„Am făcut o treabă excelentă și vom încheia negocierile, iar toată lumea va fi mulțumită”, a spus Trump în timpul unui interviu telefonic cu un realizator radio conservator.

Comentariile au venit la doar câteva ore după ce președintele Parlamentului iranian, Mohammad Bagher Ghalibaf, a declarat că Teheranul respinge negocierile cu SUA „sub umbra amenințărilor”.

Ghalibaf, care a jucat un rol cheie în discuții, l-a criticat vehement pe Trump pentru decizia sa de a impune o blocadă asupra Strâmtorii Ormuz, pe care Teheranul a susținut-o ca fiind o încălcare a unui armistițiu deja fragil, scrie Anadolu.

Președintele parlamentului a postat pe platforma companiei americane de socializare X că Trump a încercat să folosească amenințările pentru a transforma discuțiile „într-o masă de capitulare sau pentru a justifica o nouă instigare la război”. El a spus că Iranul a pregătit noi opțiuni militare în cazul în care un armistițiu de două săptămâni, mediat de Pakistan, va expira în această săptămână.

Întrebat despre opoziția Iranului față de discuții, Trump a spus că „vor negocia și, dacă nu o vor face, vor vedea probleme cum nu au mai văzut niciodată”.

„Și sperăm că vor face o înțelegere corectă și își vor reconstrui țara, dar când o vor face, nu vor avea o armă nucleară”, a spus el. „Nu vor avea acces la nicio șansă de a avea o armă nucleară”.

Trump a anunțat duminică că reprezentanții SUA vor zbura la Islamabad pentru negocieri, deși Teheranul nu și-a confirmat încă oficial participarea și a cerut ridicarea blocadei.

Comentariile au venit în contextul în care SUA a menținut o blocadă navală asupra navelor care intră și ies din porturile iraniene de săptămâna trecută. Teheranul a descris blocada ca o încălcare a armistițiului în curs.

Trump a avertizat, de asemenea, duminică, că SUA vor viza infrastructura Iranului dacă Teheranul nu va accepta termenii SUA pentru a pune capăt conflictului, ceea ce a sporit neliniștea pieței, deoarece armistițiul urmează să expire marți seara, ora Washingtonului.

Îngrijorările legate de transportul maritim s-au intensificat după ce Iranul, care declarase vineri că Strâmtoarea Ormuz a fost redeschisă traficului maritim, și-a schimbat cursul sâmbătă și a restricționat din nou mișcările navelor pe calea navigabilă strategică, presa de stat afirmând că SUA nu și-a îndeplinit obligațiile.

Pakistanul a găzduit primul contact direct la nivel înalt dintre SUA și Iran la Islamabad, în perioada 11-12 aprilie, primul astfel de contact de la ruperea relațiilor diplomatice dintre cele două țări în 1979, dar discuțiile s-au încheiat fără niciun progres.

Dolomita este un mineral răspândit, prezent în locații emblematice: Munții Dolomiti din Italia, Cascada Niagara sau Hoodoos din Utah. Este abundentă în roci mai vechi de 100 de milioane de ani, dar se formează rar în medii mai recente. Tocmai această contradicție a intrigat generații de cercetători.

De ce nu „creștea” dolomita în laborator

Cercetători de la Universitatea din Michigan și Universitatea Hokkaido din Japonia au identificat sursa problemei, potrivit Science Daily.

Structura dolomitei este formată din straturi alternante de calciu și magneziu. Pe măsură ce cristalul crește, cei doi atomi se atașează adesea aleatoriu, în loc să se alinieze corect. Apar astfel defecte structurale care blochează orice creștere ulterioară. Viteza procesului devine extrem de mică. La acest ritm, formarea unui singur strat bine ordonat ar putea dura până la 10 milioane de ani.

