După un stagiu centralizat de pregătire, lotul echipei tricolore de polo va fi redus la 15 jucători pentru Cupa Mondială. România va întâlni, în faza grupelor, în ordine, Slovacia, Africa de Sud şi Malta.

Competiția din Malta va începe cu faza grupelor, urmând ca primele 16 echipe să avanseze în fazele eliminatorii.

Două echipe se vor califica pentru Superfinala din perioada 22-26 iulie 2026, care se va desfășura la Sydney, Australia.

În paralel, la Alexandroupolis, Grecia, se desfășoară Divizia 1, cu opt echipe participante, dintre care șase vor merge mai departe în Superfinală.

Lotul României:

Marius Țic (portar), Andrei Neamțu, Vlad Georgescu, Francesco Iudean, Andrei Țepeluș, David Bota, Nicolae Oanță, Silvian Colodrovschi, Răducu Dincă (toți Steaua București); Andrei Prioteasa, Matei Luțescu, Tiberiu Cojocariu și Mihai Pădureț (toți Dinamo București); Raul Gavriș (portar), Levente Vancsik, David Belenyesi, Sebastian Oltean, Darian Luncan și Tommasso Insinna (toți CSM Oradea).

Stafful tehnic este format din Bogdan Rath (principal) și George Deacu (secund).

Anthropic și Departamentul Apărării al Statelor Unite au reluat negocierile după o dispută majoră care a amenințat contractul militar de inteligență artificială (AI) al companiei, scrie CNBC.

Discuțiile vin după ce negocierile s-au blocat temporar, ceea ce a dus la suspendarea accesului Pentagonului la modelele AI Claude dezvoltate de Anthropic. Conflictul a stârnit și critici politice și a ridicat întrebări despre modul în care inteligența artificială ar trebui utilizată în operațiuni militare.

Potrivit informațiilor apărute în presă, CEO-ul Anthropic, Dario Amodei, lucrează acum cu oficiali ai Pentagonului pentru a ajunge la un nou acord privind utilizarea acestei tehnologii.

Negocierile sunt reluate după disputa contractuală

Noile discuții îi implică, potrivit surselor, pe Dario Amodei și pe Emil Michael, subsecretar american al apărării pentru cercetare și inginerie. Scopul acestora este stabilirea condițiilor pentru accesul continuu al Pentagonului la modelele AI dezvoltate de Anthropic.

Negocierile au eșuat anterior din cauza unor neînțelegeri privind modul în care tehnologia ar putea fi utilizată de armata americană. Anthropic ar fi cerut garanții că instrumentele sale AI nu vor fi folosite pentru supraveghere internă sau pentru arme autonome.

Pentagonul ar fi insistat însă ca tehnologia să poată fi utilizată pentru orice scop militar legal.

Presiuni politice și reacții din industrie

Disputa s-a amplificat rapid după ce agențiile federale au fost instruite să înceteze utilizarea instrumentelor Anthropic. De asemenea, oficialii din domeniul apărării au avertizat că firma ar putea fi desemnată drept un potențial risc în lanțul de aprovizionare pentru securitatea națională.

Controversa a atras atenția întregii industrii tehnologice. Mai multe companii majore din domeniul tehnologiei și-ar fi exprimat îngrijorarea cu privire la etichetarea unui dezvoltator american de AI drept risc de securitate.

Anthropic a fost fondată în 2021 de foști cercetători OpenAI și se promovează ca o companie axată puternic pe siguranța inteligenței artificiale.

Acordurile rivale din domeniul AI cresc tensiunile

În același timp, OpenAI a semnat propriul acord cu Pentagonul pentru furnizarea de tehnologie AI. Momentul încheierii acestui acord a stârnit dezbateri în sectorul tehnologic și în comunitățile online.

Situația a influențat și percepția publică asupra platformelor de inteligență artificială. Unele rapoarte sugerează că aplicația Claude a Anthropic a înregistrat o creștere a descărcărilor, în timp ce unii utilizatori ar fi dezinstalat ChatGPT.

Iranul a sprijinit militar Rusia în timpul războiului din Ucraina, furnizând arme folosite împotriva civililor ucraineni, a dezvăluit Volodimir Zelenski, într-o postare publicată pe platforma X. El a adăugat că, deși Iranul ar putea avea în prezent o capacitate mai redusă de a livra armament Moscovei, transferul de tehnologie făcut anterior îi permite Rusiei să producă singură aceste sisteme.

„Regimul iranian a furnizat Rusiei arme care au fost folosite pentru a ucide oamenii noștri. La un moment dat au transferat licențe, iar Rusia produce acum acele rachete și drone pe cont propriu, sub licențe iraniene”, a scris Zelenski.

