Mojtaba Khamenei, al doilea fiu al fostului lider suprem al Iranului, Ali Khamenei, a fost desemnat marți în funcția de lider suprem al Republicii Islamice. Decizia a venit pe fondul conflictului cu Israelul și al informațiilor contradictorii despre un posibil atac asupra Adunării Experților.

Dispute privind un atac la Qom

Autoritățile israeliene au anunțat că au lovit o clădire din orașul Qom. Un oficial israelian din domeniul securității a declarat că în acel imobil s-ar fi aflat membri ai Adunării Experților, organismul format din 88 de clerici care are atribuția de a desemna liderul suprem.

Potrivit aceleiași surse, votul pentru succesiune ar fi avut loc în acel moment, iar mai puțin de jumătate dintre membri s-ar fi aflat în clădire.

Teheranul, în schimb, a respins imediat aceste afirmații. Agenția semi-oficială Fars a transmis că în clădirea vizată nu a existat nicio reuniune.

„Nu a avut loc nicio reuniune acolo”, a transmis Fars, care a declarat că este nevoie de protejarea vieții membrilor Adunării. Potrivit agenției, locația era goală în momentul loviturii, iar reprezentanții s-au mutat într-un „mediu sigur” pentru a continua deliberările printr-o metodă alternativă de vot.

Agenția Tasnim a confirmat că birourile Adunării din Qom au fost atacate și a susținut că și complexul din Teheran a fost lovit în noaptea anterioară. Presa iraniană a relatat și despre bombardamente în zone apropiate de Piața Revoluției din capitală.

În acest context, ayatollahul Ali Movahedi Kermani, membru al Adunării Experților, a declarat că „selectarea noului lider nu va fi prelungită”.

Rolul Adunării Experților și mecanismul constituțional

Constituția iraniană stabilește că Adunarea Experților are responsabilitatea de a alege liderul suprem. Membrii săi sunt desemnați prin vot popular, însă candidații trebuie validați anterior de Consiliul Gardienilor.

Acest consiliu are membri numiți direct sau indirect de liderul suprem, fapt care a asigurat de-a lungul timpului o bună respectare a principiilor Revoluției Islamice.

Legea fundamentală prevede că Adunarea trebuie să se întrunească „cât mai curând posibil” pentru a desemna un nou lider. Până la finalizarea procedurii, atribuțiile funcției sunt exercitate de un consiliu temporar format din președinte, șeful sistemului judiciar și un reprezentant al Consiliului Gardienilor desemnat de Consiliul de Discernământ.

Surse citate de Fars au susținut că ayatollahul Ali Khamenei nu a numit oficial un succesor, iar decizia a aparținut în totalitate Adunării.

De-a lungul anilor, fostul lider suprem a vorbit despre calitățile necesare pentru această poziție, printre care opoziția față de „aroganța” Statelor Unite, curajul, integritatea, simțul dreptății și capacitatea administrativă.

Cine este Mojtaba Khamenei

Mojtaba Khamenei are 56 de ani și este considerat o figură influentă, dar discretă, în structura de putere a Iranului. S-a născut în 1969 la Mashhad, într-o perioadă când era predomina opoziția religioasă față de regimul șahului Mohammad Reza Pahlavi.

Tatăl său a fost arestat și trimis în exil de mai multe ori înainte de Revoluția Islamică din 1979.

După schimbarea regimului, Mojtaba s-a stabilit la Teheran și a urmat cursurile liceului Alavi, instituție cunoscută pentru formarea unor membri ai elitei religioase și politice.

Ulterior, el a studiat teologia la Teheran și Qom, sub îndrumarea unor clerici conservatori, inclusiv ayatollahul Mohammad-Taqi Mesbah Yazdi. Deși are rang de cleric mediu și nu deține titlul de ayatollah, numeroși observatori îl consideră un actor important în cadrul Biroului Liderului Suprem.

Influența sa este asociată cu legăturile strânse cu Corpul Gardienilor Revoluției Islamice. A participat la războiul Iran-Irak în cadrul Batalionului Habib și a construit relații cu persoane care au ajuns ulterior în poziții importante în aparatul de securitate, inclusiv în serviciile de informații și în forța Basij.

De-a lungul anilor, adversari politici și guverne occidentale l-au acuzat că a influențat procesele electorale și că a avut un rol în reprimarea protestelor.