Cum rezolvă natura problema

Cercetătorii au realizat că defectele nu sunt permanente. Atomii aflați în poziții greșite sunt mai puțin stabili și se dizolvă mai ușor în contact cu apa. În natură, cicluri repetate – precipitații, maree, inundații urmate de uscare – spală în mod regulat zonele defectuoase. Suprafața cristalului se curăță, iar straturi noi, corect aranjate, pot să apară. Pe perioade geologice lungi, procesul duce la depozitele mari din rocile antice.

Simulări atomice și un experiment decisiv

Pentru a-și testa teoria, echipa a simulat creșterea dolomitei la nivel atomic. Un software dezvoltat la Centrul PRISMS al Universității din Michigan a făcut posibil calculul. „Fiecare etapă atomică ar dura în mod normal peste 5.000 de ore pe un supercomputer”, a explicat Joonsoo Kim, primul autor al studiului.

„Acum putem efectua același calcul în 2 milisecunde pe un computer de birou”.

Confirmarea experimentală a venit din Japonia. Cercetătorii de la Universitatea Hokkaido au plasat un mic cristal de dolomită într-o soluție cu calciu și magneziu. Apoi au pulsat un fascicul de electroni de 4.000 de ori în două ore, dizolvând repetat defectele pe măsură ce apăreau. Cristalul a crescut până la aproximativ 100 de nanometri – echivalentul a circa 300 de straturi de dolomită. Experimente anterioare nu produseseră niciodată mai mult de cinci straturi.

Ce înseamnă asta pentru tehnologie

Descoperirea depășește sfera geologiei. „Teoria noastră arată că se pot crește rapid materiale fără defecte, dacă se dizolvă periodic defectele în timpul creșterii”, a spus Wenhao Sun, profesorul coordonator al studiului. Principiul ar putea fi aplicat în producția de semiconductori, panouri solare sau baterii de înaltă performanță.

Un nou articol al cercetătorilor de la Centrul de Cercetare Glenn și Centrul Spațial Johnson al NASA, precum și de la Universitatea Case Western Reserve, prezintă în detaliu o misiune planificată pentru a testa inflamabilitatea materialelor de pe suprafața Lunii – unde se așteaptă ca focul să se comporte cu totul altfel decât aici, pe Pământ.

Pe Pământ, gravitația determină gazele fierbinți să se ridice, atrăgând oxigen proaspăt și rece la baza flăcării, scrie Science Alert.

În unele cazuri în care materialul este ușor inflamabil, acest lucru poate duce la un fenomen numit „blowoff”, care de fapt stinge focul.

Pe Lună, acest flux există, dar este mult mai lent. Permite alimentarea continuă a flăcării cu oxigen fără a crea o mișcare a vaporilor suficient de rapidă pentru a permite apariția unei condiții de blowoff.

Cu alte cuvinte, materialele care ar putea să nu fie cu adevărat inflamabile pe Pământ ar putea arde foarte mult timp pe Lună.

Testul NASA-STD-6001B

Timp de zeci de ani, ne-am bazat pe un test al NASA cunoscut sub numele de NASA-STD-6001B pentru a verifica inflamabilitatea materialelor pentru zbor.

NASA-STD-6001B impune menținerea unei flăcări de șase inci la baza unei bucăți de material montate vertical. Dacă materialul arde la mai mult de șase inci de la bază sau picură resturi în flăcări, acesta nu trece testul.

În mediul terestru, aerul se mișcă și provoacă curenți convectivi. Există, de asemenea, o direcție „sus” și „jos”, în timp ce în medii precum Stația Spațială Internațională, aceste orientări nu există.

În consecință, focurile nu se îndreaptă „în sus” în microgravitație – ele formează pete sferice de flacără care se răspândesc încet spre exterior și sunt alimentate aproape în totalitate de sistemele de ventilație ale stației.

Fenomene fizice ciudate

În schimb, NASA a apelat anterior la testul Spacecraft Fire Safety (Saffire). Aceste experimente au fost efectuate în interiorul unei capsule de marfă Cygnus fără echipaj, după ce acestea au fost detașate de ISS și înainte de a intra în atmosfera Pământului pentru a arde.