Drone cu piese rusești în Orientul Mijlociu

Fragmentele dronelor Shahed folosite în atacurile din Orientul Mijlociu arată că aceste aparate conțin componente fabricate în Rusia, susține liderul ucrainean.

„Sunt convins că rușii furnizează regimului iranian arme. Înțelegem că ar putea furniza componente electronice pentru dronele Shahed. Cred că toate acestea se regăsesc în fragmentele dronelor care lovesc astăzi în Orientul Mijlociu. Dacă serviciile de informații ale partenerilor noștri își vor împărtăși datele, acest lucru va fi confirmat. Pentru că dronele iraniene Shahed conțin componente fabricate în Rusia. Acest lucru îl știm cu certitudine”, a declarat Zelenski.

Rusia, limitată de războiul din Ucraina

El a avertizat că, deși Rusia nu acționează în prezent ca un aliat direct al Iranului, Moscova ar putea încerca să sprijine regimul de la Teheran, în funcție de capacitățile sale militare.

„Deocamdată, Rusia nu acționează ca un aliat al Iranului. Poate că și-ar dori acest lucru, dar am văzut deja acest lucru în Siria, iar acum îl vedem și în cazul Iranului – cred că pur și simplu nu au capacitatea pentru asta. Toate forțele lor sunt fie îngropate în pământul Ucrainei, fie implicate în războiul împotriva Ucrainei”, a spus Zelenski.

Arme rusești pentru Iran

Totuși, președintele ucrainean atrage atenția că Rusia ar putea furniza Iranului anumite sisteme de armament, inclusiv apărare antiaeriană: „Ce altceva ar putea furniza Rusia Iranului? Ar putea oferi sisteme de apărare antiaeriană – au destule!”

Dronele Shahed au fost folosite de Iran în atacuri asupra unor ținte civile din Orientul Mijlociu, în cadrul conflictului militar care a escaladat recent în regiune. Zelenski a insistat că experiența Ucrainei în combaterea acestor drone a devenit relevantă și pentru alte state afectate de astfel de atacuri.

Președintele Nicușor Dan a vorbit despre apropiere dintre România și Polonia, subliniind că ambele state sunt două state importante pe flancul estic și un exemplu de progres în Uniunea Europeană. 

„România și Polonia au o lungă relație de prietenie, care, așa cum a spus domnul președinte, a fost concretizată în acel parteneriat strategic din 2009. Mai mult decât atât, România și Polonia sunt foarte apropiate de câteva lucruri, sunt niște țări importante pe flancul estic, sunt niște exemple de succes și economic și social din perspectiva parcursului în cadrul Uniunii Europene”, a declarat Dan, joi, la Varșovia. 

Unul dintre principalele subiecte discutate a fost securitatea regională. Dan a menționat cooperarea militară dintre cele două state și aspecte legate de securitatea maritimă. „Primul lucru pe care l-am discutat a fost securitatea, pentru că trăim într-un context global complicat. Așa cum a spus domnul președinte, această colaborare pe securitate este concretă, adică Polonia participă la brigada multinaționala care este în România și România participă la grupul de luptă din Polonia. Am discutat de colaborare, pentru că Marea Neagră este importantă pentru securitatea României, așa cum Marea Baltică este importantă pentru securitatea Poloniei. Am discutat de posibilități de colaborare și de schimb de experiență pe aceste domenii importante”, a spus șeful statului. 

Președintele României a mai precizat că au fost discutate oportunități de dezvoltare a industriilor de apărare, inclusiv posibilitatea unor achiziții comune și a producției de echipamente militare, valorificând programele europene. 

În cadrul întâlnirii, cei doi președinți au discutat despre colaborare economică, Nicușor Dan mulțumind lui Nawrocki pentru „sprijinul pe care l-a declarat pentru aderarea României la OCDE”. 

Alte aspecte discutat de cei doi șefi de stat au fost bugetul multianual al Uniunii Europene și situația internațională. 

Președintele Nicușor Dan a spus joi, în Polonia, că nu a convocat și nu va convoca CSAT „cât lucrurile nu prezintă un pericol imediat, direct pentru România”.

El a spus că prioritatea este revenirea în țară a cetățenilor români prinși de conflict în regiune.

„Și aici, cu totul, sunt cam 5.000 de români care nu sunt rezidenți în toate țările din regiune și ei sunt în contact cu Ministerul de Externe. Cei care sunt mai vulnerabili încep să fie aduși pe cheltuiala statului român. Cei care sunt în alte categorii sunt ajutați să vină pe cheltuiala lor proprie. Pe chestiunea asta suntem în control”, a spus șeful statului.

Președintele a comentat și situația din Orientul Mijlociu.