În 2019, Statele Unite au impus sancțiuni împotriva sa printr-un ordin executiv care viza persoane apropiate liderului suprem. Departamentul Trezoreriei SUA a afirmat atunci că Ali Khamenei i-ar fi delegat anumite responsabilități și l-a descris drept reprezentant oficial al liderului, deși nu ocupa o funcție aleasă.

Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a declarat marți că oprirea conflictului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei se află printre obiectivele sale principale, relatează Ukrinform.

Declarațiile au fost făcute marți, la Casa Albă, în cadrul unei întâlniri cu cancelarul german Friedrich Merz, potrivit relatărilor unui corespondent Ukrinform.

Întrebat unde se situează acest conflict pe agenda sa, liderul american a spus că „în ceea ce privește războiul Rusia-Ucraina, unde se află pe lista mea de priorități? Foarte sus!”

Trump a repetat ideea că relația dintre cei doi lideri implicați în conflict este marcată de ostilitate.

„Există o ură extraordinară între președintele Putin și președintele Zelenski, o ură extraordinară”, a spus din nou Donald Trump. El a adăugat că responsabilitatea pentru situație nu aparține exclusiv unei singure părți. „Uneori dau vina pe unul, alteori pe celălalt”, a precizat acesta.

Președintele american a vorbit și despre încheierea războiului din Ucraina.

„Cred că se va întâmpla”, a spus Donald Trump.

El a susținut că anterior a contribuit la soluționarea altor opt conflicte și că, la început, a considerat că războiul ruso-ucrainean va fi mai simplu de gestionat.

Trump a explicat că prioritatea acordată acestui război nu derivă dintr-un impact direct major asupra Statelor Unite, pe care le-a descris drept „foarte departe”, ci din numărul mare de victime.

Potrivit estimărilor invocate de el, în ultimele patru săptămâni ar fi murit 32.000 de soldați. El a mai spus că media lunară a pierderilor se situează între 25.000 și 30.000 de militari „în acel război stupid” și a adăugat că „i-ar plăcea să-l vadă sfârșit”.

În opinia sa, amploarea tragediei depășește orice alt conflict din ultimele decenii: „Este cel mai rău lucru care s-a întâmplat de la al Doilea Război Mondial încoace”.

Întrebat despre posibilitatea eșecului negocierilor, Trump a declarat: „Tot ce puteți face este să încercați tot posibilul.”

În paralel, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat anterior că următoarea rundă de discuții de pace ar putea avea loc la Abu Dhabi, la începutul lunii martie. Până în acest moment, aceste consultări nu au fost anulate.

Horoscop Berbec 4 martie

Ziua aduce clarificări în plan profesional. O decizie amânată revine în prim-plan și necesită fermitate. Evită impulsivitatea în discuțiile cu superiorii; diplomația îți poate aduce un avantaj concret. Spre seară, energia crește și favorizează activitățile fizice.

Horoscop Taur 4 martie

Accentul cade pe stabilitate financiară și planificare. Este un moment bun pentru a revizui bugete sau pentru a renegocia condiții contractuale. În plan personal, o conversație sinceră consolidează o relație importantă.

Horoscop Gemeni 4 martie

Comunicarea este punctul tău forte astăzi. Întâlnirile, prezentările și negocierile au șanse mari de succes. Fii atent la detalii și evită promisiunile greu de onorat. Social, poți primi o invitație neașteptată.

Horoscop Rac 4 martie

Zi potrivită pentru introspecție și organizare. Rezolvarea unor chestiuni administrative îți aduce liniște. În familie, este recomandat să asculți mai mult decât să reacționezi. Odihna este esențială pentru echilibrul emoțional.

Horoscop Leu 4 martie

Apar oportunități de afirmare într-un context de grup. Ideile tale sunt apreciate, însă succesul depinde de capacitatea de a colabora. În plan afectiv, spontaneitatea poate reaprinde entuziasmul.

Horoscop Fecioară 4 martie

Responsabilitățile profesionale se intensifică, dar rezultatele pot fi pe măsură. Este o zi favorabilă pentru structurare și prioritizare. Ai grijă la tendința de a critica excesiv; flexibilitatea te va ajuta.

Horoscop Balanță 4 martie

Ziua favorizează studiul, planurile de călătorie sau extinderea orizonturilor. Discuțiile cu persoane din afara cercului obișnuit aduc perspective utile. În relații, caută echilibrul dintre a oferi și a cere.