În timpul acestor teste, cercetătorii au aprins foi mari de bumbac/fibră de sticlă, țesături și acril pentru a observa cum ard în microgravitație.

Au descoperit niște fenomene fizice ciudate, flăcările răspândindu-se uneori în direcția opusă fluxului de aer și arzând mai intens pe materialele mai subțiri.

Datele de la Saffire au fost suficiente pentru a evidenția discrepanțele dintre standardul NASA și realitățile incendiilor în spațiu.

Noul proiect plănuit de NASA

Aici intervine experimentul „Flammability of Materials on the Moon” (FM2). Gravitația mai redusă de pe Lună face ca acesta să fie un loc și mai interesant pentru studierea dinamicii flăcărilor.

FM2 va contribui la acest studiu prin lansarea într-o misiune Commercial Lunar Payload Service (CLPS) către suprafața Lunii.

Acolo, o cameră autonomă va arde patru probe de combustibil solid în condiții de gravitație lunară de lungă durată, ceea ce este imposibil de recreat în orice alt loc în acest moment. Camera va fi echipată cu camere video, radiometre și senzori de oxigen pentru a monitoriza flacăra și atmosfera acesteia în timp real.

Aceasta va oferi prima legătură între comportamentul teoretic al flăcării în gravitație parțială și comportamentul observat în 1G și gravitație zero din studiile anterioare.

A-10 este în serviciu din 1976 și a participat la lupte în aproape fiecare conflict major în care SUA au fost implicate în cele aproape cinci decenii. Era programat să fie retras în 2029, dar anunțul de luni înseamnă că va rămâne în stocurile SUA pentru cel puțin încă un an.

Cel mai recent, acestea au fost folosite în eforturile de recuperare a doi aviatori după ce F-15-ul lor s-a prăbușit deasupra Iranului. Un A-10 s-a prăbușit pe 3 aprilie în Golf, în largul Iranului, în timpul acelei misiuni, potrivit Anadolu.

„În consultare cu @SecWar, vom prelungi platforma A-10 «Warthog» până în 2030. Acest lucru păstrează puterea de luptă, în timp ce Baza Industrială de Apărare lucrează pentru a crește producția de aeronave de luptă”, a declarat secretarul Forțelor Aeriene, Troy Meink, pe platforma de socializare americană X, referindu-se la secretarul Apărării, Pete Hegseth.

In consultation with @SecWar, we will EXTEND the A-10 “Warthog” platform to 2030. This preserves combat power as the Defense Industrial Base works to increase combat aircraft production.

Thank you to @POTUS for your unwavering support of our warfighters and quick, decisive… pic.twitter.com/zn1l3OshdY

— Office of the Secretary of the Air Force (@SecAFOfficial) April 20, 2026

„Mulțumesc lui @POTUS pentru sprijinul neclintit acordat luptătorilor noștri și pentru conducerea rapidă și decisivă pe măsură ce ne echipează forțele. Urmează mai multe”, a adăugat el.

Hegseth a postat separat: „Trăiască Warthog-ul” pe X.

Long live the Warthog. https://t.co/D5TRMIXAFF

— Pete Hegseth (@PeteHegseth) April 20, 2026

Există aproximativ 281 de avioane Warthog în inventarul SUA, iar producția fiecăruia costă aproximativ 9,8 milioane de dolari, potrivit site-ului web al Forțelor Aeriene.

Francezul în vârstă de 22 de ani a primit toate cele 100 de voturi pentru locul întâi, stabilind un nou reper în istoria ligii. Wembanyama a devenit, totodată, cel mai tânăr câștigător al distincției. Performanța vine după ce, în sezonul precedent, a încheiat pe locul al doilea în urma compatriotului său, Rudy Gobert.

