Odată cu promulgarea reformei privind pensiile speciale ale magistraților, discuțiile și presiunea publică a politicienilor s-au domolit, însă problemele tot nu s-au rezolvat în Justiție.

Ce se întâmplă cu grupul înființat de Guvern pentru modificarea Legilor Justiției, cu referendumul propus de Președintele României, poate sau nu să fie desființat CSM, ce cred judecătorii despre intervențiile Executivului în magistratură, au încredere judecătorii să fie anchetați din nou de DNA și câtă corupție există în Justiție – despre toate aceste teme discutăm cu judecătorul Claudiu Drăgușin, membru al Consiliului Superior al Magistraturii.

Vineri, de la ora 13:00, în exclusivitate, pe Mediafax.

Premierul Ungariei, Viktor Orban, a ordonat controale mai stricte la frontieră în privința cetățenilor străini, în contextul escaladării conflictului din Orientul Mijlociu.

Orban pune din ce în ce mai mult accentul pe problemele de securitate ca pilon central al campaniei sale electorale, iar analiștii citați de Euronews consideră că el folosește criza din Iran pentru a-și promova partidul, Fidesz, înainte de alegerile parlamentare de luna viitoare.

Orbán a susținut că actuala situație din Orientul Mijlociu prezintă riscuri pentru Ungaria în privința prețurilor la energie și a securității naționale. În aceste condiții, analiștii spun că discursul său privind asigurarea securității s-ar putea dovedi avantajos în perioada premergătoare alegerilor.

Potrivit Euronews, la scurt timp după atacurile lansate de SUA și Israel asupra Iranului săptămâna trecută, Orbán a convocat cabinetul său de securitate și a ridicat cu un nivel alerta teroristă a țării. Ulterior, premierul ungar a dispus controale la frontieră.

„Organizațiile teroriste cu origini din Orientul Mijlociu s-au stabilit și s-au întărit în Europa de Vest. Ne așteptăm ca acestea să activeze celule teroriste în toată Europa. Vom proteja pacea și securitatea Ungariei și în această situație. Prin urmare, am întărit controalele asupra traficului de pasageri străini care sosesc în Ungaria”, a afirmat Orban.

Ce spun analiștii despre tactica lui Orban

Bulcsú Hunyadi, analist politic la Institutul Political Capital din Ungaria, a afirmat pentru Euronews că efortul lui Orbán de a se poziționa ca garant al securității ar putea da roade înaintea alegerilor din aprilie.

„Conflictul cu Iranul adâncește incertitudinea, ceea ce se potrivește cu narațiunea că mediul este instabil și că securitatea este asigurată de guvern și de Fidesz. Acest lucru poate fi, de asemenea, ușor legat de narațiunea despre importanța petrolului rusesc care ajunge prin Ucraina, pe fondul incertitudinii crescânde pe piețele energetice”, a afirmat analistul politic pentru sursa citată.

Un alt analist, Dániel Hegedűs, director adjunct al Institutului pentru Politică Europeană din Berlin, a precizat pentru Euronews că problema conductei Drujba ar putea juca în favoarea lui Orbán.

„Evoluțiile actuale amenință în mod fundamental securitatea energetică a Ungariei și cred că oamenii se întreabă dacă ar fi în interesul lor ca Ucraina să reia transferul pe termen scurt”, a spus Hegedűs pentru sursa citată.

Totuși, criza energetică din Europa ar putea avea un efect de bumerang pentru guvernul ungar dacă prețurile vor rămâne ridicate în săptămânile următoare, atrage atenția Hunyadi.

„Pe termen scurt, poți da vina pe Ucraina, Iran, America și Uniunea Europeană. Dar dacă guvernul promite să protejeze populația și totuși nu reușește să se țină de promisiune, acest lucru s-ar putea întoarce ușor împotriva lui. Pe termen lung, cred că există riscuri reale pentru guvern”, a spus Hunyadi pentru Euronews.

Alegerile parlamentare din Ungaria sunt programate pe 12 aprilie. Partidul de opoziție, Tisza, se află pe primul loc în intențiile de vot ale alegătorilor hotărâți, potrivit celor mai recente sondaje.