Horoscop Scorpion 4 martie

Subiectele financiare comune sau investițiile cer atenție sporită. Evită riscurile inutile. Emoțional, pot ieși la suprafață teme mai vechi; abordarea lor matură te ajută să mergi mai departe.

Horoscop Săgetător 4 martie

Relațiile sunt în prim-plan. Fie că este vorba despre parteneriate profesionale sau personale, claritatea și onestitatea sunt esențiale. O decizie comună poate avea efecte pe termen lung.

Horoscop Capricorn 4 martie

Ziua este eficientă pentru muncă și optimizarea rutinei zilnice. Rezultatele apar dacă eviți supraîncărcarea. Acordă atenție sănătății și echilibrului dintre viața profesională și cea personală.

Horoscop Vărsător 4 martie

Creativitatea este stimulată, iar ideile originale pot atrage sprijinul altora. Este un moment favorabil pentru proiecte artistice sau activități care îți aduc bucurie. În plan sentimental, se conturează o surpriză plăcută.

Horoscop Pești 4 martie

Casa și familia cer atenție. Poți face schimbări care să îți ofere mai mult confort și siguranță. Emoțional, este o zi bună pentru reconectare și pentru stabilirea unor limite clare.

Una din trei femei din UE a fost victima violenței în timpul vieții, potrivit unui sondaj publicat marți de Agenția pentru Drepturi Fundamentale (FRA) și Institutul European pentru Egalitatea de Șanse între Sexe  (EIGE), potrivit Le Figaro.

„Aproape 30% dintre femei au fost victime ale umilinței, amenințărilor sau unui comportament dominator din partea unui partener” și aproape una din zece a fost „rănită de partenerul ei”, a detaliat FRA într-un comunicat de presă, 17,2% dintre acestea „fiind victima violenței sexuale” .

„8,5% dintre femei declară că au fost victima hărțuirii cibernetice” și „10,2% au fost monitorizate sau urmărite online de către partenerul lor”, a adăugat agenția, cu sediul la Viena, Austria, care se confruntă cu o creștere a violenței online. Între timp, EIGE are sediul la Vilnius, Lituania.

Studiul indică faptul că doar 6,1% dintre victimele abuzului din partea partenerului și 11,3% dintre cele agresate de o persoană care nu este partenerul raportează abuzul la poliție. Rușinea, frica, autoînvinovățirea și neîncrederea în autorități explică în mare măsură această tăcere.

„Atunci când abuzurile sunt normalizate sau ignorate, acest lucru reflectă eșecuri sistemice. Statele au obligația de a preveni, proteja și garanta accesul la justiție”, a subliniat Sirpa Rautio, directoarea FRA, citată în comunicatul de presă.

Al doilea raport

Acest raport este al doilea privind violența împotriva femeilor, în urma unui studiu publicat în 2014. În unele țări în care au fost colectate date, respondenții s-au putut autoidentifica drept femei, ceea ce înseamnă că femeilor transgender li s-a permis să participe. Sondajul a fost realizat în comun de Eurostat, FRA și EIGE, pe baza a peste 114.000 de interviuri cu femei cu vârste cuprinse între 18 și 74 de ani, efectuate între septembrie 2020 și martie 2024.

De la prima investigație, UE a ratificat Convenția de la Istanbul, însă cinci state membre — Bulgaria, Republica Cehă, Ungaria, Lituania și Slovacia — nu au făcut-o. Convenția de la Istanbul, care a intrat în vigoare în 2014, este un instrument juridic dedicat combaterii violenței împotriva femeilor.

Secretarul de Stat al SUA a confirmat incidentul din Dubai. El a spus că angajații consulatului american din Dubai nu au fost răniți și a dat vina pe „regimul terorist” din Iran.

„Am aflat că o dronă a lovit o parcare de lângă consulatul din Dubai, toți cei care lucrează pentru noi sunt în siguranță (…) sediile sunt atacate în mod direct de un regim terorist”, a declarat Marco Rubio.

Biroul de presă al autorităților din Dubai a anunțat că nu au fost raportate victime în urma incidentului din apropierea consulatului SUA, potrivit Al Jazeera.

„Autoritățile din Dubai au confirmat că un incendiu rezultat în urma unui incident legat de drone din apropierea consulatului SUA a fost stins cu succes. Echipele de urgență au răspuns imediat. Nu au fost raportate victime”, a declarat biroul de presă pe o rețea de socializare.

