Potrivit ministrului israelian al Apărării, orice lider desemnat de clericii iranieni va fi considerat o țintă legitimă pentru armata israeliană, informează CNN.

„Nu contează cum îl cheamă sau unde se ascunde”, a spus Katz, adăugând că el și premierul israelian au ordonat armatei să fie pregătită să acționeze „prin orice mijloace necesare”.

Declarațiile fac parte din strategia militară a operațiunii Operation Lion’s Roar, lansată împotriva infrastructurii militare și a conducerii politice a Iranului.

Clericii de rang înalt din Iran s-au reunit pentru a decide cine va deveni următorul lider suprem al țării. Procesul de succesiune a fost declanșat după ce Ali Khamenei a fost ucis în timpul atacurilor aeriene lansate la sfârșitul lunii februarie împotriva unor obiective strategice din Iran. Moartea sa a provocat o criză politică majoră în Iran, în timp ce conflictul regional continuă să escaladeze.

În urma votului Adunării Experților, Mojtaba Khamenei, al doilea fiu al fostului lider suprem al Iranului, Ali Khamenei, a fost desemnat marți în funcția de lider suprem al Republicii Islamice.

Autoritățile israeliene și americane au afirmat că loviturile militare au avut scopul de a reduce capacitățile militare ale Iranului. Totodată se urmărește crearea condițiior pentru o schimbare politică în țară. În același timp, liderii israelieni susțin că operațiunile militare vor continua până când amenințarea reprezentată de conducerea iraniană va fi eliminată.

Revista People a obținut certificatul de deces al actorului.

Documentul confirmă că Eric Dane a murit din cauza insuficienței respiratorii. Scleroza laterală amiotrofică – SLA – este menționată drept cauză asociată a decesului. Actorul murise la aproape un an după anunțarea diagnosticului.

SLA este o boală degenerativă progresivă care afectează celulele nervoase. Evoluția bolii duce, în cele din urmă, la paralizie musculară completă. Nu există leac pentru SLA. Există medicamente și terapii fizice care pot încetini progresia, dar nu o pot opri.

„Mă simt norocos că pot continua să lucrez”

În aprilie 2025, Eric Dane și-a anunțat public diagnosticul. A ales să rămână optimist și activ profesional. Declara atunci că așteaptă cu nerăbdare să se întoarcă pe platoul serialului Euphoria.

În ianuarie 2026, actorul urma să participe la gala Champions for Cures and Care a ALS Network. Trebuia să primească un premiu la eveniment.

Participarea a fost anulată cu câteva ore înainte, din cauza deteriorării stării de sănătate. După moartea sa, a fost lansată o campanie de strângere de fonduri pentru soția și fiicele sale.

Actorul a lăsat în urmă două fiice adolescente, Billie Beatrice, de 15 ani, și Georgia Geraldine, de 13 ani, pe care le avea împreună cu fosta sa soție, Rebecca Gayheart.

Familia a transmis că ultimele zile ale actorului au fost petrecute alături de cei apropiați.

În timp ce inflația anuală în zona euro este estimată la 1,9% în februarie 2026, creșterile de prețuri din România rămân mult peste acest nivel.

Cele mai recente date publicate de Eurostat privind indicele armonizat al prețurilor de consum – indicatorul folosit în Uniunea Europeană pentru a compara evoluția prețurilor între state – arată că indicele a ajuns în România la 104,61 puncte în ianuarie 2026, față de 100 în 2025.

Altfel spus, prețurile sunt în medie cu peste 4% mai mari decât cele din anul 2025. În majoritatea statelor europene, indicele se situează aproape de 100-101 puncte, ceea ce arată o creștere mult mai moderată a prețurilor decât în România.

Lider la inflație în UE

Diferențele se văd clar în comparație cu alte economii europene. În timp ce inflația anuală în zona euro este estimată la aproximativ 1,9%, în unele state mari din vestul Europei creșterea prețurilor este și mai redusă. De exemplu, Franța are o rată a inflației de aproximativ 1,1%, Italia de circa 1,6%, iar Germania în jur de 2%.

În Europa Centrală și de Est, inflația este în general mai ridicată, dar rămâne sub nivelul din România. Slovacia are aproximativ 4%, iar Croația aproape 3,9%.

Diferențe față de vecini

Comparativ cu statele din apropiere, diferențele rămân vizibile. În Bulgaria inflația este estimată la aproximativ 2%, în Ungaria în jur de 3-4%, iar în Polonia aproximativ 2%, niveluri sub cele înregistrate în România.