„Nu o să plângem Republica Islamică Iran. Nu e vorba de iranieni, e vorba de un regim care a sponsorizat terorismul în regiune și care a destabilizat regiunea ani la rând, care și-a terorizat propriul popor și care nu a avut rezonabilitatea de a coopera cu organismele internaționale în problema nucleară și care, din aceste motive, a fost supus sancțiunilor europene”, a mai spus Nicușor Dan.

Informațiile au fost publicate de două ziare suedeze, care susțin că angajații unei companii subcontractoare ar fi avut sarcina de a analiza videoclipurile înregistrate cu ochelarii inteligenți produși de Meta. Potrivit relatărilor, lucrătorii ar fi vizionat diferite tipuri de conținut, inclusiv scene personale sau intime ale utilizatorilor. Materialele ar fi fost analizate pentru a ajuta sistemele de inteligență artificială să învețe să recunoască obiecte și situații din imagini, mai scrie BBC.

Angajați din Kenya ar fi analizat videoclipurile

Jurnaliștii suedezi au intervievat angajați ai unei companii din Nairobi, Kenya, numită Sama, care ar lucra pentru Meta.

Potrivit acestora, rolul lor ar fi fost să eticheteze manual obiectele din videoclipuri. Scopul este îmbunătățirea performanței sistemelor de inteligență artificială. În acest proces, ar fi avut acces și la transcrieri ale unor conversații dintre utilizatori și sistemul AI integrat în dispozitiv.

Reacția companiei Meta

Meta a confirmat că, în anumite situații, folosește angajați ai unor companii externe pentru a îmbunătăți funcționarea produselor sale tehnologice. Compania a precizat că această posibilitate este menționată în politica sa de confidențialitate. Materialele analizate sunt, de regulă, procesate cu instrumente care estompează fețele persoanelor pentru a proteja identitatea utilizatorilor.

Totuși, persoanele intervievate în investigație au susținut că aceste filtre nu funcționează întotdeauna corect.

Cum funcționează ochelarii inteligenți Meta

Ochelarii inteligenți ai Meta au fost dezvoltați în colaborare cu branduri cunoscute de ochelari. Printre acestea se numără Ray-Ban și Oakley, care aparțin grupului EssilorLuxottica. Dispozitivele permit utilizatorilor să înregistreze videoclipuri, să facă fotografii, să asculte muzică sau să efectueze apeluri telefonice. Modelele recente includ și un sistem de inteligență artificială care poate răspunde la întrebări sau descrie ceea ce vede camera.

În momentul în care camera este activată, o mică lumină de pe ramă indică faptul că dispozitivul filmează sau face fotografii.

După publicarea investigației, autoritatea britanică pentru protecția datelor a cerut companiei Meta clarificări privind modul în care sunt gestionate datele utilizatorilor și cine are acces la materialele video.

Cavernele subterane de sare ar putea juca un rol major în rezolvarea uneia dintre cele mai mari provocări ale tranziției energetice. Oamenii de știință spun că aceste formațiuni naturale ar putea fi folosite pentru stocarea energiei regenerabile, a hidrogenului și a aerului comprimat, potrivit ZME.

Proprietățile lor geologice unice le fac ideale pentru stocarea energiei pe termen lung. Experții cred că astfel de sisteme ar putea ajuta la stabilizarea rețelelor electrice pe măsură ce energia solară și cea eoliană se extind la nivel global.

Cavernele de sare au fost folosite de secole pentru exploatarea și depozitarea resurselor. Astăzi, cercetătorii le consideră un instrument promițător pentru sistemele energetice ale viitorului.

Mine de sare vechi, utilizări moderne

Exploatarea sării datează de mii de ani și a contribuit la dezvoltarea primelor civilizații. Comunitățile antice se bazau pe sare pentru conservarea alimentelor și pentru comerț.

Mine istorice din Europa, inclusiv din Austria și România, s-au transformat ulterior în caverne subterane uriașe. Astăzi, aceste spații au utilizări surprinzătoare.

Unele foste mine găzduiesc muzee, biserici, atracții turistice și chiar centre medicale. Altele sunt folosite pentru depozitarea arhivelor importante, colecțiilor de filme sau artefactelor istorice valoroase.

Cavernele de sare oferă temperaturi stabile, aer uscat și protecție naturală împotriva intemperiilor și cutremurelor. Aceste caracteristici le fac ideale pentru depozitarea materialelor sensibile în subteran.

Stocarea energiei sub pământ

În ultimele decenii, cercetătorii au descoperit potențialul cavernelelor de sare pentru stocarea resurselor energetice. Permeabilitatea foarte scăzută împiedică scurgerile de gaze sau lichide.

Mai multe țări folosesc deja astfel de caverne pentru depozitarea petrolului brut și a gazelor naturale. De exemplu, Statele Unite păstrează sute de milioane de barili în rezerve strategice subterane.