Spania a reacționat, marți, la scurt timp după ce președintele american Donald Trump a anunțat că va întrerupe relațiile comerciale SUA-Spania pentru că premierul țării, Pedro Sanchez, a refuzat să ajute SUA în atacul asupra Iranului.

„Spania este un membru cheie al NATO, își îndeplinește angajamentele și contribuie în mod semnificativ la apărarea teritoriului european. De asemenea, este o forță exportatoare importantă în cadrul UE și un partener comercial de încredere pentru 195 de țări din întreaga lume, inclusiv Statele Unite, cu care menținem o relație comercială de lungă durată și reciproc avantajoasă. Dacă administrația SUA dorește să revizuiască această relație, trebuie să o facă respectând autonomia companiilor private, dreptul internațional și acordurile bilaterale dintre Uniunea Europeană și Statele Unite”, a spus un purtător de cuvânt al cabinetului premierului spaiol, potrivit Associated Press și POLITICO.

Marți, în Biroul Oval, în timpul unei conferințe comune cu Friedrich Merz, cancelarul Germaniei, Trump a declarat că premierul Pedro Sanchez a refuzat să ajute SUA în atacul asupra Iranului. Trump a spus că spaniolii au avut o atitudine neprietenoasă.

„Spania ne-a spus că nu putem folosi bazele lor și că e în regulă, nu avem nevoie de ele. (…) Nimeni nu ne va spune să nu le folosim. Dar nu avem nevoie. Au fost neprietenoși. (…) Vom întrerupe tot comerțul cu Spania. Nu mai vrem să avem de-a face cu Spania”, a spus Trump marți, în Biroul Oval.

Convocarea a fost făcută marți.

„Din dispoziția ministrului afacerilor externe, Oana Țoiu, însărcinatul cu afaceri a.i. al Republicii Islamice Iran la București, Javad Karimi, a fost convocat astăzi, 3 martie 2026, la sediul Ministerului Afacerilor Externe, pentru a i se prezenta îngrijorările profunde ale României în legătură cu conduita Republicii Islamice Iran în contextul actualei crize din regiunea extinsă a Orientului Mijlociu”, a anunțat MAE.

Partea română a transmis „protestul ferm al României față de atacurile militare ale regimului de la Teheran asupra statelor din Orientul Mijlociu, precum și față de evoluțiile recente din Cipru, subliniind impactul profund negativ asupra securității și stabilității regionale, inclusiv asupra securității maritime”.

Partea română și-a manifestat solidaritatea cu statele atacate de Iran.

„România face un apel ferm pentru dezescaladarea urgentă a tensiunilor și pentru protecția civililor, fiind subliniată prioritatea pe care România o acordă siguranței propriilor cetățeni aflați în zona de conflict. Partea română a transmis preocuparea profundă pentru încălcarea suveranității statelor din regiune care au fost ținta atacurilor nediscriminatorii ale Iranului și deplina solidaritate a României cu aceste țări. În același timp, a fost transmisă solicitarea constantă a României și a partenerilor europeni ca Iranul să acționeze responsabil în privința programului nuclear și a celui de rachete balistice și să se abțină de la activități destabilizatoare în regiune”, a precizat MAE.

Chiar în seara în care o altă dronă iraniană a lovit consulatul SUA din Dubai, care este cuprins de flăcări, Washington Post dezvăluie că, luni, dronele iraniene au lovit stația CIA de la Ambasada SUA din Arabia Saudită.

Lovitura „echivalează cu o victorie simbolică pentru republica islamică, în contextul în care aceasta atacă ținte și personal american din Orientul Mijlociu”, potrivit a două persoane familiarizate cu situația și citate de Washington Post.

O alertă internă a Departamentului de Stat, obținută de The Post, menționa că atacul a „prăbușit” o parte din acoperișul ambasadei și a „contaminat” interiorul cu fum. Notificarea menționa că ambasada a suferit „daune structurale”, iar personalul „continuă să se adăpostească la fața locului”.

Amploarea totală a pagubelor nu a fost imediat clară și nu au existat raportări de răniți în rândul personalului CIA.

Guvernele SUA și Arabia Saudită au confirmat că două drone au lovit complexul ambasadei SUA din Riyadh, dar nu au dezvăluit că centrul de spionaj al Americii a fost lovit în atac.