Proiectul este inițiat de Consiliul Județean Timiș și implementat de Visit Timiș, alături de IGCAT, HORETIM, Universitatea de Științele Vieții „Regele Mihai I” din Timișoara, Produs în Banat, GAL Colinele Recaș, Asociația My Banat, Degustaria, CRIES – Centrul de Resurse pentru Inițiative Etice & Solidare, The Village și Asociația GIDE.

Gastronomia bănățeană, ambasador al regiunii

Componenta culinară la ITB Berlin a fost susținută de Visit Timiș și Asociația HORETIM, aceasta din urmă organizând o degustare de produse tradiționale reprezentative pentru regiune,  reunite sub conceptul „Bunătăți din Șpaisul Bănățean”.

Vizitatorii au avut ocazia să descopere gusturile autentice ale Banatului prin produse oferite de:

• Timișoreana, prin Ursus Breweries
• Cramele Recaș
• Crama Aramic
• Crama Petrovaselo
• Nora Carmangerie
• Brutăria Moară Maria
• Ferma Țolea
• Casa del Sole

În prima zi a târgului, delegația timișeană a participat la deschiderea oficială și la întâlniri de lucru, în prezența domnului Laurențiu Viorel Gidei, secretar de stat în cadrul ministerului.

În același timp, la standul României a fost prezentă și regiunea Dobrogea, care este la rândul său, candidată pentru titlul de Regiune Gastronomică Europeană în 2029.

Citeşte comunicatul integral AICI

Vicepreședintele Comisiei Europene Raffaele Fitto a prezentat joi, în Comisia pentru Dezvoltare Regională a Parlamentului European, strategia prin care Uniunea Europeană intenționează să sprijine aceste regiuni.

„România este țara din UE care are cea mai lungă graniță cu Ucraina. De aceea, am solicitat în mod repetat o susținere mai puternică pentru regiunile UE aflate la granița estică, inclusiv prin crearea unui fond special destinat sprijinirii acestor regiuni”, a explicat europarlamentarul Dan Motreanu.

Cum vrea UE să protejeze frontiera estică

Strategia include dezvoltarea unor proiecte europene de securitate și apărare pentru consolidarea protecției la granița estică a Uniunii. Printre inițiativele menționate se numără supravegherea zonei, o inițiativă europeană de apărare împotriva dronelor, precum și dezvoltarea unor sisteme comune de apărare aeriană și de supraveghere din spațiu, incluse în proiecte precum Scutul Aerian European și Scutul Spațial European.

28 de miliarde de euro pentru investiții

În paralel, Comisia Europeană a lansat instrumentul EastInvest, prin care vor fi sprijinite investiții în valoare de aproximativ 28 de miliarde de euro în regiunile europene care se învecinează cu Rusia, Ucraina și Belarus.

Mecanismul este conceput pentru a facilita accesul inițiatorilor de proiecte la finanțare, prin împrumuturi și asistență de specialitate, astfel încât economiile locale să fie stimulate, schimburile comerciale să fie extinse, iar securitatea regiunilor să fie consolidată.

Trei regiuni din România, eligibile

De aceste finanțări ar urma să beneficieze și România. Trei regiuni – Nord-Vest, Nord-Est și Sud-Est – ar putea accesa fonduri pentru proiecte dedicate IMM-urilor, antreprenoriatului, agriculturii, transporturilor și conectivității. Proiectele vor fi finanțate prin acest nou program și granturi provenite din fondurile de coeziune.

Strategia prevede, de asemenea, finanțarea unor proiecte prioritare în infrastructura energetică transfrontalieră și modernizarea rețelelor de transport, inclusiv infrastructura rutieră, feroviară și portuară, unele dintre acestea urmând să aibă utilizare duală, civilă și militară.

Tinerii, sprijiniți să rămână acasă

Un alt obiectiv al programului este sprijinirea comunităților din zonele de frontieră pentru a limita migrația tinerilor către alte regiuni ale Uniunii.

Potrivit europarlamentarului român, Comisia Europeană ia în calcul și măsuri pentru menținerea tinerilor în regiunile de frontieră, inclusiv dezvoltarea unor trasee de la educație către piața muncii și introducerea unor scheme de sprijin pentru achiziția primei locuințe, prin împrumuturi cu dobândă redusă destinate tinerilor profesioniști.