Serviciile cresc prețurile, energia le temperează

La nivelul zonei euro, structura inflației arată o situație diferită. Serviciile au cea mai mare rată anuală de creștere, de aproximativ 3,4%, contribuind semnificativ la creșterea inflației. În schimb, prețurile la energie continuă să scadă, cu aproximativ -3,2% față de anul anterior, ceea ce temperează creșterea generală a prețurilor.

Alimentele, alcoolul și tutunul au înregistrat o creștere anuală de aproximativ 2,6%, iar bunurile industriale non-energetice de aproximativ 0,7%. În aceste condiții, inflația în zona euro rămâne relativ moderată, în jurul pragului de 2%, nivel considerat de economiști drept unul stabil pentru economie.

În timp ce multe economii europene se apropie treptat de acest nivel de stabilitate a prețurilor, România rămâne printre statele în care presiunile inflaționiste sunt încă puternice, iar ritmul de creștere a costului vieții continuă să fie peste media europeană.

Platforma digitală le permite atât cetățenilor, cât și autorităților locale să identifice rapid gradul de vulnerabilitate al zonei în care se află și să consulte informații despre accesarea fondurilor pentru consolidarea clădirilor, arată cancan.ro.

Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a declarat că, în prezent, sunt deja în derulare 98 de proiecte dedicate creșterii siguranței seismice. Acestea vizează consolidarea școlilor, spitalelor, blocurilor de locuințe și a altor clădiri publice care prezintă vulnerabilități structurale. Oficialul a lansat un apel către autoritățile administrației publice locale să colaboreze pentru realizarea expertizelor tehnice necesare. El a mai precizat că acestea sunt finanțate integral de minister.

Aproape 100 de proiecte care vizează siguranța seismică

„Prin aceste programe, avem deja în derulare 98 de proiecte. Acestea vizează siguranţa seismică a şcolilor, spitalelor, a blocurilor de locuinţe şi a clădirilor publice. Fac un apel ferm către autorităţile locale. Trebuie să conlucreze pentru a expertiza clădirile, cu finanţare de la Ministerul Dezvoltării, care prezintă vulnerabilităţi. Astfel, în cel mai scurt timp posibil, să poată fi accesate fondurile puse la dispoziţie”, a transmis ministrul.

Harta publicată pe site-ul ministerului este interactivă și oferă informații detaliate despre unitățile administrativ-teritoriale incluse în zonele de risc seismic. Conform datelor oficiale, aproape 80% din totalul localităților din România au fost deja incluse în această cartografiere. Platforma are rolul de a facilita atât procesul de informare a populației, cât și demersurile administrative pentru obținerea fondurilor necesare consolidării.

În perioada 2022–2023, Guvernul a aprobat mai multe programe de investiții dedicate reducerii riscului seismic, atât pentru clădirile publice, cât și pentru blocurile de locuințe. Un aspect important al acestor programe este faptul că finanțarea este asigurată în proporție de 100% de la bugetul de stat. Totodată, include costurile pentru expertizele tehnice de risc seismic, etapă obligatorie pentru depunerea cererii de finanțare.

Autoritățile centrale estimează că implementarea acestor măsuri va contribui semnificativ la creșterea siguranței populației. În același timp,ar putea reduce impactul pe care un eventual cutremur major l-ar putea avea asupra infrastructurii și comunităților din întreaga țară.

Operațiunile militare ale SUA și ale Israelului au lovit obiective strategice din Iran. Ca răspuns, Iranul a lansat rachete și drone în întreaga regiune.

Atacurile au vizat state din Golf și baze ale forțelor americane. Atacurile au ajuns până în Dubai și Abu Dhabi – orașe considerate până acum imune la conflicte, scrie Hindustan Times.

Cele mai sigure 10 orașe din lume, după Numbeo

Clasamentul este realizat de Numbeo, pe baza sondajelor completate de utilizatori, structurate similar cu cercetările guvernamentale.

1. Qingdao, China
2. Abu Dhabi, Emiratele Arabe Unite
3. Doha, Qatar
4. Sharjah, Emiratele Arabe Unite
5. Dubai, Emiratele Arabe Unite
6. Taipei, Taiwan
7. Manama, Bahrain
8. Muscat, Oman
9. Haga, Olanda
10. Eindhoven, Olanda

Trei dintre primele cinci orașe sunt în Emiratele Arabe Unite – țara care a fost lovită de drone iraniene.

Cele mai sigure 10 țări din lume, după Indicele Global al Păcii

Clasamentul este realizat de Institutul pentru Economie și Pace (IEP), pe baza a 23 de indicatori.