„Sunt extrem de fericit și mândru să fiu primul câștigător unanim. Sunt în lumina reflectoarelor, dar fac parte dintr-un sistem. Nu aș fi putut câștiga acest premiu fără coechipieri și antrenori”, a declarat Wembanyama, subliniind că cea mai mare provocare a fost atingerea pragului de 65 de meciuri necesare pentru eligibilitate.

El este primul jucător al echipei Spurs care câștigă acest premiu după Kawhi Leonard, laureat în două sezoane consecutive (2015 și 2016).

Wembanyama a dominat statistic liga din punct de vedere defensiv, conducând NBA la capitolul capace (197) pentru al doilea sezon consecutiv. De asemenea, a înregistrat 66 de intercepții și a contribuit decisiv la faptul că Spurs au avut al doilea cel mai bun rating defensiv din ligă.

În clasamentul voturilor, locul al doilea a fost ocupat de Chet Holmgren, iar poziția a treia de Ausar Thompson.

Wembanyama este, totodată, finalist pentru premiul de MVP al sezonului, alături de Shai Gilgeous-Alexander și Nikola Jokic.

Documentele, emise în baza Defense Production Act of 1950 ( (Legea privind Producția pentru Apărare din 1950) – lege creată în timpul Războiului Rece pentru a permite mobilizarea rapidă a industriei în situații de criză majoră – marchează o schimbare de abordare. SUA nu mai lasă piața să dicteze ritmul investițiilor, ci intervine direct pentru a accelera producția și dezvoltarea infrastructurii energetice.

Energia, tratată ca problemă de securitate națională

Toate cele patru ordine pleacă de la aceeași premisă: energia insuficientă reprezintă un risc major pentru SUA.

„Producția, transportul, rafinarea și capacitatea de generare insuficiente constituie o amenințare neobișnuită și extraordinară la adresa economiei, securității naționale și politicii externe”, afirmă Donald Trump.

În cazul gazelor naturale, accentul este pus și pe competiția internațională: dependența energetică a fost „folosită de actori ostili pentru a provoca fluctuații dramatice pe piețele internaționale”, ceea ce lasă SUA și aliații „periculos de expuși”, susține administrația americană.

Patru sectoare-cheie, aceeași logică

Pachetul acoperă întregul lanț energetic, de la cărbune — considerat esențial pentru producția constantă de energie — la petrol, care „alimentează forțele armate și infrastructura critică”, și până la gazele naturale și gazul natural lichefiat (GNL), descrise ca fiind „esențiale pentru securitatea energetică a aliaților”, în sensul capacității SUA de a furniza energie partenerilor externi.

De asemenea, vizează gazele naturale și gazul natural lichefiat (GNL), descrise ca fiind „esențiale pentru securitatea energetică a aliaților”, dar și infrastructura energetică de mari dimensiuni, de la construcții și inginerie până la dezvoltarea capacităților industriale.

În toate cazurile, administrația susține că aceste capacități „nu pot fi asigurate în timp util” de industrie, din cauza blocajelor de finanțare, autorizații și infrastructură.

Guvernul federal intervine direct în economie

Elementul central al ordinelor este intervenția directă a statului. Documentele prevăd explicit achiziții și contracte garantate de stat, sprijin financiar pentru dezvoltarea capacităților de producție și utilizarea de „instrumente financiare” pentru lansarea proiectelor.

Potrivit președintelui american, aceste măsuri sunt „cele mai eficiente, rapide și practice metode” pentru a acoperi deficitul de capacitate. De asemenea, Trump susține că, fără acțiuni federale imediate, „capacitățile de apărare ale Statelor Unite rămân vulnerabile la perturbări”.

Proceduri ocolite

Toate cele patru ordine includ o măsură excepțională: suspendarea unor cerințe legale pentru a grăbi implementarea proiectelor, inclusiv a condițiilor procedurale obișnuite necesare aprobării intervenției statului.