Mesaje prin care se solicitau comentarii au fost lăsate la biroul șerifului la Patrula Autostrăzilor din California, care a fost identificată drept agenția care a efectuat arestarea și la reprezentantul lui Spears, potrivit AP.

Britney Spears a fost arestată în jurul orei 21:30 în comitatul Ventura și eliberată joi, arată înregistrările biroului șerifului. Ea are programată o ședință de judecată pe 4 mai.

Vedeta, născută în Mississippi și crescută în Louisiana, a fost un fenomen pop adolescentin care a devenit un superstar definitoriu al anilor ’90 și 2000. A devenit faimoasă de la emisiunea „The Mickey Mouse Club” de la Disney Channel la MTV și nu numai, cu hituri care au definit epoca, precum „… Baby One More Time”, „Oops! … I Did It Again” și „Toxic”.

Spears a intrat în centrul atenției tabloidelor la începutul anilor 2000 și o sursă de atenție publică, în timp ce lupta cu bolile mintale, iar paparazzii documentau detaliile vieții sale private.

Britney Spears a fost sub tutelă

Mai târziu, pe măsură ce opinia culturală a evoluat pentru a recunoaște acoperirea misogină a mass-media din acea vreme, lupta lui Spears de a-și controla viața a devenit punctul central al mișcării #FreeBritney. În 2008, Spears a fost plasată sub o tutelă impusă de instanță, condusă în principal de tatăl ei și avocații acestuia, care avea să-i controleze deciziile personale și financiare timp de peste un deceniu. Tutela a fost dizolvată în 2021. Doi ani mai târziu, ea a publicat un memoriu de succes, „Femeia din mine”.

La o conferință organizată săptămâna trecută de Banca Națională a României (BNR) in parteneriat cu PATROMIL, mai mulți participanți au exprimat îngrijorări privind impactul economic intern al contractelor de apărare realizate prin SAFE.

„Știm ce cumpărăm”, a declarat președinta Comisiei pentru Apărare din Senat, Nicoleta Pauliuc. „Ceea ce nu știm este câți bani din aceste contracte rămân efectiv în România, nu ca promisiune, ci ca angajament contractual măsurabil. Din fiecare euro contractat, câți cenți ajung într-o fabrică românească, la un inginer român, la un furnizor român? Puneți cifrele pe masă, câte locuri de muncă înalt calificate generează fiecare contract? Cât din valoare trece prin furnizori români?”

Citeşte comunicatul integral AICI

Noul ministru al Educației și Cercetării, Mihai Dimian, a anunțat că Guvernul a aprobat un memorandum care permite scoaterea la concurs a peste 400 de posturi necesare pentru funcționarea a 23 de creșe noi aflate în faza finală de construcție.

Este primul mesaj public transmis de ministru după participarea la prima ședință de Guvern în noua sa funcție.

Potrivit acestuia, noile locuri de muncă sunt esențiale pentru ca unitățile de educație timpurie să poată fi deschise și să înceapă să primească copii.

„Astăzi am participat la prima ședință de guvern în calitate de ministru al educației și cercetării. Mă bucur că primul mesaj pe care îl adresez public în această calitate include o veste bună”, a transmis Dimian.

Aproximativ 1.300 de copii vor putea merge la noile creșe

Cele 23 de creșe aflate aproape de finalizare vor putea primi aproximativ 1.300 de copii și sunt distribuite în 18 județe din România, contribuind la extinderea infrastructurii pentru educația timpurie.

Pentru ca aceste unități să poată funcționa, este nevoie de personal didactic, auxiliar și administrativ, motiv pentru care Guvernul a aprobat scoaterea la concurs a peste 400 de posturi.

Direcțiile Ministerului Educației sunt stabilite în Programul de guvernare

Ministrul a subliniat că prioritățile instituției pe care o conduce sunt prevăzute în Programul de guvernare aprobat de Parlament în iunie 2025.

În același timp, acesta consideră că sistemul educațional are nevoie de o abordare bazată pe dialog și colaborare între toți actorii implicați.

„În Educație este nevoie de mai mult dialog, mai multă empatie și corectitudine între toți cei care pot influența rezultatul final: profesori, elevi și studenți, părinți, sindicate și reprezentanți ai administrației publice”, a mai transmis ministrul.