Cu cât scorul este mai mic, cu atât țara este mai pașnică. Emiratele Arabe Unite nu figurează în acest top.

1. Islanda — scor 1,095
2. Irlanda — scor 1,26
3. Noua Zeelandă — scor 1,282
4. Austria și Elveția — scor 1,294
5. Singapore — scor 1,357
6. Portugalia — scor 1,371
7. Danemarca — scor 1,393
8. Slovenia — scor 1,409
9. Finlanda — scor 1,42

Indicele acoperă 99,7% din populația mondială și este calculat din surse considerate foarte credibile.

Ziua Mondială de Luptă Împotriva Obezității este o inițiativă a Federației Mondiale a Obezității, lansată în anul 2015, și este marcată în 4 martie.

Tema ediției din anul 2026 – „8 miliarde de motive să acționăm împotriva obezității” – reflectă atât numărul persoanelor la nivel mondial, cât și responsabilitatea comună de a aborda această problemă de sănătate publică.

Estimările internaționale arată că, până în anul 2035, 4 miliarde de oameni, adică jumătate din populația globului, vor fi afectați de supraponderalitate sau obezitate, dacă nu se iau măsuri pentru a preveni și controla acest fenomen.

Potrivit INSP, obezitatea afectează întreaga societate, contribuind semnificativ la apariția bolilor netransmisibile și reflectând disfuncționalități ale sistemelor sociale, economice și alimentare.

Ce este obezitatea

Obezitatea este boală cronică, la apariția căreia contribuie interacțiunile complexe dintre factorii comportamentali, sociali, genetici, biologici și de mediu.

„Obezitatea nu înseamnă o lipsă de voință a persoanelor afectate. Schimbările în alimentație, accesul facil la alimente ultra-procesate, stilul de viață și contextul economic au generat condiții care favorizează apariția obezității, contribuind astfel la creșterea accelerată a numărului de persoane afectate”, arată INSP.

Persoanele care trăiesc cu obezitate prezintă un risc crescut de a dezvolta alte boli cronice, precum diabetul, bolile cardiovasculare și anumite forme de cancer.
Impactul obezității

În prezent, pe plan mondial, se estimează că peste 1 miliard de oameni trăiesc cu obezitate și 1,7 milioane de persoane mor prematur prin boli netransmisibile asociate supraponderalității și obezității.

Fenomenul este îngrijorător în rândul copiilor. Studiul de evaluare a stării de nutriție a copiilor – European Childhood Obesity Surveillance Initiative – desfășurat în rândul copiilor de 6, 7, 8 și 9 ani, evidenția că unul din patru copii trăia cu exces de greutate (inclusiv obezitate), iar unul din zece copii (11%) trăia cu obezitate (în cele 37 de țări participante, pentru perioada 2022-2024).

În cadrul Programului Național de Evaluare și Promovare a Sănătății și Educație pentru Sănătate, INSP, cu sprijinul Direcțiilor Județene de Sănătate Publică, în parteneriat cu Inspectoratele Școlare Județene, realizează evaluarea stării de nutriție a copiilor din ciclul primar (6-10 ani).

În România prevalența supraponderalității (incluzând și obezitatea) la copiii de 7 ani este de 27,5%, iar la copiii de 8 ani este de 32%, conform acestui studiu.

Combaterea obezității

Specailiștii transmit că obezitatea poate fi combătută prin implicarea tuturor pentru a promova un stil de viață sănătos.

„Fiecare persoană poate să participe și să susțină activitățile care încurajează mișcarea – de la evenimente sportive locale și plimbări organizate, până la activități în aer liber pentru copii și adulți. În același timp, adoptarea și promovarea unei alimentații echilibrate, atât în familie, cât și în comunitate, prin alegerea unor opțiuni nutritive și prin încurajarea consumului de fructe și legume în școli, grădinițe și la locul de muncă, reprezintă pași esențiali pentru prevenirea obezității”, arată INSP.

Specialiștii mai spun că un rol important în combaterea obezității îl are implicarea activă în inițiativele de la nivel local care sprijină amenajarea de parcuri, piste de biciclete și spații de joacă sigure, facilitând astfel activitatea fizică pentru toate vârstele. Totodată, este esențială susținerea programelor educaționale derulate în școli și comunități, pentru a îmbunătăți nivelul de informare privind nutriția și prevenirea obezității.

Datele oficiale arată că sute de imobile sunt încadrate în clase ridicate de risc seismic, iar mii de clădiri nu au fost încă expertizate. Specialiștii avertizează că un cutremur major ar putea produce pagube serioase în special în centrul Capitalei.

