extrem de incitant să ne gândim că cineva poate inspira mintea umană fără a fi observat!”

Poezia e, de fapt, o experiență multisenzorială

Această capacitate de receptare subtilă explică de ce poeziile pot emoționa chiar și atunci când limbajul este complex sau simbolic.

Ritmul, repetiția sunetelor și echilibrul sonor activează zone ale creierului implicate în procesarea muzicii, emoției și memoriei.

Așa se face că poezia devine o experiență multisenzorială: nu doar citim cuvinte, le auzim pe interior, le simțim vibrația, le asociem cu stări afective.

Poezia susține empatia

Dar poezia nu e doar un beneficiu estetic și atât.

S-au făcut și alte studii care au demonstrat că expunerea la limbaj poetic stimulează plasticitatea neuronală, îmbunătățește atenția și dezvoltă sensibilitatea față de nuanțele limbii.

Poezia antrenează memoria prin repetiție și ritm, susține empatia prin exploatarea emoțiilor și ajută la reglarea stresului prin efectul calmant și meditativ.

Când citești sau când reciți cu voce tare o poezie (lent și cu intonație, dacă chiar ai chef de nebunii neurofiziologice depline) îți induci o stare de liniște similară meditației. Depinde și de poezie – dacă e o poezie cu imagini liniștite, îți poți liniști și respirația.

Ce mai face poezia?

Fără să-ți dai seama, ea creează punți între gândire și emoție și-ți oferă un imbaj unic pentru experiențe altfel intraductibile. Când realitatea te pierde în traduceri, poezia te așază confortabil în sens și emoție.

Poezia este limbajul unde emoția se poate exprima oricum vrea ea, iar asta înseamnă că ea catalizează procesarea celor mai complexe emoții.

În context terapeutic, poezia e folosită pentru a sprijini vindecarea emoțională, pentru a-ți îmbunătăți starea și pentru a te ajuta să-ți restructurezi experiențele personale.

Poezia e o experiență neurologică profundă și tu nici măcar nu-ți dai seama

Ce a descoperit studiul condus de profesorul Thierry este că poezia are acces la mintea umană fără să fie observată. Poezia intră în minte ca un hoț cu intenții bune.

Poezia nu e doar un exercițiu literar, ci o experiență neurologică și emoțională profundă.

Atunci când citim o poezie simțim ceva-ul care se întâmplă în noi, inefabilul ca răspuns al minții la armonie și frumusețe.

Într-o lume care trăiește pe repede-nainte, poezia te învață că viața se trăiește lent, că limbajul nu e doar comunicare și atât.

De fapt, poezia îți amintește că ești armonie.