Trump a recunoscut, în cadrul unui apel telefonic cu jurnaliștii de la Axios că Mojtaba Khamenei, fiul lui Ali Khamenei, este cel mai probabil succesor. Totuși, liderul de la Casa Albă consideră că acest rezultat este inacceptabil.

Trump a comparat succesiunea din Iran cu intervenția sa în Venezuela, unde vicepreședintele Delcy Rodriguez a preluat puterea după ce forțele americane l-au capturat pe Nicolás Maduro în ianuarie.

„Își pierd timpul. Fiul lui Khamenei este un personaj fără importanță. Trebuie să mă implic în numire, la fel cum am făcut cu Delcy [Rodriguez] în Venezuela. Fiul lui Khamenei este inacceptabil pentru mine. Vrem pe cineva care să aducă armonie și pace în Iran”, a spus Trump pentru Axios.

Președintele american a adăugat că refuză să accepte un nou lider care să continue politicile lui Khamenei, care, potrivit lui, ar forța SUA să reintre în război „în cinci ani”.

Comentariile lui Trump vin în contextul în care secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, și alți oficiali americani au negat că scopul operațiunii lansate de SUA în Iran este „schimbarea regimului”. Aceștia motivează că operațiunea se concentrează pe degradarea capacităților balistice ale Iranului.

Marți, Trump a fost întrebat cine ar putea fi succesorul lui Khamenei, însă nu a oferit un nume concret reporterilor prezenți la Casa Albă.

„Majoritatea persoanelor pe care le aveam în vedere sunt moarte”, a spus Trump la momentul respectiv.

Mojtaba Khamenei, fiul lui Ali Khamenei, a devenit favorit pentru a-i succeda tatălui său, însă regimul iranian amână, de câteva zile, să anunțe oficial cine va fi noul lider suprem.

Acest anunț a fost făcut în cadrul evenimentului „Culture Meet & Greet”, organizat la Centrul Multifuncțional Educativ pentru Tineret „Jean Constantin”, unde artista a participat alături de Laura Stroe, managerul Centrului Cultural Județean Constanța „Teodor T. Burada”.

Ramona Bădescu a subliniat legătura personală cu Festivalul Mamaia, unde a obținut locul III în 1989 și a prezentat ediția din 1991, arătând că evenimentul „înseamnă viitor” și trebuie repoziționat strategic la nivel internațional. Stabilită de peste trei decenii la Roma, artista a declarat că a promovat constant România și festivalul în aparițiile sale televizate din Italia.

„Întotdeauna am spus că sunt româncă”, a subliniat artista în cadrul evenimentului, notează stiriconstanta.ro.

La rândul său, Laura Stroe a descris participarea delegației constănțene la Sanremo drept o experiență relevantă nu doar artistic, ci și administrativ.

„Nu este un simplu festival. Tot orașul trăiește pentru Sanremo. Toată lumea trăiește din Sanremo”, a spus aceasta, potrivit sursei citate.

Conform stiriconstanta.ro, ideea centrală a întâlnirii de la Constanța a fost înfrățirea Festivalului Mamaia cu Festivalul de la Sanremo. În cadrul evenimentului, Ramona Bădescu a vorbit despre posibilitatea extinderii înfrățirii la nivel de orașe și regiuni, amintind că municipiul Constanța este deja înfrățit cu Genova, precum și cu Sulmona și Trapani.

„Înfrățirile sunt importante. Dacă am fi toți frați, ce bine ar fi?”, a mai spus artista.

Acest demers ar putea deschide oportunități de schimburi culturale, coproducții și participări reciproce ale artiștilor. În acest context, 2026 — declarat anul culturii românești în Italia — este considerat un moment favorabil pentru dezvoltarea proiectului.

Un alt obiectiv anunțat de Ramona Bădescu este cel privind introducerea unei seri care să fie dedicată artiștilor străini în cadrul Festivalului Mamaia.

„Mi-aș dori ca o seară din festival să fie dedicată artiștilor străini din toată lumea”,a spus ea, subliniind că o astfel de inițiativă ar putea marca trecerea de la un festival național cu tradiție la un brand cultural regional cu anvergură internațională.