Câte clădiri cu risc seismic sunt în București în 2026

Potrivit datelor centralizate de Administrația Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic (AMCCRS), în București există:

• aproximativ 349 de clădiri în clasa I de risc seismic (RS1) – cu risc ridicat de prăbușire la un cutremur major
• aproximativ 366 de clădiri în clasa II de risc seismic (RS2) – pot suferi degradări structurale grave
• circa 113 clădiri în clasa III (RS3) – degradări moderate
• 9 clădiri în clasa IV (RS4) – risc redus

În plus, aproximativ 95 de clădiri au fost consolidate până în prezent, unele doar parțial. Pe lângă acestea, peste 1.500 de imobile sunt încadrate în categorii de urgență (U1, U2, U3) conform unor normative mai vechi, dar fără încadrare actuală într-o clasă de risc seismic.

„Bulina roșie” și ce trebuie să știm

Clădirile marcate cu celebrul simbol „bulina roșie” sunt cele încadrate în clasa I de risc seismic (RS1). Acestea sunt considerate construcții care se pot prăbuși la un cutremur puternic similar celui din 1977.

Legea interzice în aceste clădiri funcționarea cinematografelor sau teatrelor. De asemenea nu pot deservi restaurante sau cluburi la parter. Alte activități publice cu aglomerări mari de persoane sunt strict interzise în aceste spații.

Zonele din București cu cele mai multe clădiri vulnerabile

Majoritatea clădirilor cu risc seismic ridicat se află în zonele centrale și istorice ale Capitalei, construite în perioada interbelică sau înainte de introducerea normelor antiseismice moderne.

Cele mai afectate zone:

• Centrul vechi și zona Universitate
• strada Academiei
• strada Bărăției
• strada Lipscani
• zona Piața Sfântu Gheorghe
• Magheru – Romană – Lascăr Catargiu
• bulevardul Magheru
• Piața Romană
• bulevardul Lascăr Catargiu
• Calea Victoriei și împrejurimi
• Moșilor – Colentina
• Grivița – Gara de Nord

În aceste zone se află numeroase imobile construite înainte de 1940, multe dintre ele afectate deja de cutremurele din 1940 și 1977.

Exemple de clădiri incluse în programe recente de consolidare

În ultimii ani, mai multe clădiri au intrat în programe de consolidare finanțate de stat sau din fonduri europene. Printre ele se numără imobile din:

• Calea Griviței nr. 39
• Piața Romană nr. 1
• Strada Tunari nr. 6
• Strada Sfânta Vineri nr. 5
• Bulevardul Lascăr Catargiu nr. 11A
• Strada Mihai Eminescu nr. 127

Acestea fac parte din programele de consolidare finanțate prin buget național sau fonduri europene.

De ce este Bucureștiul atât de vulnerabil

Capitala României este considerată unul dintre cele mai expuse orașe europene la cutremure majore. Principalele motive sunt fondul construit foarte vechi, în special clădiri interbelice și blocurile comuniste ridicate înainte de normele antiseismice moderne. La acestea se adaugă un număr mare de modificări structurale ilegale în apartamente. Există și mii de clădiri care încă nu au fost expertizate iar întârzierile majore în programele de consolidare nu fac decât să crească aceasta vulnerabilitate, pe zi ce trece.

Specialiștii avertizează că multe imobile construite între 1963 și 1977 ar putea avea vulnerabilități serioase dacă nu au fost verificate.

Cum poți verifica dacă un bloc are risc seismic

Există câteva metode simple:

• Lista oficială AMCCRS – publicată de Primăria Capitalei
• hărți online ale blocurilor cu anul construcției și clasa de risc seismic
• raportul de expertiză tehnică al imobilului

În cazul achiziției unui apartament, verificarea clasei de risc seismic este esențială, deoarece băncile nu acordă credite ipotecare pentru clădiri RS1 sau RS2.

Ce s-a schimbat după cutremurul din 1977

Cutremurul din 4 martie 1977 a avut magnitudinea de 7,4 și a provocat peste 1.500 de victime, majoritatea în București. După acel moment au fost introduse norme antiseismice noi în construcții și programe de expertizare a clădirilor vechi. S-a creat și legislația privind consolidarea imobilelor vulnerabile. Cu toate acestea, ritmul consolidărilor a fost și rămâne foarte lent.