Noile proiecte urmăresc să stocheze energie regenerabilă prin tehnologia aerului comprimat. În perioadele cu vânt puternic sau soare intens, electricitatea este folosită pentru a comprima aerul și a-l stoca în subteran.

Atunci când cererea de energie crește, aerul comprimat este eliberat prin turbine pentru a produce electricitate.

Stocarea hidrogenului ar putea extinde energia curată

Cavernele de sare ar putea susține și dezvoltarea economiei bazate pe hidrogen. Energia regenerabilă poate produce hidrogen prin electroliza apei în perioadele de producție ridicată.

Hidrogenul poate fi apoi stocat în subteran până când cererea de energie crește. Ulterior, el poate fi transformat din nou în electricitate sau utilizat drept combustibil.

Totuși, specialiștii spun că stocarea hidrogenului implică provocări tehnice. Hidrogenul este extrem de inflamabil și trebuie depozitat la presiuni foarte ridicate.

Limite geologice și potențial viitor

În ciuda potențialului lor, cavernele de sare nu există peste tot. Formarea lor depinde de condiții geologice specifice, întâlnite doar în anumite regiuni.

De asemenea, costurile de dezvoltare și preocupările privind siguranța rămân obstacole pentru proiectele la scară largă. Totuși, cercetătorii spun că stocarea geologică subterană ar putea deveni esențială pentru sistemele energetice curate ale viitorului.

Experții cred că integrarea energiei regenerabile cu stocarea subterană ar putea contribui la crearea unui sistem energetic global stabil și cu emisii reduse de carbon.

„Lucrăm la scenariul în care astăzi vom adopta în ședință de Guvern poate cel mai curajos act normativ în materie de prevenție a consumatorilor casnici pe gaze naturale, un act normativ care ne va da garanția că timp de un an de zile vom avea un preț constant la consumatorul casnic de maxim 0,31 lei pe kilowatt”, a spus joi, la Digi24, ministrul Energiei.

Potrivit acestuia, măsura va viza aproximativ 5 milioane de români.

El spune că nu sunt motive de panică referitor la aprovizionarea cu gaze.

Bogdan Ivan a fost întrebat dacă se vor lua măsuri și pentru marii consumatori, întrucât majorarea cheltuielilor companiilor se va transpune în prețurile produselor plătite tot de români.

„În momentul de față, avem acest act normativ care reglementează prețul pentru consumatorii de gaze naturale persoane fizice, mă refer la consumatorii casnici, reglementăm acest subiect, după ce terminăm această etapă urmează să vedem ce putem face în funcție de fluctuațiile internaționale pentru companii, pentru că, cum ați spus foarte bine, creșterea prețului de gaze influențează toate costurile”, a spus ministrul.

„În etapa următoare, în cel mai scurt timp, urmează să venim și cu o proiecție clară pentru companii care, da, au nevoie și ele să fie protejate”, a adăugat ministrul Energiei.

Potrivit firmelor de analiză Kpler și Vortexa, două petroliere cu un total de aproximativ 1,4 milioane de barili de țiței Urals sunt așteptate să descarce în India în această săptămână. Urals, încărcat din zona Mării Baltice și a Mării Negre, a fost tradițional căutat de rafinăriile indiene, însă fluxurile s-au redus puternic în acest an, pe fondul presiunilor SUA pentru limitarea achizițiilor.

Conform rapoartelor agenților portuari și datelor de navigație:

Suezmax Odune (aprox. 730.000 barili) a ajuns în Paradip (estul Indiei) pe 4 martie 2026;

Aframax Matari (aprox. 700.000 barili) este programată să sosească pe 5 martie 2026 în Vadinar (vestul Indiei);

Suezmax Indri, aflată în Marea Arabiei și îndreptată inițial spre Singapore, și-a schimbat brusc ruta spre nord, către India, având la bord aproximativ 730.000 barili de Urals.

Bloomberg notează că Odune, Matari și Indri au fost sancționate anul trecut de Regatul Unit și Uniunea Europeană.

Context: presiuni americane și o criză de aprovizionare în regiune

Evoluția vine după luni de presiuni occidentale asupra Indiei pentru reducerea importurilor de petrol rusesc. În paralel, riscurile de aprovizionare au crescut în regiunea Golfului, odată cu escaladarea confruntării dintre SUA și Iran și perturbarea traficului prin Strâmtoarea Hormuz, una dintre cele mai importante rute pentru petrolul global. Reuters a relatat că blocajul/închiderea de facto a strâmtorii a lăsat numeroase nave blocate și a alimentat volatilitatea prețurilor, împingând cumpărătorii asiatici să caute alternative, inclusiv în Rusia.