Deși atacul reprezintă o mică lovitură pentru prezența agenției de spionaj în Arabia Saudită, acesta ar putea avea o semnificație pentru un regim aflat în dificultate, care a considerat mult timp CIA drept dușmanul său suprem, având în vedere sprijinul secret al Washingtonului pentru lovitura de stat militară din 1953 care l-a înlăturat din funcție pe prim-ministrul ales al Iranului, arată Post.

Ambasada SUA din Riad, după atac

Ambasada SUA din Riad, după atac

Foști ofițeri CIA care au lucrat în regiune spun că pierderea stației este o perturbare, dar că există soluții alternative.

„Retragerile fac parte din afacere”, a spus un fost ofițer care a servit în Orientul Mijlociu și care, la fel ca alții, a vorbit sub condiția anonimatului pentru a discuta despre agenția clandestină.

„Legăturile locale sunt atât de strânse încât cred că saudiții vor întinde covorul roșu” pentru pentru spionii americani. „Există multă redundanță încorporată în aceste lucruri”, încheie Post.

Rata de aprobare netă a președintelui Donald Trump a coborât săptămâna aceasta la -19, cu 0,6 puncte mai jos față de săptămâna trecută, conform unui sondaj recent realizat de The Economist. Datele arată că 38% dintre americani aprobă performanța sa, 58% o dezaprobă, iar 4% nu au o opinie clară.

În discursul său despre starea națiunii din 24 februarie, Donald Trump a susținut că America a realizat o „schimbare de situație pentru epoci”. Totuși, scăderea ratei de aprobare sugerează că multe persoane rămân sceptice în privința realizărilor sale.

Impactul războiului asupra popularității

Sondajul a fost realizat în mare parte după atacurile aeriene comune ale SUA și Israelului asupra Iranului. Primele date indică faptul că războiul care este în desfășurare nu se bucură de un sprijin bun în rândul americanilor. Conform unui sondaj Economist/YouGov, realizat cu o săptămână înainte de atacuri, doar 27% dintre respondenți susțineau o intervenție militară.

„Primele sondaje sugerează că războiul este nepopular”, precizează analiza realizată de sursele citate, în care este menționat că deciziile internaționale influențează în mare măsură percepția publică.

Sursa foto: The Economist

Nemulțumiri interne: imigrație și prețuri

Pe plan intern, cetățenii se arată profund nemulțumiți de modul în care administrația Trump gestionează imigrația. Blocajul finanțării Departamentului pentru Securitate Internă, responsabil de aplicarea legilor privind imigrația, a dus la o închidere parțială a guvernului federal din 14 februarie.

În ceea ce privește economia, ratele de aprobare legate de prețuri au crescut de la -34 în octombrie la -24, dar rămân negative.

Reducerile de impozite și cecurile de rambursare mari, care vor ajunge după încheierea sezonului de depunere a declarațiilor fiscale în aprilie, ar putea îmbunătăți percepția publică sau, dimpotrivă, să crească inflația și nemulțumirea.

Distribuția geografică și demografică a aprobării

The Economist a proiectat rata de aprobare a președintelui Donald Trump stat cu stat, bazându-se pe datele YouGov. Rezultatele arată că aprobarea este cea mai ridicată în statele tradițional republicane și cea mai scăzută în statele democratice.

Chiar și în statele care l-au susținut în 2024, nemulțumirea față de președintele american rămâne mare, ceea ce reprezintă un semnal de alarmă pentru republicanii care se pregătesc pentru alegerile intermediare.

Analiza demografică arată că alegătorii albi și bărbați aprobă mai des performanța sa, în timp ce tinerii și minoritățile etnice o dezaprobă. Persoanele cu studii superioare, adică absolvenți de facultate și masteranzi, susțin mai puțin politica lui Trump, iar alegătorii pensionari, deși tradițional republicani, manifestă reticență.

Probleme prioritare: partajarea preocupărilor politice

Problemele politice afectează într-o măsură destul de mare susținătorii fiecărui partid. Imigrația, taxele și cheltuielile guvernamentale reprezintă principalele preocupări ale bazei republicane a lui Trump.

În schimb, democrații sunt mai preocupați de sănătate și schimbările climatice. Această împărțire arată modul în care prioritățile politice influențează evaluarea performanței președintelui și, în același timp, crește polarizarea în rândul cetățenilor americani.