Astfel, președintele SUA a invocat starea de urgență energetică, stabilind că este necesară extinderea rapidă a capacităților pentru a evita „un deficit de resurse industriale sau tehnologii critice care ar afecta grav capacitatea de apărare națională”.

De la piață la mobilizare strategică

Prin aceste decizii, Statele Unite trec de la o abordare lăsată în principal pieței la una în care statul intervine direct pentru a accelera dezvoltarea sectorului energetic.

Legea invocată – Defense Production Act – este concepută pentru situații de criză majoră și permite guvernului să direcționeze producția industrială către obiective considerate esențiale.

În practică, asta înseamnă că statul preia un rol direct în sectorul energetic, stabilind priorități și susținând dezvoltarea capacităților, într-o logică de economie de război.

Săptămâna 20 – 27 aprilie: frig neașteptat pentru această perioadă

Valorile termice vor fi cu mult mai scăzute decât cele normale în cea mai mare parte a României., conform ANM.

Precipitațiile vor fi deficitare în regiunile vestice, sud-vestice și sud-estice. În restul țării, cantitățile de precipitații se vor încadra în limite normale pentru această perioadă.

ANM, săptămâna 27 aprilie – 4 mai: anomalie termică în toată țara

Regimul termic va rămâne cu mult sub normele climatologice, de această dată în întreaga țară. Precipitațiile vor fi insuficiente în vest și nord-vest. În sud-est, vor fi ușor excedentare, iar în restul teritoriului se vor menține în limite normale.

Săptămâna 4 – 11 mai: o ușoară revenire a temperaturilor

Valorile termice vor fi apropiate de cele normale pentru această perioadă, în cea mai mare parte a României. Precipitațiile rămân deficitare, în special în regiunile vestice și sud-vestice. În rest, cantitățile se vor situa în jurul normelor climatologice.

Săptămâna 11 – 18 mai: vreme apropiată de normalul perioadei

Regimul termic va fi apropiat de cel normal în majoritatea regiunilor. Precipitațiile vor fi și ele în general normale pentru acest interval, în cea mai mare parte a țării. Prognoza meteo ANM indică o stabilizare treptată față de săptămânile anterioare.

România traversează o nouă perioadă de instabilitate politică. Partidul Social-Democrat, cel mai mare din coaliția de guvernare, a votat cu majoritate covârșitoare retragerea sprijinului pentru premierul liberal Ilie Bolojan, scrie Politico.

Ce reproșează PSD premierului

Liderul PSD, Sorin Grindeanu, l-a acuzat pe Bolojan că a condus un program de austeritate care a afectat economia și a scumpit traiul românilor.

„PSD nu mai poate fi ținut captiv în timp ce baza noastră socială este distrusă”, a declarat Grindeanu luni, la București. România a înregistrat cel mai mare deficit bugetar din UE în 2025, de aproximativ 9% din PIB. Programul de austeritate a reprezentat principalul punct de fricțiune în coaliție.

Bolojan, ferm: nu demisionez

Premierul a respins categoric acuzațiile. Bolojan i-a acuzat pe social-democrați că destabilizează țara într-un moment dificil. E vorba de războiul în Orientul Mijlociu și stagnarea economică în Europa. „Ceea ce vedem astăzi este punerea în pericol a finanțelor țării noastre, distrugerea guvernării”, a afirmat premierul. El le-a reproșat partenerilor de coaliție că „fug laș” de responsabilitatea deciziilor asumate împreună. Sute de persoane s-au adunat luni seară în București, la un miting de susținere a premierului.

Ce urmează pentru coaliție

Guvernul actual a fost format la începutul lui 2025, cu un acord prin care Bolojan urma să conducă țara doi ani, după care conducerea urma să revină unui social-democrat. Coaliția a fost marcată de la bun început de animozități și de refuzul PSD de a susține măsurile de austeritate.

Potrivit presei române, o moțiune de cenzură ar urma să fie depusă în Parlament săptămâna viitoare.

Reuters a relatat că PSD amenință că își va retrage cei șase miniștri din cabinet până la sfârșitul acestei săptămâni.