La aproape o jumătate de secol de la cutremurul din 1977, experții avertizează de ani de zile că Bucureștiul este capitala europeană cu cel mai mare risc seismic. Cu sute de clădiri vulnerabile și mii de imobile încă neexpertizate, orașul rămâne expus unui scenariu periculos în cazul unui cutremur major. Consolidarea clădirilor vechi nu mai este doar o problemă administrativă, ci una de siguranță publică.

În meciul de marți seara de pe Cluj Arena au marcat O. Mendy în minutul 73, Macalou în minutul 81 și Simba în minutul 52.

În semifinale, U Cluj va întâlni câștigătoarea din sfertul de finală FC Argeș – Gloria Bistrița.

FC Argeș-Gloria Bistrița se joacă miercuri de la ora 17.30. 30 de ani se împlinesc de când o echipă a Bistriței, tot Gloria, ajungea în finala Cupei României: se întâmpla în 1996, 1-3 cu Steaua București, după ce, cu doi ani înainte, în prima finală din istorie pentru ardeleni, a fost 1-0 cu Universitatea Craiova. 1965 este anul singurei finale jucate de piteșteni în Cupa României. Atunci, sub denumirea Dinamo, au fost învinși de Știința Cluj: U Cluj de azi, la singurul ei trofeu de altfel.

Tot miercuri, dar de la ora 20.30 este programat meciul Universitatea Craiova – CFR Cluj. Clujenii au cinci trofee Cupa României, CFR fiind deținătoarea trofeului după finala din 2025. 2021 e anul în care Universitatea Craiova a câștigat ultima Cupă, ajungând astfel la 7 în palmares.

Ultima partidă din cadrul sferturilor de finală, Dinamo – Metalul Buzău, este programată joi de la ora 20.30.

Un exemplu devenit viral pe platforma X a pretins că arată un atac cu rachete asupra unei baze militare israeliene. În realitate, videoclipul provenea dintr-o explozie produsă în ianuarie într-un cazinou din orașul mexican Culiacán, mai arată Il Post.

Postarea a strâns peste 200.000 de vizualizări în câteva ore, demonstrând cât de rapid se răspândesc astfel de materiale în perioade de criză.

Un alt clip, care a acumulat milioane de vizualizări, ar fi arătat bombardamente masive asupra orașului Tel Aviv. Analizele au arătat însă că imaginile erau generate cu inteligență artificială.

THREAD: Misinformation in the Iran/US/Israel war – 28 February

This video, viewed over five million times, claims to show Iranian ballisitic missiles over Dubai.

But the clip is old. It was filmed in October 2024, showing Iranian missiles fired towards Tel Aviv at the time. pic.twitter.com/8gvTYxMc2d

— Shayan Sardarizadeh (@Shayan86) February 28, 2026

Dezinformarea crește în perioade de conflict

Experți în verificarea informațiilor, inclusiv jurnaliști de la BBC Verify, au semnalat o creștere semnificativă a materialelor false legate de războiul din Orientul Mijlociu.

Unele videoclipuri sunt imagini reale, dar din alte evenimente sau din alte perioade. De exemplu, un clip distribuit masiv pretindea că arată rachete iraniene pe cerul orașului Dubai, însă imaginile proveneau de fapt dintr-un atac din 2024 asupra Israelului.

Alte videoclipuri false sunt generate complet cu inteligență artificială, cum ar fi imagini care ar pretinde să arate corpul liderului suprem iranian sub dărâmături.

Videoclipuri false: de ce se răspândesc atât de repede

În timpul conflictelor majore, imaginile spectaculoase sau șocante sunt distribuite masiv deoarece atrag atenția și emoțiile publicului. În plus, atât susținătorii unei tabere, cât și ai celeilalte au interesul de a promova imagini care să sugereze succes militar sau distrugeri majore.

Platformele sociale amplifică acest fenomen, deoarece algoritmii favorizează conținutul viral, indiferent de veridicitatea lui.

Pe platforma X, simbolul de cont verificat (bifa albastră) nu mai reprezintă neapărat o garanție a credibilității. Oricine poate obține statutul premium plătind un abonament, iar unele conturi monetizează conținutul viral.

Astfel, utilizatorii sunt încurajați să distribuie materiale spectaculoase, chiar dacă acestea sunt false sau manipulate.

Cum pot fi verificate imaginile

Există câteva instrumente care pot ajuta la verificarea conținutului generat cu inteligență artificială, precum tehnologia SynthID dezvoltată de Google sau platforme specializate în analizarea imaginilor.

Totuși, chiar și aceste instrumente nu oferă întotdeauna răspunsuri certe. Din acest motiv, specialiștii recomandă verificarea informațiilor din mai multe surse înainte de distribuirea unor imagini sau videoclipuri virale.