Opoziția, cu ochii pe criză

Liderul Alianței pentru Unitatea Românilor, George Simion, a cerut luni alegeri anticipate – chiar înainte ca PSD să voteze retragerea sprijinului pentru Bolojan.

Ultimele sondaje arată o creștere a sprijinului pentru AUR, formațiunea de dreapta care a terminat pe locul al doilea la alegerile din 2024. Contextul politic rămâne fragil. România fusese deja zguduită în 2024 de anularea controversată a alegerilor prezidențiale.

De peste un deceniu, conducerea de la Beijing a urmărit un obiectiv clar: reducerea dependenței de energie importată. Sub direcția lui Xi Jinping, China a investit masiv în energie regenerabilă, infrastructură și noi surse de aprovizionare. Rezultatul este un sistem energetic diversificat, capabil să reziste mai bine șocurilor externe, precum actuala criză globală a petrolului, scrie CNN.

Energie din toate direcțiile

China a construit o rețea complexă de securitate energetică. Pe lângă importuri din Rusia, Asia Centrală și Myanmar, Beijingul a dezvoltat conducte terestre pentru a reduce dependența de rutele maritime vulnerabile. În paralel, țara a accelerat producția internă de energie. Totodată, a acumulat rezerve strategice importante de petrol, estimate la câteva luni de consum. Un pilon central al strategiei îl reprezintă energia regenerabilă. China este lider global în producția de energie eoliană și solară, având o capacitate de trei ori mai mare decât următoarele mari economii combinate. De asemenea, dezvoltarea vehiculelor electrice a redus semnificativ consumul de petrol, acestea reprezentând peste jumătate din vânzările de mașini noi.

China – încă dependentă de combustibili fosili

Cu toate acestea, China nu a renunțat la combustibilii tradiționali. Cărbunele rămâne o componentă majoră a mixului energetic, iar producția internă de petrol și gaze continuă să crească. În ciuda progreselor, țara încă importă aproximativ 70% din necesarul de petrol și 40% din gazele naturale. Blocarea transporturilor prin Strâmtoarea Ormuz a afectat puternic piețele globale, însă China a fost relativ protejată datorită rezervelor și diversificării surselor. Chiar și așa, creșterea prețurilor la combustibili a dus la costuri mai mari pentru transport și industrie, iar autoritățile au intervenit pentru a limita impactul asupra economiei.

Un model care atrage atenția

În contextul crizei, strategia Chinei începe să fie privită ca un model de urmat. Exporturile de tehnologii verzi – inclusiv baterii și vehicule electrice – au crescut semnificativ. În acest moment, tot mai multe țări analizează soluții similare pentru a-și asigura independența energetică. Pentru Beijing, actuala criză confirmă direcția adoptată: o economie mai puțin dependentă de petrol și mai bine pregătită pentru un viitor incert.

Decizia executivului deschide calea pentru extinderea vânzărilor de armament japonez pe plan internațional și face parte din strategia Tokyo-ului de consolidare a industriei de apărare și de aprofundare a cooperării cu partenerii săi în domeniul securității, notează Associated Press.  

Decizia Japoniei vine pe fondul intensificării provocărilor de securitate la nivel regional. Deși China a criticat decizia guvernului Japoniei, mai multe state aliate din precum Australia sau state din Asia de Sud-Est și Europa, au salutat măsura. 

Anterior, Japonia limita exporturile de echipamente militare pentru domenii non-letale, precum operațiuni de salvare, transport, supraveghere sau deminare. 

Noile reglementări adoptate elimină majoritatea restricțiilor și permit exportul de echipamente precum avioane de luptă, rachete și distrugătoare. 

Înainte de adoptarea măsurii, exporturile japoneze au inclus echipamente defensive sau neletale, precum veste antiglonț, măști de gaz, vehicule civile destinate Ucrainei sau sisteme radar livrate Filipinelor.